Sunteți pe pagina 1din 20

TEM: MALPRAXIS-UL MEDICAL

Ana Camelia Maria Anul III, Drept ID Drept medical Malpraxis-ul medical este un act sau omisiune de ctre un furnizor de ngrijire a sntii, care se abate de la standardele acceptate de practic n comunitatea medical i care lanseaz un prejudiciu pentru pacient. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, definete malpraxis-ul la art. 642, ca eroarea profesional svrit n exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacienilor, implicnd rspunderea voit a personalului medical i a furnizorului de produse i servicii medicale, sanitare i farmaceutice. Rspunderea juridic pentru malpraxis Personalul medical, prin exercitarea profesiunii sale nobile, contribuie la respectarea drepturilor ale omului, consacrate n art. 22 al Constituiei Romniei dreptul la via i dreptul la integritatea fizic i psihic. Exercitarea profesiunii medicale implic respectarea unor norme deontologice i juridice. Normele deontologice stabilesc minimum de moral specific pentru exercitarea acestei profesii, iar n msura n care nclcarea unora dintre aceste norme pericliteaz valori aprate de drept, acestea din urm sunt reglementate ca i norme juridice. Sntatea omului este elul suprem al actului medical, obligaia medicului constnd n a apra sntatea fizic i mental a omului, n a uura suferinele, n a respecta viaa i demnitatea persoanei umane, fr discriminri n funcie de vrst, sex, ras, etnie, religie, naionalitate, condiie social, ideologie politic sau din orice alt motiv, n timp de pace, precum i n timp de rzboi1. Unul dintre principiile de baz ale profesiunii medicale se regsete n cunoscutul aforism medical PRIMUM NON MOCERE- nainte de toate s nu vtmm. n legtur cu profesiunea medical, ntrebuinm ca i sinonime termenii: etic moral, deontologie medical; ca atare exist dou categorii de norme ce contureaz regulile practicii medicale: unele de natur etic i altele de natur juridic. Angajarea rspunderii medicului Pentru angajarea rspunderii civile a medicului, potrivit dreptului comun este necesar ntrunirea, cumulativ a patru condiii:2 - fapta ilicit - prejudiciu - raportul de cauzalitate - vinovia medicului

1 2

A se vedea Codul de deontologie medical din anul 2000, art.3 Codul civil 1

Faptele ilicite sunt conduite ale omului prin care se ncalc normele dreptului obiectiv sau regulile de convieuire sociale, svrite fr intenia de a produce efecte juridice mpotriva autorului lor, efecte care totui, se produc n puterea legii. Pentru angajarea rspunderii civile a medicului trebuie s existe o fapt svrit de el n exercitarea profesiunii sale prin neglijen i impruden, care s cauzeze pacientului un prejudiciu, existnd deci o culp. Conform dreptului medical englez3, elementul de baz n stabilirea neglijenei este caracterul rezonabil al conduitei medicului, apreciat n funcie de mprejurrile cauzei, conduita rezonabil nu este neglijent, cea nerezonabil este culpabil. Neglijena reprezint omisiunea de a face ceva ce un om cu o pruden modest, ghidat dup aspectele specifice conduitei omului grijuliu, ar face sau dimpotriv, a face ceva ce un om prudent i diligent nu ar face. Un doctor nu este vinovat de neglijen dac a acionat n concordan cu o practic acceptat de un corp medical responsabil, specializat n aceast direcie. Criteriul principal rmne grija rezonabil. Astfel, dac eroarea este una pe care un doctor rezonabil ar fi putut-o svri n aceleai mprejurri, acuzatul nu va fi vinovat, dar dac acelai doctor, cu o competen obinuit, nu ar fi svrit-o, acuzatul va fi considerat responsabil, cu toate c, n fapt, aceasta s-a ntmplat n timpul unei urgene. Acesta este motivul pentru care medicii nu sunt judecai dup standardele celui mai experimentat, celui mai ndemnatic sau dup cel mai bine pregtit membru al profesiunii, ci prin raportare la standardele unui practician cu o competen obinuit ntr-un anumit domeniu medical. Buna credin nu poate fi invocat drept cauz exoneratoare de rspundere, dac n activitatea pe care o desfoar, medicul nu reuete s ating standardele obiective ale unui doctor obinuit i prudent, deci cu o diligen medie. Obligativitatea consimmntului pentru orice act este corelativ dreptului decizie care aparine bolnavului. Consimmntul este prezumat uneori prin nsi prezentarea pacientului la o consultaie medical. Este de la sine neles c o femeie care are un examen ginecologic se va supune manevrelor concrete incluse n tehnica obinuit de examinare. Consimmntul pacientului nu este obligatoriu n ipoteza bolilor infecto-contagioase sau n cazul bolnavilor psihici, ntruct n aceste cazuri interesul general prevaleaz asupra interesului individual, iar medicul are obligaia de a salvgarda interesul colectivitii prin instituionalizarea bolnavului. Pentru interveniile laborioase, cum este cazul tratamentelor chirurgicale estetice exist formulare tip de consimmnt n scris. n chirurgia de necesitate, cu riscuri vitale pentru bolnav, consimmntul este prezumat. Nu se vor efectua dect operaii paliative, amnndu-se amputaiile largi dac riscurile nu sunt iminente. Aceste operaii se vor face numai dup ce bolnavul a redevenit contient, cnd se va putea face prealabila informare cu scopul de a obine consimmntul n continuare. Consimmntul trebuie s fie rezultatul unei deliberri lucide i trebuie exprimat n cunotin de cauz. El trebuie dat de pacient, iar pentru minori sau incapabili de ctre prini sau de persoanele n grija crora se afl. Majoritatea litigiilor n care sunt implicai medicii privesc aciuni pentru neglijen medical, eroarea medical (medical malpractice). Este principala aciune prin care prile solicit repararea pentru prejudiciile cauzate.

Jan Kennedy, Andrew Grubb, Principles of Medical Law, Oxford University Press, 1998, cap. Breach of duty, p. 335-340. 2

Existena unui prejudiciu O condiie sine qua non a angajrii rspunderii civile o reprezint existena unui prejudiciu. Prejudiciul reprezint rezultatele duntoare, de natur patrimonial sau nepatrimonial, efecte ale nclcrii drepturilor subiective i intereselor legitime ale unei persoane. In conformitate cu prevederile art 998-999 C.civ rspunderea civil intervine numai n cazul n care exist un prejudiciu ce trebuie reparat. Orict de condamnabil ar fi o fapt ilicit i orict de grav ar fi culpa autorului, rspunderea civil delictual nu poate interveni dect dac, prin fapta ilicit i culpabil s-a cauzat un prejudiciu cuiva. Rspunderea civil delictual se reduce conform art 998-1003 C.civ la repararea pagubelor cauzate. Prejudiciul este nu numai condiia rspunderii, dar i msura ei, autorul rspunde numai n limita prejudiciului cauzat. Prejudiciile cauzate persoanei fizice sau prejudiciile corporale, care rezult din atingerile aduse sntii i integritii corporale a omului i constau n: dureri fizice i psihice, a cror reparare bneasc este numit i pretium doloris; prejudicial de agreement, constnd n pierderea sau restrngerea posibilitilor fiinei umane de a se bucura de satisfaciile i plcerile normale ale vieii; prejudicial estetic prin care se neleg atingerile aduse armoniei fizice i nfirii unei persoane. Prejudiciile cauzate personalitii affective, categorie n care sunt incluse durerile psihice determinate spre exemplu de moartea unei rude. Pentru o corect nelegere a acestor categorii de prejudicii exemplificm cu cteva cauze4. Un exemplu poate fi expus de jurisprudena francez Pacienta a fost operat de doctoral Y, iar anestezia a fost efectuat de medical Z. Diagnosticul stabilit a determinat necesitatea unei intervenii chirurgicale ce a fost efectuat dar s-a soldat cu paralizie. Pacienta i-a acionat n judecat pe cei doi medici, considerndu-i direct rspunztori de accidentul suferit. Expertiza efectuat n cauz a evideniat legtura de cauzalitate incontestabil ntre operaie i paralizie. In condiiile n care anestezia a fost corect efectuat, iar starea anterioar de sntate a pacientei nu a influenat n nici un fel rezultatul prejudiciabil, singura cauz a acestuia rmne intervenia chirurgical. Natura i intensitatea durerilor sunt diferit trite de fiecare victim, n funcie de vrst, starea de sntate, la care s-ar putea aduga ali factori : echilibrul psihic, circumstanele existeniale cum ar fi izolarea, natura activitii profesionale, chiar apartenena etnic. Lmurirea noiunii de prejudiciu de agrement a generat vii discuii n literatura de specialitate. Intr-o concepie restrictiv, prejudiciul de agrement este limitat la pierderea plcerilor legate de desfurarea unor activiti determinate, pe care victima anterior producerii accidentului le practica. Curtea de Casaie francez dup anul 1973 privete prejudiciul de agrement ca pe o privare de toate plcerile unei viei normale. Accidentele medicale pot fi cauza i a unui prejudiciu special- prejudiciul estetic. Acesta include vtmrile i leziunile prin care se aduce atingere armoniei fizice sau nfisrii persoanei. Aici sunt incluse mutilrile, cicatricile i desfigurrile care diminueaz posibilitile de afirmare deplin n via sau rpesc aceast posibilitate. Prejudiciile pot fi patrimoniale i nepatrimoniale. Prejudiciile patrimoniale sunt acelea care au un coninut economic, putnd fi evaluate pecuniar, cum ar fi vtmarea sntii unei persoane. Prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale sunt consecinele duntoare care nu pot fi evaluate n bani i rezult din atingerile i nclcrile drepturilor personale, fr coninut economic. n situaia n care medicul este asigurat de rspundere civil, pacientul poate primi despgubirea direct de la societatea de asigurare. Pacientul nu poate cere despgubiri de la medicautor al faptei prejudiciabile. Dac suma pltit de societatea de asigurare nu acoper integral
4

