Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ


MEDICALĂ

– DREPT MEDICAL –

Autori:
HÎRCÎIALĂ MARINA
ISTRATI ROMAN
An. III

BRAŞOV
2019

1
MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

CUPRINS

Introducere................................................................................3

1. Malpraxis................................................................................3

2. Răspunderea civilă medicală.......................................................4

2.1. Răspunderea civilă medicală subiectivă.....................................4

2.2. Răspunderea civilă medicală obiectivă......................................5

3. Cine răspunde pentru malpraxis?..................................................6

4. Cauzele de excludere a răspunderii civile a personalului medical ..........7

4.1. Când nu este considerat malpraxis?..........................................8

5. Procedura pentru a reclama un caz de malpraxis..............................9

5.1. Soluționarea cazurilor de malpraxis.........................................9

6 Top 5 situații de malpraxis pentru medicii români ...........................10

Concluzii..................................................................................13

Bibliografie...............................................................................14

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

2
Introducere

Etimologic, cuvântul malpraxis este un cuvânt alcătuit din latinescul “mal”,


“malus” – “rău” și cuvântul de origine greacă “praxis” – “practică”.
Sensul cuvântului malpraxis este acela de practică rea, practică inadecvată, a
practica profesia în mod greșit.

1. Malpraxis

Malpraxisul medical este definit de către art. 642 alin. 1 lit. b) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ca fiind eroarea profesională
săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de
prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical
și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.Eroarea
profesională include, potrivit 1art.642 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, neglijența, imprudența, cunoștințe medicale insuficiente în
exercitarea profesiunii.

2Așadar, eroarea profesională este acea faptă săvârșită cu ocazia exercitării profe-
siei care cauzează un prejudiciu pacientului și este legată de actul științific med-
ical individual în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament.
Tot de natură a atrage răspunderea civilă a personalului medical este și nere-
spectarea de către personalul medical a reglementărilor legale referitoare la con-
fidențialitate, consimțământ informat, obligativitatea acordării asistenței med-
icale, depășirea limitelor competențelor medicale cu excepția cazurilor de urgență
în care nu este disponibil personal medical care are competența necesară.

Răspunderea civilă a personalului medical poate fi angajată și pentru săvârșirea de


fapte de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la etica și deontologia
profesionala. Intr-o prima concluzie, sfera malpraxisului include
atât eroarea medicală legata de actul științific medical, dar și greșeala medicală
legată de etica si deontologia profesiei de medic.
MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

1Art 642 Răspunderea civilă a personalului medical | Lege 95/2006


2Roxana Maria Calin, Malpraxis. Raspunderea personalului medical si a furnizorului de ser-
vicii medicale. Practica judiciara

3
2. Răspunderea civilă medicală

Răspunderea civilă medicală a primit o reglementare proprie, odată cu intrarea


în vigoare a Legii nr 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care consacră
un titlu distinct răspunderii civile medicale (Titlul XV - Răspunderea civilă a perso-
nalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farma-
ceutice) - acest act normativ constituind un adevărat cod al sănătății publice.
Există situații în care aceste norme speciale trimit la dispozițiile Codului civil.
3 Art. 642 din Legea nr 95/2006 reglementează răspunderea civilă a personalului
medical, răspundere directă subiectivă, bazată pe culpa personalului medical iar 4
art. 644 din Legea nr 95/2006 reglementează răspunderea unităților sanitare care
„răspund civil, potrivit dreptului comun” pentru prejudiciile produse în activitatea
de prevenție, diagnostic sau tratament, în situația în care acestea sunt consecința:
a) infecțiilor nosocomiale;
b) defectelor cunoscute ale aparaturii medicale folosite în mod abuziv, fără a fi
reparate;
c) folosirii materialelor, dispozitivelor şi substanțelor sanitare, după expirarea pe-
rioadei de garanție sau a termenului de valabilitate a acestora;
d) acceptării de echipamente și dispozitive medicale, de la furnizori, fără asigu-
rarea prevăzută de lege, precum şi subcontractarea de servicii medicale sau
nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în domeniul med-
ical.

2.1. Răspunderea civilă medicală subiectivă

Răspunderea civilă medicală subiectivă se bazează pe greşeala medicului, săvârşi-


tă cu ocazia prestării actului medical, greşeală care a cauzat pacientului un

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

3 Art 642 Răspunderea civilă a personalului medical | Lege 95/2006


4 Art 644 Răspunderea civilă a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatu-
ră, dispozitive medicale și medicamente | Lege 95/2006

4
prejudiciu. Proba greşelii, a prejudiciului şi a raportului de cauzalitate sunt în sar-
cina victimei. Premisele răspunderii medicale subiective corespund cu cele ale
răspunderii civile în general: prejudiciu, faptă ilicită, vinovăție şi raport de cauza-
litate.