Calina Jugastru, Repararea prejudiciilor nepatrimoniale, Ed. Lumina Lex, Cluj Napoca, 2001. 3

prejudiciul, pacientul are dreptul s pretind diferena de despgubire de la medicul vinovat. Dup ce a pltit pacientului despgubirea, societii de asigurare nu i este recunoscut, un drept de regres mpotriva autorului prejudiciului, deoarece el este asigurat de rspundere civil delictual i n acest scop a pltit primele de asigurare. Rspunderea medicului pentru prejudiciile financiare Un medic care este solicitat de pacientul su pentru a furniza un raport medical unei tere pri, de exemplu unei companii de asigurri sau unui potenial angajator, poate avea o obligaie de ngrijire a terei pri, obligaie a crei coninut const n ndatorirea medicului de a proceda cu maxim diligen pentru ca terul s nu sufere nici o pierdere economic5. Rspunderea medicului pentru prejudicii psihiatrice Este posibil ca uneori medicii s-i asume riscul interveniei pentru care nu au condiii materiale sau o specializare corespunztoare. La stabilirea rspunderii se va ine seama de mai multe elemente, ntre care experiena i calitatea medicului, raportul dintre urgena cauzei i asumarea unor riscuri acceptate de chirurg. Existena unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu Raportul de cauzalitate este o condiie esenial, general, a rspunderii civile, fr a deosebi ntre rspunderea delictual sau cea contractual. Raportul de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu este o condiie obiectiv a rspunderii civile care nu se confund cu greeala sau culpa. Culpa este o condiie subiectiv. Poate exista raport de cauzalitate dar s lipseasc culpa, cum de asemenea poate exista culpa autorului faptei ilicite i s nu existe raport de cauzalitate. Fr raport de cauzalitate nu exist rspundere civil. Culpa Spre deosebire de neglijen sau impruden, cnd actul cauzator de prejudiciu este comis pentru c fptuitorul nu reuete s fac ceea ce o persoan prudent si rezonabil ar face, culpa intenionat implic intenia de a face ru. Responsabilitatea medical fiind o responsabilitate bazat pe greeal, problema principal este aceea a definirii greelii medicale, a conturrii coninutului su, pentru a fi reinut ca o culp judiciar. Culpa profesional medical const n nerespectarea regulilor privind exercitiul profesiei medicale, prin nepricepere sau abatreri de la reguli ndeobte recomandate i recunoscute n practica acestei profesii, provenite din neglijen, nepsare sau nerespectarea unor metode i procedee specifice. Se mai numete i imprunden. Aceste culpe sunt : Culpa profesional prin nepregtire (nepricepere, ignoran, netiin, impariie, incompeten). Aceste cazuri apar n stabilirea diagnosticului apar n aplicarea tratamentului, ori de cte ori activitatea medicului este desfurat fr ca el s aib cunotienele necesare sau prin utilizarea unor cunotine necorespunztoare.

Culpa profesional prin neprevedere (impruden)


5

Aurel Teodor Moldoveanu, Op. Cit., p. 372. 4

Pentru ca medicul s se nele ct mai puin n practica sa, pentru a putea evita erorile, precum i unele complicaii ale bolilor, trebuie s dea dovad, n mod permanent, de pruden i discernmnt. Imprudena const n comiterea unei activiti pozitive, fr a prevedea c pot aprea consecine ilicite, dei se putea i trebuia s se prevad acest lucru. Constituie impruden: aplicarea oricrui tratament chirurgical sau chimioterapic fr cunoaterea contraindicaiilor; aplicarea de seroterapie i medicaie la personae care au prezentat fenomene de intoleran la aceste substane; expunerea bolnavului la riscuri inutile prin executarea unei intervenii chirurgicale care nu se impunea de urgen, atunci cnd nu exist utilitile necesare pentru securitatea actului operator, confortul bolnavului i confortul medicului ; lsarea n funciune a unor sisteme de drenaj i aparate n ciuda schimbrii strii fiziologice a bolnavului (n seciile de anestezie-reanimare). Culpa profesional prin neglijen (neatenie) Neglijena n practica medical ia forma grabei, superficialitii, ndeplinirii necontiincioase a obligaiilor. Neglijena poate lua forma : nelurii corecte a anamnezei ; neexecutrii unui examen clinic corect ; neefecturii unor examene paraclinice de rutin; nelurii tuturor msurilor de asepsie n vederea unei operaii6. Sunt considerate neglijene grave : neizolarea bolnavilor contagioi i neprevenirea membrilor familiei acestor bolnsvi asupra necesitii profilaxiei, eventual prin imunizare ; neefectuarea terapiei antitetanice la plgile potenial tetanigene; in jectarea de medicamente cu perioada de utilizare depit ; injectarea unei alte substane dect cea dorit, numai pentru c fiolele au fost puse, n mod neglijent, una lng alta. Culpa profesional prin uurin (nepsare) Uurina profesional rezid n: neexaminarea clinic i complet a bolnavului; ignorarea riscurilor la care este supus bolnavul; imobilizarea inadecvat a unor fracturi; pierderea auzului unui copil prin tratarea mamei cu streptomicin; efectuarea necorespunztoare a unor injecii sau puncii ; apariia de efecte secundare notorii- trecute n prospectul medicamentului- prin nerespectarea dozelor maxime; ignorarea condiiilor precare de lucru- mizerie, sterilizare necorespunztoare. Tratarea unui bolnav n lipsa unui consult prealabil, intervenia chirurgical efectuat fr avizul necesar al altui specialist constituie exemple greite soldate cu prejudicii n practica medical7.

6 7

Almo Bela Trif- Responsabilitatea juridic medical n Romnia, Ed. Polirom 2000, p 108 Gheorghe Scripcaru, Terbancea Moise- Coordonatele deontologice ale actului medical. Editura Medical. Bucureti 1989, pag 214 5

Culpa din omisiune. Medicul este responsabil att cnd acioneaz ct i cnd nu acioneaz; acesta rspunde de tot ceea ce face i de tot ce refuz s fac. Refuzul de a acorda asisten medical unui bolnav aflat ntr-o stare disperat sau unei persoane grav accidentate constituie o nclcare evident a ndatoririlor profesionale, care atrage responsabilitatea disciplinar, civil i penal a medicului. Culpa prin omisiune reprezint atitudinea unei persoane de a se abine voluntar sau involuntar de la ndeplinirea unei obligaii de a aciona pentru a mpiedica producerea unui prejudiciu. Rspunderea disciplinar Este cea mai frecvent form de rspundere juridic a medicului, pentru c ea deriv organic din normele de conduit profesional, din felul n care fiecare cadru medico-sanitar i ndeplinete obligaiile. Rspunderea civil Aceast form de rspundere a strnit i nc strnete controverse doctrinare. Unele pledeaz pentru o rspundere pe teme delictuale, altele, consider c rspunderea medicului este de natur contractual. Potrivit unei preri, rspunderea medicului se pune mereu pe trm contractual, deoarece prejudicial pe care-l cauzeaz reprezint o consecin a exercitrii necorespunztoare a obligaiei ce-i revenea din contractul ncheiat cu clientul su; numai n situaia n care prejudicial este cauzat unui ter sau atunci cnd este rezultatul unei intervenii de urgen s-ar pune problema unei rspunderi delictuale. Se consider c medicii care se afl n serviciul statului au o rspundere extracontractual (delictual sau cvasidelictual), deoarece acetia nu sunt alei de bolnavi; n schimb medicii care practic profesia n cadrul unei organizaii colective, cabinete speciale cu plat sau cooperatiste au n principiu rspundere contractual chiar atunci cnd acord ngrijiri gratuite. Rspunderea penal Forma cea mai grav a responsabilitii medicale este cea penal. Medicul va rspunde penal ori de cte ori svrete o fapt prevzut de legea penal romn, cu excepia situaiilor n care este incident vreuna din cauzele care nltur caracterul penal al faptei. Cele mai grave infraciuni pe care le poate svri un medic, n exercitarea profesiei sale se plaseaz, din punct de vedere al reglementrii lor n Titlul II din Partea Special a Codului Penal. Ministerul Sntii intenioneaz s schimbe legea malpraxis-ului noile prevederi trebuie s introduc noiuni i criterii pentru o mai bun gestionare a situaiilor de culp medical sau a suspiciunilor de culp medical, inclusiv a modului de stabilire i aplicare a sanciunilor. Rechizitoriul unei mame ucise de malpraxis Cazul mortii Nataliei Ionescu, sotia jurnalistului Mihai Ionescu, a fost de la bun inceput un deces suspect, dupa o cezariana pentru care nu si-a dat acordul scris. Natalia, care si-a dorit atat de mult sa aduca pe lume un copilas, a facut ani de zile tratament pentru a putea sa-si implineasca acest vis. In fine, a dat nastere unei fetite care a murit in 2005, la trei saptamani dupa nastere. A urmat o alta perioada de chin cu tratamente, cateva proceduri de
6

fertilizare in vitro si, in sfarsit, atunci cand a ramas natural insarcinata, printr-o minune a lui Dumnezeu, si urma sa aduca pe lume un baietel, dupa nastere, in urma unor complicatii majore, Natalia a decedat la varsta de 40 de ani. Drama a avut loc in 11 octombrie 2007, la Spitalul Dr. Panait Sarbu. Ingrozit de cele intamplate, trezit singur cu un bebelus care a fost adus pe lume, la doar 26 de saptamani, in mari chinuri si disperat, jurnalistul Mihai Ionescu, sotul Nataliei, a luptat timp de sase ani pentru ca procurorii sa duca ancheta la bun sfarsit, o ancheta cu mari sincope, in care a fost asteptata indelung si expertiza medico-legala, dar si rechizitoriul. Lumeajustitiei.ro detine acest rechizitoriu in care procurorii au elucidat, in sfarsit, cauza mortii Nataliei Ionescu. Malpraxisul a fost dovedit cu un lung probatoriu in urma caruia vor fi judecate medicul obstretician Cezara Bucur si anestezista Monica Dumitrascu, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa. Iata cum este expusa situatia de fapt de catre procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu mentiunea ca anumite denumiri sau nume au fost sterse de catre procurori pentru asa-zisa protejare a unor date personale: Ionescu Natalia a decedat la 11.10.2007 in Spitalul Dr. Panait Sarbu din Bucuresti. La data savarsirii faptelor care fac obiectul prezentului dosar, Ionescu Natalia avea 40 de ani, era casatorita din anul 2001 si nu avea copii. In perioada 2000-2007, Ionescu Natalia a incercat de mai multe ori sa poarte o sarcina, dar niciuna din incercari nu a reusit. In aprilie 2005 Ionescu Natalia a nascut o fetita care a decedat dupa trei saptamani de la nastere. Incepand cu anul 2004, ajutorul medical de specialitate i-a fost acordat victimei numai de medicul Bucur Ana-Maria Cezara. Din acelasi an, Ionescu Natalia a fost in evidenta aceluiasi medic in cadrul Departamentului de reproducere umana asistata. Ionescu Natalia a mers la alti medici numai la recomandarea medicului ei curant, Bucur Ana-Maria Cezara, si numai pentru examinari complementare. Sub coordonarea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, in perioada 2005-2007 Ionescu Natalia a fost supusa interventiilor medicale pentru transferul de embrioni la mame purtatoare de patru ori. In perioada ianuarie-aprilie 2007, victimei i-au fost efectuate mai multe proceduri medicale de fertilizare in vitro, sub supravegherea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, iar, pentru fiecare procedura de recoltare de ovule, medic anestezist a fost Dumitrascu Monica. Incepand cu saptamana a 7-a a sarcinii din anul 2007, sarcina conceputa natural, victima Ionescu Natalia a fost supravegheata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, in calitate de medic curant. Pentru verificarea starii de sanatate in cursul acestei sarcini, Ionescu Natalia a fost de opt ori la medic, starea sarcinii sale fiind astfel atent monitorizata. In perioadele 20-25.06.2007 si 06-14.08.2007, Ionescu Natalia a fost internata in Spitalul sub supravegherea aceluiasi medic, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, pentru ameliorarea problemelor de sanatate aparute in cursul ultimei sarcini. Internarea victimei la Spitalul La data de 07.10.2007, ora 104, Ionescu Natalia a fost din nou internata la Spitalul .., diagnosticul stabilit la internare fiind sarcina 26 saptamani, membrane rupte, iminenta avort, boala abortiva - mai multe avorturi in antecedente". Potrivit foii de observatie clinica generala nr./2007, motivele care au determinat internarea victimei Ionescu Natalia au fost sarcina de 26 de saptamani si pierderea lichidului amniotic. S-a consemnat in foaia de observatie ca starea generala a pacientei era buna la acel moment, examenul pe aparate si sisteme fiind in limite normale. Examenul ginecologic a evidentiat pierderea lichidului amniotic, dehiscenta colului uterin si absenta tensiunii la firul de cerclaj (rezultat in urma unui cerclaj uterin efectuat de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara la data de 20.06.2007).

Medicul de garda a instituit tratament de urgenta cu tocolitice si dexametazona pentru maturarea pulmonara a fatului, recomandand investigatii paraclinice - ecografie abdominala si analize de laborator. Rezultatele analizelor au fost in limitele normale, cu exceptia unei usoare anemii 10,9 Hb, a leucocitozei si a hiperglicemiei3. Evolutia starii de sanatate a victimei in perioada 8-10.10.2007. Din foaia de observatie rezulta ca victimei Ionescu Natalia i s-au efectuat doar trei seturi de analize de laborator pe parcursul internarii: la data de 07.10.2007 cu ocazia internarii, la data de 10.10.2007 si la data de 11.10.2007, imediat dupa stopul cardiorespirator, precum si doua ecografii: lainternare si preoperator. Pe parcursul internarii, evolutia sub tratament a victimei in zilele de 8 si 9 octombrie 2007 s-a mentinut constanta. Invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a consemnat in foaia de observatie ca starea generala a pacientei era buna la acel moment, avand contractii uterine dureroase rare, neregulate, tonusul uterin fiind normal, cu miscari active fetale prezente. La 08.10.2007 invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a recomandat ca tratament perfuzia cu Gynipral4, administrarea de antibiotice si Piafen. Din 09.10.2007 invinuita Bucur AnaMaria Cezara a recomandat completarea tratamentului medicamentos cu No-Spa, Scobutil, Diazepam si glucoza. Incepand cu data de 10.10.2007, starea victimei a inceput sa se altereze, astfel ca medicul de garda a consemnat in foaia de observatie la ora 1030: epigastralgii, pirozis, senzatie de greata persistenta, dureri lombare, disurie, oligurie, urina hipercroma. in cursul aceleiasi zile, conform mentiunii efectuate de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara in foaia de observatie, victima prezenta paloare tegumentara si secretie vaginala, pierdere de lichid amniotic. Invinuita a recomandat continuarea perfuziei cu Gynipral, Ampicilina si amestec litic la 6 ore. Ulterior, in cursul noptii de 10/11 octombrie 2007, medicul a consemnat in foaia de observatie, la ora 230, sangerare vaginala cu sange proaspat in cantitate moderata". Sangerarea a fost motivul pentru care in acel moment s-a solicitat examinarea victimei la sala de nasteri. De asemenea, avand in vedere ca firul de cerclaj era in tensiune, medicul a procedat la suprimarea lui, iar victimei i s-au administrat Gynipral, tocolitice si i s-au prelevat sange si secretie col uterin pentru analize. Analizele au fost in limite normale, cu exceptia unei Hb (Hemoglobina) = 10,4 %, a leucocitozei6 si a sumarului de urina, care a relevat hematurie macroscopica7. Ziua de 11.10.2007. Starea generala a victimei Ionescu Natalia s-a alterat in cursul diminetii de 11.10.2007, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara constatand, ca urmare a consultului efectuat la ora 9.00, ca aceasta pierde in continuare sange in cantitate abundenta. Examenul ecografic efectuat a ridicat suspiciunea unui hematom retroplacentar, motiv pentru care invinuita Bucur AnaMaria Cezara a decis terminarea nasterii prin operatie de cezariana in interes matern si fetal pentru: metroragii (suspiciune de decolare prematura de placenta normal inserata, apoplexie utero-placentara), primiparina de 40 de ani cu sarcina de 26 saptamani cu membrane rupte prematur si boala abortiva. Invinuita Dumitrascu Monica a efectuat examenul preanestezic la ora 1025 si a consemnat in foaia de observatie ca victima era la acel moment constienta, greu cooperanta si ca fusese adusa de urgenta din sala de nasteri in sala de operatie pentru suspiciune de decolare (dezlipire) de placenta. Invinuita Dumitrascu Monica a consemnat in foaia de observatie si ca, la venirea in sala de operatie, victima prezenta: tegumente palide, reci, cu discreta cianoza
8