5 Art 642 alin 2 din Legea nr. 95/2006 personalul medical răspunde civil pentru pre-
judiciile produse din eroare, care includ şi neglijența, imprudența sau cunoştințe
medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul
procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament. Culpa medicală a fost defini-
tă ca nerespectarea regulilor de conduită privind exercitarea profesiei medicale,
prin nepricepere sau abateri de la regulile îndeobşte recomandate şi recunoscute
în practicarea acestei profesii, provenite din neglijență, nepăsare sau nerespecta-
rea unor metode şi procedee specifice.

6Legea nr 95/2006 (art 642 alin 1 lit a) defineşte personalul medical ca fiind
reprezentat de medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical şi moaşa
care acordă servicii medicale. Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile
produse din eroare, care includ şi neglijența, imprudența sau cunoştințe medicale
insuficiente în exercitarea profesiunii (lipsa de pregătire), prin acte individuale în
cadrul procedurilor de prevenție,diagnostic sau tratament.

2.2. Răspunderea medicală obiectivă

Răspunderea medicală obiectivă este consecința existenței riscurilor terapeuti-


ce. Riscul terapeutic intervine în timpul unui act medical antrenând pentru individ
consecințe dramatice, pe care starea sa de sănătate inițială nu permitea să se în-

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

5 Art 642 Răspunderea civilă a personalului medical | Lege 95/2006

6 Art 642 , alin 1 lit. A , Răspunderea civilă a personalului medical | Lege 95/2006

5
trevadă. Riscul terapeutic nu este consecința unei erori. Acesta operează cu cauze
inexplicabile şi necunoscute. Riscul terapeutic poate fi definit ca partea de nesigu-
ranță inerentă oricărei intervenții chirurgicale sau oricărui act medical, chiar cel
mai bine realizat, reacțiile imprevizibile ale pacientului sau circumstanțele impa-
rabile care nu pun în cauză tehnica sau competența celor care îngrijesc.
Răspunderea medicală obiectivă este angajată în cazul produselor medicale cu de-
fecte (răspunderea pentru viciile sau comportamentul dispozitivelor medicale), în
cazul infectiilor nosocomiale, în cazul infectării cu sânge sau produse din sânge, în
cazul vaccinărilor obligatorii precum şi în cazul răspunderii pentru fapta altei per-
soane (angajat al unității sanitare sau subcontract).

Jurisprudența franceză a reținut o răspundere medicală obiectivă şi în situația


unor acte terapeutice uzuale, lipsite de orice risc sau a terapiilor noi sau a unor
riscuri excepționale cunoscute.

7Legea nr 95/2006 prin articolele 644 al 1 lit a, 646 şi 647 consacră răspunderea
fără greşeală pentru infecțiile nosocomiale şi respectiv răspunderea pentru viciile
ascunse ale echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanțelor medicamen-
toase şi materialelor sanitare aflate în perioada de garanție sau valabilitate.Legea
poate impune repararea de plin drept a daunelor cauzate prin activitatea medica-
lă.Potrivit art 1 alin1 din Legea nr 648/2001 medicii de familie au obligația vacci-
nării corecte, adică a obținerii unui rezultat.

3. Cine răspunde pentru malpraxis?

8 Din
analiza art. 642 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătății rezultă că răspund civil pentru malpraxis personalul medical și
furnizorul de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

7 Art 644 Răspunderea civilă a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatu-
ră, dispozitive medicale și medicamente | Lege 95/2006

Art 646 Răspunderea civilă a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatură,
dispozitive medicale și medicamente | Lege 95/2006
8 Art 642 Răspunderea civilă a personalului medical | Lege 95/2006

6
Rezultă că există două categorii de persoane care răspund pentru malpraxis:
– personalul medical, respectiv medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul
medical și moașa care acordă servicii medicale (malpraxis individual)
– furnizorul de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice (malpraxis in-
stituțional)
Răspunderea persoanelor implicate în actul medical cauzator de prejudicii va fi
proporțională cu gradul de vinovăție al fiecăreia.

4. Cauze de excludere a răspunderei civile a personalului medical

9Personalul medical nu va fi răspunzător pentru prejudiciile cauzate pacienților


când acestea se datorează:
– condițiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic și trata-
ment;
– infecțiilor nosocomiale;
– efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor
de investigație și tratament;
– viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor med-
icale , substanțelor medicale și sanitare folosite;

Totodată, personalul medical nu va fi răspunzător pentru prejudiciile cauzate pa-


cienților atunci cand actionează cu bună-credință în situații de urgență, cu re-
spectarea competenței acordate.
În ceea ce privește specificitatea prejudiciilor în materia răspunderii civile med-
icale , prejudiciul de contaminare cuprinde ansamblul prejudiciilor cu caracter
personal , atât fizice cât și psihice și rezultând din reducerea speranței de viață,
din perturbarea vieții sociale, familiale și sexuale cât și din suferințele și teama

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

9Articolul: Malpraxisul și responsabilitatea în practica medicală, Negotei Elena

7
de aceste suferințe suportate de pacient și din prejudiciul estetic și de agrement
cât și din toate afecțiunile opurtuniste consecutive declarării bolii.

Este de asemenea tratat conceptual de pierdere a unei șanse. Dacă nu se poate


stabili că îngrijirea administrată la timp ar fi vindecat pacientul, întarzierea gen-
eratoare de greșeala nu poate fi indemnizată decât cu titlul de pierdere a unei
șanse. Este vorba despre pierderea unei șanse de a scăpa de un rău care amenință.
Există pierderea șansei de supravețuire sau de vindecare atunci când pacientul
avea șanse să fie vindecat de o patologie pe care medical într-o manieră greșită nu
a diagnosticat-o sau deși a diagnosticat-o a prescris un tratament neadecvat.
Pierderea de șansă nu este un prejudiciu decât atunci când șansele pierdute erau
reale și serioase. Șansele pierdute trebuie apreciate în mod concret în funcție de
gravitatea stării pacientului și de urmările care decurg din această stare. Pierderea
șansei de a fi îngrijit cu eficacitate nu constituie numai un prejudiciu moral ci și un
prejudiciu material rezultând direct din actul medical defectuos. Pierderea de șan-
să suferită de victimă poate fi legată de un defect de informare prealabilă sau de o
greșeală tehnică a practicianului sau a instituției de sănătate.

4.1. Când nu este considerat malpraxis?

• 10medicul își depășește limitele competenței în cazuri de urgență, în care nu


este disponibil personal medical ce are competența necesară;
• daunele sunt cauzate de condițiile de lucru, dotările insuficiente cu echipa-
ment de diagnostic și tratament, efectele adverse, complicațiile acceptate
ale metodelor de investigație și tratament, defectele echipamentelor și dis-
pozitivelor medicale;
• personalul medical acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu
respectarea competenței acordate.

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

10 Malpraxisul medical: Ce trebuie să ştii despre el? , Divizia pentru medici.

8
5. Care este procedura pentru a reclama un caz de malpraxis?

Pentru a reclama un caz de malpraxis, pacientul poate sesiza:


• Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de mal-
praxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică;
• Administraţia unității sanitare, pentru o răspundere în baza Codului Muncii;
• Colegiul Medicilor, pentru o răspundere disciplinară;
• Procuratura, pentru răspundere penală, în baza Codului Penal;
• Instanța de judecată, pentru răspundere civilă, în baza Codului Civil.
În cazul sesizării procuraturii sau instanței de judecată cu privire la eroarea profe-
sională, pacientul sau familia acestuia poate cere daune materiale sau morale.
În cazul în care pacientul alege să sesizeze Comisia din cadrul Direcției de Sănă-
tate Publică, aceasta va desemna un grup de experţi, în vederea analizării docu-
mentelor medicale şi audierii persoanelor implicate. În final, Comisia va emite o
decizie care va stabili existenţa sau nu a cazului de malpraxis - această decizie va
putea fi atacată în instanţă de pacient, asigurator şi/sau medic.
În cazul în care pacientul optează să sesizeze direct instanţa de judecată,
analizarea cazului de malpraxis se va realiza exclusiv de către instanţă, care va
administra probele pe care le va considera necesare, inclusiv expertiza de speciali-
tate, care se dispune în majoritatea cazurilor de acest gen.

5.1. Soluționarea cazurilor de malpraxis

În urma sesizării cazului de malpraxis la Direcția de Sănătate Publică, Comisia


11

de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis desem-


nează un expert/grup de experţi care întocmeşte un raport asupra cazului, pe
baza căruia Comisia va lua decizia.
În cazul în care pacientul sau oricare dintre părţile implicate nu este de acord cu
decizia Comisiei, o poate contesta la instanţa de judecată în raza căreia a avut

11Articolul: Malpraxis Medical , avocat-malpraxis.ro, Matei Dănuță.