perioronazala si la nivelul extremitatilor, multiple echimoze la locurile de punctie venoasa si, din nou, sangerare vaginala persistenta. Echipa operatorie (medici si cadre medii) care a efectuat operatia de cezariana a fost compusa din: - mana I: invinuita Bucur Ana-Maria Cezara - medic primar obstetrica ginecologie; - mana a II-a: dr. - mana a III-a: dr. - invinuita Dumitrascu Monica - medic ATI; - - asistenta - - asistenta sala operatie (reanimare). Protocolul operator, ce apare in foaia de observatie sub nr./11.10.2007, ora 1033, semnat de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, atesta ca victimei, aflata sub anestezie generala cu intubatie oro-traheala, i s-a practicat cezariana segmento-transversala si s-a extras din prezentatie craniana un fat masculin cu greutatea de 900 grame, IA=3, cu aspect cianotic. Invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a consemnat in protocolul operator ca placenta prezenta un hematom de cca. 8/10 cm si ca, dupa controlul cavitatii uterine, a efectuat histerorafie in dublu strat cu surjet10, peritonizare, control hemostaza, toaleta cavitatii si parietorafie in straturi anatomice. In cursul interventiei chirurgicale, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara nu a suturat o arteriola (ram arterial de calibru important), motiv pentru care starea pacientei s-a inrautatit in orele care au urmat. Invinuita Dumitrascu Monica a consemnat in foaia de observatie ca valorile tensionale intraoperator au fost intre 78/40 mmHg si 95/60 mmHg, iar AV13 intre 80100/min si ca, la terminarea interventiei chirurgicale, victima a respirat spontan, a fost constienta, echilibrata hemodinamic, presiunea arteriala fiind de 100/62 mmHg, AV = 98/min, diureza<100 ml, intens hipercroma. invinuita a repetat observatia referitoare la tegumentele palide cu cianoza moderata la nivelul extremitatilor. Victima a fost transportata in salonul anestezie-terapie intensiva la ora 1140, cu monitorizarea presiunii arteriale, a saturatiei arteriale a oxigenului masurata periferic prin pulsoximetrie si a a frecventei cardiace. La ora 1230, invinuita Dumitrascu Monica, in calitate de medic de garda, a consemnat in foaia de observatie valorile saturatiei oxigenului si frecventa cardiaca precum si tratamentul postoperatoriu. In ziua de 11 octombrie 2007, in intervalul orar 1230-1700 invinuita Dumitrascu Monica, in calitate de medic de garda, nu a verificat starea victimei, evolutia postoperatorie sau tratamentul aplicat. invinuita Bucur AnaMaria Cezara a parasit spitalul dupa ce a verificat superficial si formal starea pacientei. La ora 1700, conform consemnarilor efectuate de invinuita Dumitrascu Monica in foaia de observatie clinica, victima Ionescu Natalia a intrat in stop cardiorespirator, avand tegumentele palide, cianotice. Invinuita a practicat de urgenta masaj cardiac extern, intubatie orotraheala, ventilatie pe masca cu balon Ruben, i-a administrat adrenalina si a transportat-o de urgenta in sala de operatie. In sala de operatie Ionescu Natalia a fost cuplata la ventilatie pe masca cu oxigen si i s-a recoltat sange din vena femurala stanga pentru analize. in continuare s-au efectuat masaj cardiac extern si defibrilari repetate. Victimei i-au fost administrate adrenalina intravenos si pe sonda de intubatie oro-traheala, precum si atropina. La ora 17.30 Ionescu Natalia prezenta ritm cardiac, AV = 130/min, puls periferic absent, PA nedecelabila, midriaza fixa14. Pana la ora 2000 victima a ramas in sala de operatie ventilata mecanic, cu ritm cardiac prezent pe monitor, AV = 127 - 130/min cu modificari de faza terminala, puls prezent la carotida, nedecelabil la periferie, tegumente reci, cianotice. La ora 20.00 s-a repetat stopul cardiac, care nu a raspuns la manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la ora 20.30 prin stop cardiorespirator. Nici in perioada 17.30-20.30 investigatiile coordonate de medicul de garda Dumitrascu Monica nu au fost suficiente pentru a descoperi cauza inrautatirii starii pacientei, in vederea efectuarii unei
9

interventii care sa-i salveze acesteia viata. Diagnosticul la externare, consemnat in foaia de observatie, a fost: stop cardiorespirator, dezlipire prematura de placenta normal inserata, membrane rupte prematur, nastere prematura, boala abortiva in antecedente, sarcina 26 saptamani, nastere unica, fat viu". Conform Raportului medico-legal de necropsie nr./2007 din data de 18.02.2008 al Institutului de Medicina Legala Mina Minovici"15 moartea numitei Ionescu Natalia s-a datorat socului hemoragic, urmare a unei hemoragii interne produse prin dehiscenta transei uterine cu hemoperitoneu masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior in parametre bilateral, hematom in spatiul prevezical la o pacienta cu iminenta de avort, sarcina 26 saptamani, membrana rupta de patru zile, complicat cu dezlipire prematura de placenta normal inserata, diagnostic stabilit in spital, pentru care s-a intervenit chirurgical practicanduse operatie cezariana. Concluzii si consecinte. Desi victima Ionescu Natalia prezenta un risc crescut de avort inca din momentul internarii, iar invinuita Bucur Ana-Maria Cezara cunostea in detaliu situatia pacientei intrucat era medicul curant al acesteia, pe toata perioada internarii din luna octombrie 2007, victimei iau fost efectuate doar trei seturi de analize de laborator si doua ecografii, insuficiente pentru supravegherea starii de sanatate a victimei. De asemenea, postoperatoriu victima a prezentat un tablou clinic tipic socului hemoragic, iar simptomele au fost ignorate de cele doua invinuite, aceasta imprejurare demonstrand superficialitatea cadrelor medicale. Actiunile celor doua invinuite din ziua de 11.10.2007 au avut drept consecinta decesul victimei Ionescu Natalia ca urmare a unui stop cardiorespirator, desi, daca medicii ar fi intervenit la timp, victima ar fi avut sanse de supravietuire chiar si in conditiile in care se produsese o eroare in cursul interventiei chirurgicale din ziua respectiva. Lipsa de supraveghere din aceasta perioada, constand atat in monitorizarea inadecvata, cat si in neinvestigarea postoperatorie a pacientei, in conditiile existentei unor elemente elocvente de alterare progresiva a starii acesteia, este relevata de: - absenta monitorizarii EKG, in scopul verificarii activitatii cardiace; - lipsa investigatiilor din punct de vedere al echilibrului acido-bazic, al gazelor sanguine, pentru a corecta dezechilibrul acido-bazic, precum si deficitele volemice; - lipsa unui consult ginecologic; - inexistenta explorarilor paraclinice (ecografie abdominala, punctie abdominala, a Douglas-ului);nerealizarea unei laparotomii exploratorii (pentru evidentierea, depistarea si oprirea sursei sangerarii). Nici dupa ora 17.00 cand victima Ionescu Natalia a intrat in stop cardiorespirator, iar conform foii de observatie a supravietuit trei ore si jumatate, pana la ora 20.30, cauza inrautatirii starii de sanatate a victimei nu a fost investigata, nu s-a luat nicio masura in vederea depistarii sangerarii si nici nu s-a incercat corectarea anemiei si inlocuirea pierderii de sange. Copilul nascut la 11.10.2007 a supravetuit, iar medicul legist a constatat ca acesta prezinta diagnosticul paralizie celebrala infantila, tetrapareza spastica predominant tren inferior prin factori intra si post natali si prematuritate, retard neuropsihomotor, pentru care necesita un program complex de recuperare, structurat pe mai multe categorii. Mijloace de proba. Analiza mijloacelor de proba. Primul act medico-legal dispus in cauza a fost Raportul medico-legal de necropsie nr./2007 din 18.02.2008 care a fost aprobat de Comisia de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti prin avizul nr./2009 din 17.07.2009.
10

Al doilea act medico-legal a fost Raportul de noua expertiza medico-legala nr/2009 din 29.09.2010, aprobat de Comisia de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti prin avizul nr./2009 20.10.2010. Al treilea act medico-legal solicitat de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a fost avizul nr./2010 din 20.01.2012 emis de Comisia Superioara de Medicina Legala. Acest aviz aproba concluziile primelor doua acte medico-legale si furnizeaza raspunsuri in plus formulate de Comisia Superioara de Medicina Legala. La dosar a fost depus si un act medico-legal cu caracter extrajudiciar fata de prezenta cauza penala, si anume avizul nr./2010 din 11.02.2011 emis de Comisia Superioara de Medicina legala intr-un dosar17 al Tribunalului Bucuresti, Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal. Conform Raportului medico-legal de necropsie nr/2007 din data de 18.02.2008 al Institutului de Medicina Legala Mina Minovici"18 moartea numitei Ionescu Natalia s-a datorat socului hemoragic, urmare a unei hemoragii interne produse prin dehiscenta transei uterine cu hemoperitoneu masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior in parametre bilateral, hematom in spatiul prevezical la o pacienta cu iminenta de avort, sarcina 26 saptamani, membrana rupta de patru zile, complicat cu dezlipire prematura de placenta normal inserata, diagnostic stabilit in spital, pentru care s-a intervenit chirurgical practicanduse operatie cezariana. Legistii nu au putut analiza placenta pentru ca nu a fost pusa la dispozitie! Medicii legisti au constatat ca intre complicatia hemoragica survenita postoperator, nediagnosticata si netratata in timp util, si cauza medicala a decesului exista legatura directa de cauzalitate. Din continutul aceluiasi raport rezulta ca examinarea medico-legala a placentei (marcro si histopatologica) nu a fost posibila intrucat unitatea de spital nu a pus-o la dispozitie. Totodata s-a retinut si ca tratamentul medical prescris in perioada 7-10 octombrie 2007 a fost administrat corect si in timp util, iar interventia chirurgicala a fost efectuata, de asemenea, in timp util, fiind corect indicata. Concluzia raportului medico-legal de necropsie este: complicatia hemoragica survenita postoperator si care a determinat decesul a fost provocata de dehiscenta suturilor transei uterine ca o consecinta a deficientei de tehnica chirurgicala. Prin Avizul ../2007 din data de 17.07.200919, Comisia de Avizare si Control din cadrul INML Mina Minovici" si-a insusit concluziile raportului medico-legal de necropsie nr./2007, recomandand totodata solicitarea punctului de vedere al Colegiului Medicilor asupra stabilirii deficientelor in acordarea asistentei medicale. Este de mentionat ca, in ceea ce priveste aceasta din urma recomandare, prin decizia nr./2009 din 15.04.200920, Colegiul Medicilor din Romania, Comisia Superioara de Disciplina, si-a exprimat punctul de vedere, sanctionand-o pe invinuita Bucur Ana-Maria Cezara cu interdictia exercitarii activitatii de obstetrica pentru o perioada de 8 luni, constatand deficiente in acordarea actului medical imputabile invinuitei, si a dispus sanctionarea invinuitei Dumitrascu Monica cu interdictia activitatii de anestezie pentru o perioada de 6 luni. Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania foloseste in argumentarea deciziei sale opiniile stiintifice ale unor experti din domeniile obstetrica-ginecologie, ATI si medicina legala, care concluzioneaza ca este inacceptabil ca medicul operator sa paraseasca spitalul, in conditiile in care avea in ingrijire o pacienta grava", iar medicul ATI are o serie de deficiente in acordarea anesteziei generale in cursul operatiei (administrare de droguri hipotensoare, administrarea unei cantitati de masa eritrocitara)", iar postoperator nesupravegherea pacientei" si administrarea unui tratament

11

total contraindicat cu fraxiparina si ketonal - ambele favorizeaza hemoragia". De asemenea, Comisia a retinut ca resuscitarea cardio-respiratorie a fost realizata dupa un protocol neclar." Administrarea de noi probe Rechizitoriul continua astfel: Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala in data de 19.08.2009, invinuita Dumitrascu Monica a solicitat administrarea de noi probe. In acest sens, invinuita a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale, cerere pe care de altfel a reiterat-o si invinuita Bucur Ana-Maria Cezara pe parcursul instrumentarii cauzei penale. Prin ordonanta nr..l./P/2008 a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie din 14.10.2009 s-au admis cererile privind efectuarea unei noi expertize medico-legale. In cauza a fost intocmit Raportul de noua expertiza cu nr./2009 din 29.09.201021. Conform acestui raport, moartea numitei Ionescu Natalia s-a datorat socului hemoragic, consecutiv unei hemoragii interne, produsa prin dehiscenta transei operatorii uterine, consecinta unui defect de histerorafie22, constand in suturarea ineficienta a celui de-al doilea strat uterin (musculo-peritoneal), cu hemoperitoneu masiv, infiltrat sanguin masiv in segmentul inferior uterin si in parametre bilateral si hematom in spatiul retrovezical, la o pacienta cu sarcina de 26 saptamani, membrane rupte de 4 zile, complicata cu dezlipire prematura de placenta normal inserata, pentru care s-a practicat operatie cezariana". Se mai mentioneaza ca dehiscenta celui de-al doilea strat al transei operatorii uterine sa produs urmare a suturarii imperfecte a acestuia, avand drept consecinta ineficienta hemostazei la acest nivel. Expertii care au efectuat noua expertiza au constatat ca deficienta de tehnica chirurgicala a constat intr-o manopera intraoperatorie deficitara si anume, din suturarea imperfecta a celui de-al doilea strat al peretelui uterin (stratul musculo-peritoneal)", precum si complicatia hemoragica a survenit postoperator, nefiind diagnosticata si tratata in timp util. intre complicatia hemoragica si cauza medicala a decesului exista legatura directa de cauzalitate". In cadrul raportului de noua expertiza, in referire la complicatia hemoragica, se consemneaza ca aspectul infiltratelor sanguine masive pelviene si hemoperitoneul masiv cu sange lichid si coagulat (totalizand circa 2,5 litri de sange), coroborate cu intervalul de timp de circa 6 ore scurs de la terminarea interventiei chirurgicale si pana la producerea stopului cardio-respirator, sugereaza o sangerare progresiva". Referitor la orele in care victima a supravietuit dupa efectuarea interventiei chirurgicale, expertii au constatat ca supravegherea postoperatorie a pacientei a fost inadecvata atat din punct de vedere chirurgical, cat si al terapiei intensive, fapt care a dus la nerecunoasterea in timp util a semnelor de sangerare intraperitoneala". In continuare, se consemneaza ca medicul operator s-a limitat numai sa controleze contractilitatea uterina si aspectul lohiilor24, fara a monitoriza TA, diureza, hemograma, cu toate ca gravida prezentase dezlipire prematura de placenta, intraoperator existasera scaderi ale TA, iar postoperator pacienta a prezentat un tablou clinic sugestiv pentru hemoragia interna" (s.n). Mai mult, din foaia de observatie rezulta totodata ca, desi postoperator, pacienta s-a aflat in sectia de Terapie Intensiva, nu numai ca nu s-a intreprins niciun demers terapeutic in sensul depistarii sangerarii, dar nici nu s-a tentat corectarea anemiei si inlocuirea pierderilor volemice nesesizate. Monitorizarea corecta postoperatorie a sus-numitei in serviciul de Terapie Intensiva ar fi permis sesizarea si evaluarea semnelor si simptomelor tipice tabloului clinic de soc hemoragic si ar fi impus un tratament adecvat (incluzand si o noua interventie chirurgicala de urgenta in scopul depistarii sursei de sangerare si a realizarii hemostazei), oferind astfel sanse de supravietuire bolnavei." La dosarul cauzei a fost depusa opinia expertului asistent, propus de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, care, in integralitatea sa, este dedicata analizei formei, continutului si concluziilor raportului de noua expertiza. Aceasta opinie concluzioneaza insa ca moartea victimei Ionescu Natalia s-a datorat socului in stadiul decompensat - ireversibil, complex
12