9
MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

loc actul de malpraxis reclamat, în termen de 15 zile de la data comunicării de-


ciziei.
În cazul în care pacientul, medicul și asiguratorul își doresc să evite comisiile med-
icale, Colegiul medicilor, procuratura și judecătoria, aceștia pot apela la un media-
tor pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos.

6. 12Top 5 situații de malpraxis pentru medicii români

Lipsa consimţământului
Pe primul loc, printre greşelile de etică medicală, apreciez lipsa consimţământului
pacientului. Este foarte important ca ceea ce rezultă din actul medical să fie
menţinut, conservat pe un suport care să permită reevaluare ulterioară, precum şi
analiza conduitei medicale: dacă pacientul şi-a exprimat în mod valabil con-
simţământul, dacă a fost informat temeinic în prealabil, dacă i s-a pus în vedere o
conduită terapeutică ulterioară, dacă s-a conformat acesteia, totul trebuie înregis-
trat şi securizat, a explicat specialistul.

Dreptul la confidenţialitate 
Confidenţialitatea este esenţa relaţiei medic pacient indiferent de ce specialitate
vorbim. Tot ceea ce ţine de corpul şi de mintea noastră sunt protejate de un drept
la viaţa privată, personală şi atunci medicul are această obligaţie esenţială de a
păstra o confidențială relaţia cu pacientul, astfel încât, indiferent de context,
niciun detaliu nu trebuie făcut public. Starea de sănătate este o componentă a
dreptului la viaţa privată, astfel cum este acesta reglementat prin art. 74 din Co-
dul Civil. Orice încălcare a obligaţiei de confidenţialitate reprezintă o violare a
dreptului la viaţa privată. Sigur că în prezent, din perspectiva Regulamentului
privind protecția datelor, lucrurile s-au asprit și mai mult.

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

12 Top 5 situații de malpraxis pentru medicii români , Rusen Anca.

10
13Depăşirea prerogativelor
Depăşirea competentei profesionale presupune că un medic care este competent
să acorde anumite servicii medicale, în baza unui titlu oficial, alături de alte ser-
vicii medicale care exced specializarea sau competența sa. Reglementarea activ-
ității medicale obligă medicii să nu poată face anumite investigaţii sau să aplice
tratamente, dacă nu sunt recunoscuţi de colegiul medicilor cu dreptul de a o face.
De exemplu, în stomatologie există competenţă de implantologie, în medicină
imagistică, în radiologie se dobândesc aceste competenţe de a face computer to-
mograf, prin cursuri care trebuie absolvite. Deşi un medic poate face anumite lu-
cruri şi oricine în domeniul respectiv le poate face dacă nu are aceste competenţe
recunoscute, practic el prestează un serviciu fără să aibă capacitatea să o facă, iar
în cazul unui n conflict cu un pacient, faptul că a înterprins un act medical egal cu
depăşirea prerogativelor sale este o condamnare la mal praxis fără niciun drept la
apărare, a mai completat avocatul.

Neintervenţia
Neintervenţia reprezintă o mare vulnerabilitate a medicului, iar aici vorbim de
tratamente care impun o recurentă a vizitei medicale şi tu că medic prin absenţa
ta practic îi iei dreptul al vindecare, deoarece nu îi asiguri prezenţa ta acolo. De
asemenea este validă și în cazul în care pacientul solicită o programare, iar
medicul o amâna constant.

Omisiunea şi superficialitatea în întocmirea înscrisurilor medicale


Este foarte important ca ceea ce rezultă din actul medical să fie menţinut, con-
servat pe un suport care permite reevaluare, permite analiza conduitei medicale
dar nu numai din punct de vedere medical, ci şi din punct de vedere al eticii

MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

13 Top 5 situații de malpraxis pentru medicii români , Rusen Anca .

11
medicale. Începând de la consimțământ, dacă pacientul și l-a exprimat, dacă a
fost informat temeinic, dacă i s-a pus în vedere când să vină la control, dacă s-a
prezentat, dacă nu s-a prezentat, în ce fel neprezentarea lui ţi se datorează ţie ca
medic sau i se datorează neglijenței lui şi care este consecinţa faptului că această
relaţie nu merge mai departe, totul trebuie consemnat astfel încât să existe un is-
toric medical apt de a fi verificat oricând este necesar