(indus de o complicatie impredictibila a sarcinii, dezlipire prematura de placenta normal inserata), incomplet si tardiv tratat, cu evolutive de coagulopatie si, consecutiv, fenomene hemoragice severe terminale, manifeste la nivelul transei de sectiune uterina pentru operatie cezariana recenta si al decolarilor inerente adiacente, impusa de necesitate in interes maternofetal ca urmare a unei dezlipiri prematura de placenta normal inserata, tardiv recunoscuta si tratata, survenita la o gravida cu sarcina de 26 de saptamari, cu boala abortiva si membrane rupte". De asemenea, opinia considera ca in raportul de noua expertiza exista o contradictie fundamentala" cu privire la cauza mortii victimei Ionescu Natalia, in sensul ca in primul paragraf la punctul 1 si 2, pagina 47 se mentioneaza drept cauza a decesului dehiscenta transei operatorii uterine, consecinta unui defect de histerorafie, pentru ca la pct. 5 pagina 47 ultimul paragraf si pagina 48, primul paragraf sa se mentioneze acumularea subseroasa a sangelui a determinat tensionarea punctelor de sutura". Analizand obiectiile formulate in opinia expertului parte, se constata ca cele doua formulari enuntate anterior nu sunt contradictorii, dehiscenta transei operatorii uterine fiind consecinta unui defect de histerorafie grefata si pe acumularea subseroasa a sangelui in cavitatea peritoneala, fenomene explicate, in mod exhaustiv, in actele medico-legale intocmite in cauza. Comisia de avizare si control din cadrul Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici", prin Avizul /2009 din 20.10.201025, a aprobat raportul de noua expertiza, recomandand totodata, avand in vedere complexitatea cazului, analiza acestuia de catre Comisia Superioara de Medicina Legala.Comisia Superioara de Medicina Legala, intrunita in sedinta din 27.01.2011, la solicitarea formulata prin adresa /09 de Tribunalul Bucuresti Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal, a examinat actele medico-legale ale cauzei. Precizam ca dosarul nr./09 inregistrat la Tribunalul Bucuresti, Sectia a IX-a de Contencios Administrativ si Fiscal, are ca obiect anulare act administrativ", avand ca parti pe invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, in calitate de reclamant si Colegiul Medicilor din Romania, in calitate de parat, fapt ce ii confera acestui aviz, din punct de vedere procesual penal, un caracter extrajudiciar. In urma analizarii actelor medico-legale, Comisia Superioara de Medicina Legala a avizat, prin actul nr. 2010 din data de 11.02.201126, raportul de noua expertiza cu nr./2009 din 29.09.2010, constatand ca, din momentul internarii, urmarirea si tratamentul cauzei au fost corect realizate. De asemenea, in avizul comisiei se retine ca, desi operatia a fost efectuata intr-un interval de timp eficient, nu s-au recoltat analize preoperatorii de urgenta, intraoperatorii si nici postoperatorii imediate, in ciuda faptului ca acestea intra protocolul obisnuit pentru o astfel de urgenta. S-a mai retinut ca cele patru ore si jumatate care au trecut de la terminarea operatiei pana la aparitia primului stop cardio-respirator sunt cele in care au aparut semnele clinice ale hipovolemiei si anemiei: sete, transpiratii, paloare, extremitati reci, confuzie, oligo-anurie. Desi aceste semne clinice au aparut, nu au fost luate masuri terapeutice ferme de combatere a lor, si nici macar de investigare clinica de specialitate (tuseu vaginal) sau ecografie abdominala, ce ar fi vizualizat hemoperitoneul. Acestea sunt in mod curent responsabilitatea medicului sef de garda, obstetrica si ATI. Concluzia avizului Comisiei Superioare de Medicina Legala arata ca in acest caz la producerea decesului au concurat numerosi factori care au tinut deantecedentele si tarele pacientei, de varsta sarcinii la care s-a declansat nasterea, de urmarirea postoperatorie deficitara, fara de care pacienta avea sanse de supravietuire. Gramada de cereri de avize Prin adresa nr. .din data de 25 octombrie 2011 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a solicitat Institutului National de Medicina Legala Mina
13

Minovici" - Comisia Superioara de Medicina Legala suplimentarea avizului nr. 2010, in sensul avizarii atat a Raportului medico-legal de necropsie nr. /2007 cat si a Raportului de noua expertiza medico-legala nr. /2009, urmand a proceda punctual la avizarea, in mod favorabil sau nefavorabil, a fiecaruia dintre obiectivele la care s-a raspuns in cadrul celor doua rapoarte medico-legale. Comisia Superioara de Medicina Legala a emis avizul nr./2010, din data de 20.01.201227, in cuprinsul caruia constata ca moartea numitei Ionescu Natalia s-a datorat unui stop cardiorespirator secundar unui soc hemoragic cu infarct miocardic acut, petrecut probabil cu 3 zile inainte si semnalat la examenul necropsic". Comisia Superioara a constatat ca socul hemoragic s-a datorat unei hemoragii interne produsa probabil prin neprinderea in timpul peritonizarii in firul de sutura surjet a unei arteriole care nu a sangerat in timpul actului operator din cauza valorilor scazute ale TA (70/48). Postoperator, odata cu cresterea valorilor TA, arteriola a inceput sa sangereze, determinand un hematom in spatiul retrovezical ()". Referitor la neprinderea in timpul peritonizarii in firul de sutura surjet a unei arteriole" Comisia Superioara apreciaza ca a fost accident chirurgical". In acest sens se constata ca, in cuprinsul avizului, apare de mai multe ori expresia nu consideram ca au existat deficiente de tehnica chirurgicala", moartea victimei Ionescu Natalia fiind cauzata de un accident", aparut fie in timpul operatiei, fie postoperator (punctul 6-7), intraoperator (punctul 10), sau postoperator (punctul 26). In termeni medicali accidentul" reprezinta un fenomen neasteptat care survine in timpul unei boli, ori, in cazul de fata, neprinderea unei arteriole (activitatea daunatoare apartinand insusi medicului operator) urmata de sangerarea progresiva pana la constatarea decesului victimei, nu poate fi pusa pe seama intamplarii neprevazute, ci constituie o culpa medicala. Aceasta pentru ca medicul operator, ca de altfel orice cadru medical, cu pregatire profesionala si experienta similare, putea si trebuia sa prevada ca o asemenea deficienta duce la aparitia sangerarii. Concluzia noastra, ca nu accidentul" a fost cauza hemoragiei, este sustinuta de toate celelalte acte medico-legale, care retin ca deficienta chirurgicala nesuturarea unui vas de sange. De asemenea, Comisia Superioara a apreciat ca accidentul chirurgical" a fost favorizat de valorile scazute ale tensiunii arteriale din cursul interventiei chirurgicale. Sustine Comisia Superioara ca, dupa revenirea tensiunii arteriale la valori normale, a aparut hemoragia. In aceste conditii, Comisia Superioara ajunge la concluzia ca nu este vorba de un defect de tehnica chirurgicala, ci doar de un accident" determinat de hipotensiunea arteriala din timpul interventiei care a dus la mascarea unei posibile hemoragii determinata de o arteriola de la nivelul peritoneului sau peretelui uterin gros. Constatarea Comisiei Superioare se intemeiaza insa pe retinerea unor valori gresite ale tensiunii arteriale, care nu au corespondent in actele medicale depuse la dosar. Astfel, conform protocolului operator, ce apare in foaia de observatie sub nr/11.10.2007, semnat la ora 1033 de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, valorile tensionale intraoperator au oscilat intre 78/40 mmHg (iar nu 70/48 asa cum in Avizul analizat se mentioneaza la pct.1 si 2) si 95/60 mmHg, maximele fiind apropiate de valorile consemnate postoperator de 100/62 mmHg, de invinuita Dumitrascu Monica in aceeasi foaie de observatie. De asemenea, constatarea Comisiei Superioare de Medicina Legala este contrazisa de martorul ocular , asistenta care a participat in echipa operatorie alaturi de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara. Astfel, audiata in prezentul dosar, asistenta a declarat ca la pacienta Ionescu Natalia operatia a durat ceva mai mult datorita faptului ca la fiecare fir de sutura curgea o cantitate mica de sange, cam o picatura, adica zemuia". Pentru aceste motive, apreciem ca nu hipotensiunea din timpul interventiei a fost motivul nesuturarii arteriolei, ci eroarea medicala si nedibacia sau lipsa abilitatii constand manopera intraoperatorie deficitara. Concluzia noastra este sustinuta de expertizele medicolegale efectuate in cauza coroborate cu declaratia martorului ocular . Exact la aceasta din
14

urma concluzie au ajuns atat raportul medico-legal de necropsie, cat si raportul de noua expertiza, acestea indicand drept consecinta a suturarii imperfecte, ineficienta hemostazei la acest nivel, urmarea fiind sangerarea progresiva pana la momentul decesului. In cuprinsul aceluiasi aviz, referitor la supravegherea postoperatorie se mentioneaza ca din declaratiile medicilor reiese ca pacienta a fost urmarita post operator atat de medicul obstetrician, cat si de cel ATI, insa din cauza activitatii mari in acelasi timp, aceasta monitorizare n-a fost specificata in foaia de observatie, pana in momentul producerii stopului cardiorespirator". Comisia Superioara de Medicina Legala nu precizeaza in cuprinsul avizului care sunt declaratiile medicilor" pe care se intemeiaza aceasta concluzie, unde si cand au fost sustinute aceste declaratii. Marturii socante Din declaratiile persoanelor audiate in prezenta cauza rezulta ca in intervalul 12301700, victima Ionescu Natalia nu a fost supravegheata. Declaratiile acestor persoane se coroboreaza cu lipsa mentiunilor din foaia de observatie si cu concluziile expertizelor medicolegale efectuate in cauza. In speta a fost audiata martora medic ATI, ce indeplinea in luna octombrie 2007 functia de sef sectie ATI, care a declarat ca, drept regula generala si de conduia terapeutica, in situatia in care medicul ATI observa semnele si simptomele pacientului postoperator care nu se situeaza in valorile normale, iar din anamneza rezulta o stare precara a sanatatii acestuia, are obligatia sa sesizeze medicul sef de sectie, seful clinicii, seful garzii, operatorul ginecolog pentru a discuta cazul, identifica etiologia semnelor si simptomelor si luarea masurilor ce se impun. in masura in care avea sa se constate ca starea pacientei se datora interventiei chirurgicale, se impunea redeschiderea operatiei". Martorul a mai declarat ca, in discutiiile ulterioare decesului victimei purtate cu asistentele, acesteia i-au comunicat ca Ionescu Natalia a acuzat postoperator o stare de agitatie verbala si locomotorie, o coloratie tegumentara cianotica, care sugera o periferie vasculara inchisa, ca acuza sete si ca pulsoximetrul arata la un moment dat valoarea de 97 sau 98%. Asistentele i-au comunicat ca au informat-o pe invinuita Dumitrascu Monica despre starea victimei, iar aceasta a avut o replica nefireasca, afirmand: lasati-o dracului sa taca". De asemenea, i-a fost comunicata imprejurarea ca invinuita a fost in salonul victimei si a vorbit cu aceasta, comunicandu-i ca nu are nimic si ca are o stare normala dupa operatie. Martorul mai arata ca, asistentele au atentionat-o inca o data pe invinuita despre starea victimei, medicul replicand, din nou, ca sa o lase sa taca pentru ca altfel o scoate afara din salonul de reanimare." Martorul mai precizeaza ca asistenta sefa i-a comunicat ca a avertizat-o pe invinuita Dumitrascu Monica in legatura cu diureza victimei, spunandu-i de mai multe ori ca are diureza putina, ceea ce semnifica o lipsa de umplere corespunzatoare a patului vascular", insa aceasta nu a intreprins nicio masura in vederea corectarii deficitului volemic. De asemenea, martorul a declarat ca, ulterior producerii decesului, a avut o discutie cu invinuita Dumitrascu Monica cu privire la activitatea din ziua de 11 octombrie 2007 in ideea de a identifica motivele pentru ca victima nu a fost supravegheata corespunzator", aceasta spunandu-i ca a fost foarte ocupata ca medic de garda" . Martorul precizeaza in continuare ca, din proprie initiativa, a verificat foaia de observatie clinica a unei alte paciente si a constatat ca la rubrica ATI apar consemnate date nereale referitoare la activitatea colegei mele". Mai exact in foaia de observatie a pacientei ..apare consemnat ulterior ca invinuita Dumitrascu Monica ar fi efectuat mai multe manevre de resuscitare acesteia, in timp ce dr ar fi operat, desi in realitate aceasta a fost prezenta in sala de operatie doar pentru intubarea pacientei. In opinia martorului, invinuita Dumitrascu Monica a incercat sa se justifice ca a fost foarte ocupata in garda respectiva si ca din acest motiv nu ar fi avut timp sa se ocupe de pacienta Ionescu Natalia".

15

Referitor la lipsa de supraveghere postoperatorie si la dezinteresul manifestat de invinuita Dumitrascu Monica, relevanta este si declaratia martorului , asistent principal ATI, care in declaratia data, arata ca in ziua de 11 octombrie 2007, in jurul orei 1530, in timp ce se afla in salonul de reanimare, a observat-o pe victima, care se gasea intr-o stare de agitatie (conform declaratiei sale agitatia era mai accentuata fata de starea femeilor operate si consta in miscari ale capului mainilor, se dezvelea, nu suporta sa stea invelita), palida, cerea apa, stare care a determinat-o sa o anunte pe invinuita . Martorul declara ca invinuita, dupa ce a luat la cunostinta despre starea victimei, i-a spus daca o mai aud, ii faci un Diazepam pe vena". Afirmatiile martorului se coroboreaza cu declaratia martorului asistenta sefa in sectia ATI, care precizeaza ca, in momentul in care a informat-o pe invinuita Dumitrascu Monica despre starea victimei, aceasta i-a spus sa o las in pace, ca pacienta nu are nimic". Toate aceste declaratii arata ca medicul Dumitrascu Monica, in intervalul de timp in care victima a supravietuit dupa efectuarea interventiei chirurgicale, a manifestat un dezinteres clar fata de supravegherea starii pacientei. Referitor la conduita medicului Bucur Ana-Maria Cezara retinem ca aceasta a declarat in prezenta cauza ca, dupa ce a inchis aponevroza, a plecat la alta sala de operatie unde se intervenea chirurgical la o pacienta. Atat dupa terminarea celei de-a doua operatii, cat si dupa ultima cezariana efectuata in ziua respectiva, a trecut pe la salonul in care se gasea victima Ionescu Natalia, careia i-a verificat starea uterului, tamponul vaginal pentru a vedea sangerarea si tensiunea arteriala. Rezultatele consultului erau normale, iar victima era agitata, verbal si motor, insa invinuita declara ca nu i s-a plans ca ar avea vreo durere". Dupa ce a parasit spitalul, a incercat sa o sune pe invinuita Dumitrascu Monica, medic de garda ATI, insa aceasta nu i-a raspuns la telefon. Astfel, desi a verificat starea pacientei postoperator, medicul Bucur Ana-Maria Cezara a interpretat eronat simptomele prezentate de victima. Referitor la acest aspect, Avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala a retinut ca, desi a existat o monitorizare postoperatorie atat din parte medicului operator, cat si cel ATI, iar hemoragia nu a fost exteriorizata, invinuitele au atribuit simptomatologia aparuta unor fenomene semnalate uneori ca efect al anesteziei induse sau fenomenelor care pot sa apara in lehuzia imediata (frison fiziologic post partum33, tahicardie, dispnee34). De asemenea, se mai retine ca hemoragia interna nu a fost vizibila chiar in conditiile in care s-ar fi lasat tub de dren, deoarece era sub peritoneul vezical. Deficienta de supraveghere postoperatorie a victimei este evidenta in concluziile actelor medico-legale avizate de Comisia Superioara de Medicina Legala. Astfel, explicarea eronata a simptomelor pe care victima le-a prezentat postoperator si absenta oricarei investigatii care ar fi putut duce la identificarea cauzei de inrautatire a starii pacientei sunt consecinta dezinteresului manifestat de cei doi medici invinuiti in aceasta cauza, care au dat dovada de superficialitate in evaluarea starii de sanatate a pacientei. Declaratiile martorilor audiati, mentionate mai sus, arata comportamentul medicului Dumitrascu Monica. Referitor la medicul Bucur Ana-Maria Cezara retinem ca aceasta a plecat din spital". in intervalul de timp cuprins intre sfarsitul interventiei chirurgicale si momentul intervenirii stopului cardiorespirator final, victima Ionescu Natalia a sangerat pana a murit. In acest sens, in raportul de noua expertiza se arata ca timpul scurt de la terminarea interventiei chirurgicale (aproximativ 6 ore), ca intraoperator existasera scaderi ale valorilor TA si ca Hb (Hemoglobina) prezenta o valoare scazuta = 5,5 dl, (constatata la ora 1800, in proba de sange prelevata imediat dupa producerea stopului cardiorespirator), combinate cu faptul ca postoperator victima a dezvoltat un tablou clinic tipic de soc hemoragic cu alterarea progresiva a starii generale (agitatie, sete, transpiratii, paloare tegumentara, extremitati reci, oligurie, TA sistolica = 90 mm), erau suficiente pentru ca invinuitele sa suspicioneze
16