Protectia personalului medical, în situatia cauzării unor prejudicii pacientilor, prin


exercitarea actului medical defectuos, se realizează prin intermediul asigurării de
răspundere civilă profesională, care potrivit 14art 384 alin 1 din Legea nr 95/2006
este obligatorie. Medicii care întrunesc conditiile prevazute la15 art. 370 exercita
profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din Romania,
avizat anual pe baza asigurarii de raspundere civila, pentru greseli in activitatea
profesionala, valabila pentru anul respectiv.
Prin instituirea unui sistem obligatoriu de asigurări de răspundere civilă profesiona-
lă pentru personalul medical se realizează o dublă protectie. În primul rând perso-
nalul medical va fi protejat de posibilele procese intentate de pacienti pentru ac-
tele de malpraxis săvârşite. Acordarea asistentei medicale este un serviciu acordat
de personal uman, care în mod inevitabil este supus greşelii. Alături de protectia
în fata unor pierderi materiale – urmare a acoperirii prejudiciilor cauzate, aceste
riscuri fiind preluate de angajatorul de răspundere civilă, personalul medical va
beneficia şi de confortul psihic dat de evitarea unor posibile procese, care prin
complexitatea procedurilor pot creea o stare de nesigurantă şi disconfort. Nu în
ultimul rând se evită, prin instituirea unei proceduri confidentiale de stabilire a
cazurilor de malpraxis, posibile prejudicii de imagine ale profesioniştilor medicali,
care în acest fel îşi vor proteja propria imagine.

În ce priveşte protectia pacientilor, prin instituirea sistemului asigurărilor obligato-


rii pentru culpă profesională, asiguratorul preia riscul cauzării unor prejudicii de-
către personalul medical. În acest fel pacientul se va putea adresa şi împotriva
asiguratorului pentru acoperirea prejudiciilor. De asemenea în cazul în care
MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

14Art 384 Alin 1 ,Dispoziții generale,Exercitarea profesiei de medic - Autorizarea exercitării


profesiei de medic -| Lege 95/2006
15Exercitarea profesiei de medic - Dispoziții generale -

Art. 370. -

12
litigiile se poartă numai între pacienți şi personalul medical, aceştia vor putea
chema în garanție asiguratorul pentru acoperirea prejudiciilor.

Deşi intenția legiuitorului – prin adoptarea Legii nr 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătății, a fost de a crea un adevărat Cod de sănătate publică, care să
adune toate reglementările din domeniu, legea răspunde numai în parte acestui
deziderat.

Nu în ultimul rând se impune crearea unui corp de experți independenți – care


părăsiți de subiectivismul apărării castei medicale vor examina în mod obiectiv şi
imparțial cazurile de malpraxis cu care sunt învestiți. Jurisprudența românească
este una extrem de săracă şi pentru că se ajunge în fața instanței doar în urma
presiunii mediatice a unor cazuri de culpă medicală. Este evident că acolo unde
există activitate umană există şi greşeală. Ceea ce interesează nu este înfierarea
celui care a greşit ci indemnizarea celui care a suferit. Acesta este şi rostul asigu-
rărilor de răspundere civilă profesională. De a acoperi posibilele şi inerentele
greşeli ale practicii medicale.

În concluzie, 16în mod teoretic există cadrul legislativ pentru constatarea și even-
tuala pedepsire a cazurilor de malpraxis. Există în continuare preocupări pentru
armonizarea legislației și simplificarea procedurilor pe care un pacient trebuie să
le urmeze în reclamarea unui caz de malpraxis. De asemenea există un interes mai
mare pentru despăgubirea pacientului prejudiciat, decât pentru pedepsirea
medicului vinovat. Deci este important ca și personalul medical și asiguratorii să
realizeze necesitatea încheierii unor polițe care să acopere toate riscurile
potențiale și care să poată acoperi compensațiile oferite drept despăgubire.


16Roxana Maria Calin, Malpraxis. Raspunderea personalului medical si a furnizorului de


servicii medicale. Practica judiciara

13
MALPRAXISUL ȘI RĂSPUNDEREA CIVILĂ MEDICALĂ HÎRCÎIALĂ MARINA & ISTRATI ROMAN

BIBLIOGRAFIE
- Doctrină -

! Roxana Maria Calin, Malpraxis. Răspunderea personalului medical și a furni-


zorului de servicii medicale. Practica judiciară, Ed. Hamangiu , București, 2016.

- Legislaţie -

! Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, pu.
blicată în M. Of. nr. 652 din data de 28 august 2015.

- Alte documente -

! Site-ul academia.edu , Articolul: "Malpraxisul și responsabilitatea în prac-


tica medicală." Negotei Elena.
! Site-ul avocat-malpraxis.ro , Articolul: ''Malpraxis medical." , Matei Dănuță
! Site-ul diviziapentrumedici.ro , Articolul: "Malpraxisul medical: Ce trebuie
să ştii despre el?" , Divizia pentru medici .
! Site-ul doctorulzilei.ro , Articolul: "Top 5 situații de malpraxis pentru medi-
cii români" , Rusen Anca

14