producerea unei complicatii hemoragice postoperatorii. in aceste conditii, efectuarea unui consult ginecologic, a unor investigatii paraclinice (ecografie abdominala, punctie abdominala, a Douglas-ului) sau chiar realizarea unei laparotomii35 exploratorii (pentru evidentierea, depistarea si oprirea sursei sangerarii), erau obligatorii. Chiar in cuprinsul avizului analizat, Comisia Superioara de Medicina Legala arata ca este posibil ca semnalarea din timp a hemoragiei interne printr-un examen ecografic ar fi putut induce o terapie de reinterventie si corectare a sindromului hemoragic, prin realizarea hemostazei prin suturarea vaselor sau prin histerectomie totala". Potrivit art.24 din Ordonanta Guvernului nr/2000, privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, cu modificarile si completarile ulterioare, comisia superioara medico-legala verifica si avizeaza, din punct de vedere stiintific, la cererea organelor in drept, concluziile diverselor acte medico-legale si se pronunta asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale. in cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioara medico-legala recomanda refacerea totala sau partiala a lucrarilor la care se refera actele primite pentru verificare si avizare, formuland propuneri in acest sens sau concluzii proprii." Asadar, comisia superioara are, in ceea ce priveste atributiile legale, doua optiuni: fie avizeaza concluziile actelor medicale, fie nu le avizeaza. in cazul in care nu avizeaza concluziile actelor medico-legale, comisia poate propune refacerea lucrarilor sau formuleaza concluzii proprii. In speta, comisia superioara a avizat concluziile actelor medico-legale anterioare si, desi potrivit potrivit articolului mentionat mai sus nu era indrituita sa formuleze propriile concluzii, in cuprinsul avizului s-a trecut si o analiza proprie, pe fond, a imprejurarilor care au condus la decesul victimei Ionescu Natalia. Concluziile avizului referitoare la accidentul" de tehnica chirurgicala si la supravegherea corespunzatoare a pacientei" vor fi inlaturate pentru motivele expuse mai sus. Astfel, opinia referitoare la accidentul" de tehnica chirurgicala se intemeiaza pe valori eronate ale tensiunii arteriale, valorile retinute de Comisia Superioara neregasindu-se in actele medicale din dosar, iar opinia referitoare la supravegherea corespunzatoare a pacientei" se intemeiaza pe declaratii care nu se afla la dosar. Comisia Superioara nu a comunicat cine sunt medicii audiati si in ce conditii au dat declaratiile invocate in cuprinsul avizului. De asemenea, referitor la faptul ca hemoragia a fost interna si astfel ar fi fost absolut imposibil pentru invinuite sa vada" complicatia aparuta, apreciem ca, daca pacienta ar fi fost supravegheata corespunzator si simptomele manifestate de aceasta ar fi fost observate, invinuitele ar fi luat masurile corespunzatoare pentru salvarea pacientei. Pentru acest motiv, si opinia potrivit careia hemoragia interna a fost imposibil de observat va fi inlaturata. Medicul Cezara Bucur nu se considera vinovata Cu ocazia audierii sale, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a declarat ca o cunostea pe Ionescu Natalia de aproximativ 3-4 ani, cand, cu prilejul unui consult efectuat acesteia la Spitalul ., a constatat ca era insarcinata in luna a patra si ca prezenta o stare patologica destul de grava, respectiv o boala abortiva. In pofida eforturilor terapeutice practicate, Ionescu Natalia a mentinut sarcina doar pana la a 26-a saptamana, cand a nascut un fat viu de 800 grame, care a decedat dupa o luna. Dupa ecest episod, la aproape un an de zile, victima s-a prezentat din nou la spital, de data aceasta impreuna cu sora ei, in scopul de a efectua o procedura de fertilizare in vitro cu mama purtatoare. Nici aceasta incercare de fertilizare nu a avut succes, ca de altfel nici urmatoarea, efectuata cu alta mama purtatoare, astfel ca urmatoarea intalnire a avut loc in cursul lunii aprilie 2007, cand in urma controlului ecografic
17

s-a confirmat ca Ionescu Natalia era insarcinata. La insistentele sotilor I., in cursul lunii iunie 2007 a facut un cerclaj uterin37, in pofida faptului ca a considerat ca, in raport de varsta sarcinii, era prematura o astfel de procedura. Dupa acest moment, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a declarat ca a revazut-o pe Ionescu Natalia la un consult, in luna iulie 2007, apoi in ziua de 8 octombrie 2007, a doua zi dupa ce fusese internata cu diagnosticul sarcina 26 saptamani in evolutie, membrane rupte spontan, amenintare de nastere prematura", pus de medicul de garda la internare. De asemenea, invinuita a declarat ca in cursul zilei de 08.10.2007 victima nu i-a adus la cunostinta stari de rau, iar analizele efectuate in aceasta perioada conduceau la concluzia ca parametrii fiziologici erau stationari. In ziua de 9 octombrie nu a avut niciun contact cu Ionescu Natalia, insa la data de 10 octombrie a examinat-o, constatand (in urma examenului ginecologic, efectuat in sala) ca avea colul modificat cu firul de cerclaj in tensiune, cu secretie vaginala persistenta si cu lichidul amniotic din secretia vaginala usor sanguinolent. Cu acordul victimei, i-a sectionat ambele fire de cerclaj. La data de 11 octombrie 2007, dupa raportul de garda, a fost anuntata de martora ca Ionescu Natalia fusese mutata la sala de nasteri si ca sangerase pe cale vaginala. Dupa un examen clinic si o ecografie, in urma carora s-a ridicat suspiciunea unui hematom retroplacentar, a decis ca se impunea interventia chirurgicala. In cursul operatiei nu au existat incidente pe linie chirurgicala. A extras fatul, dupa care a suturat transa uterina in dublu strat cu fir surjet musculo-muscular. S-a facut toaleta cavitatii, controlul hemostazei, ocazie cu care nu a constatat nicio sursa de sangerare. Invinuita a mai mentionat ca, dupa ce a inchis aponevroza, a plecat la alta sala de operatie unde se intervenea chirurgical la o pacienta. Atat dupa terminarea celei de-a doua operatii, cat si dupa ultima cezariana efectuata in ziua respectiva, a trecut pe la salonul in care se gasea Ionescu Natalia, careia i-a verificat starea uterului, tamponul vaginal pentru a vedea sangerarea si tensiunea arteriala. Rezultatele consultului erau normale, iar victima era agitata, verbal si motor, insa invinuita declara ca nu i s-a plans ca ar avea vreo durere". Dupa ce a parasit spitalul, a incercat sa o sune pe invinuita Dumitrascu Monica, medic de garda ATI, insa aceasta nu i-a raspuns la telefon. In jurul orei 17.30-1800 a fost sunata de martorul care i-a comunicat ca victima era in sala de operatie intubata si ca avusese un stop cardiorespirator, iar in momentul in care a ajuns inapoi la spital a constatat ca Ionescu Natalia decedase. Nu se considera vinovata de moartea acesteia. Fiind audiata, invinuita Dumitrascu Monica a declarat39 ca in ziua de 11 octombrie 2007 a fost de garda pe sectia ATI si ca a facut parte din echipa operatorie condusa de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara care a efectuat interventia chirurgicala de urgenta asupra pacientei Ionescu Natalia. Intraoperator nu au fost probleme din puct de vedere ATI, parametrii clinici fiind normali. invinuita a mai precizat ca Ionescu Natalia s-a trezit pe masa de operatie si a discutat cu ea, prilej cu care i-a verificat anumiti parametri pentru a constata starea functiilor vitale. Pacienta era constienta, cooperanta si a raspuns la stimuli, motiv pentru care a fost dusa in reanimare. Dat fiind ca, in opinia invinuitei, Ionescu Natalia nu era o problema din punct de vedere ATI, nu a considerat necesar sa atentioneze asistenta ATI, pentru o supraveghere deosebita. Conform declaratiei invinuitei, una din asistente ar trebuia sa supravegheze salonul ATI in permanenta, iar nu medicii, intrucat acestia, de regula, sunt cooptati in alte echipe operatorii sau pentru alte situatii de urgenta. Invinuita Dumitrascu Monica a mai aratat ca postoperator, intre orele 1230 - 1700 nu au fost efectuate consemnari in foaia de observatie cu privire la starea victimei, intrucat evolutia parametrilor fiziologici, clinici ai acesteia a fost normala. Conform declaratiei
18

invinuitei, Ionescu Natalia era agitata verbal si se misca in pat ca celelalte paciente. La aproximativ o ora dupa aducerea acesteia in sala de reanimare a acuzat dureri abdominale in regiunea operatiei, insa opineaza ca nu erau dureri acute, nu mai dureroase decat la alte paciente". Invinuita a declarat ca a luat act" de starea victimei, parasind salonul in care se afla, pentru ca apoi sa roage o asistenta ATI, ce se gasea in alta incapere a spitalului, sa-i administreze un analgezic. In continuare invinuita Dumitrascu Monica a mentionat ca in jurul orei 1700, aflandu-ma in salonul reanimare, la patul altei bolnave care avea probleme respiratorii, am auzit dinspre patul pacientei Ionescu Natalia o chemare, fara sa deslusesc ce anume. In urmatoarele 5 minute m-am dus la patul N., moment in care aceasta a facut stop cardiorespirator"(s.n.).A efectuat manevre de resuscitare aproximativ 15 minute, dupa care s-a reluat activitatea cardiaca. Dupa alte aproximativ 3 ore, Ionescu Natalia a repetat stopul cardiac, de aceasta data iresuscitabil. Nu se considera vinovata de moartea victimei, in raport cu cunostintele sale medicale, aparatura din dotarea spitalului si practica instituita in spital. Incadrarea juridica Fapta invinuitei Bucur Ana-Maria Cezara, medic primar obstetrica ginecologie, in cadrul Spitalului care, la data de 11.10.2007, in cursul interventiei chirurgicale efectuate asupra victimei Ionescu Natalia, nu a suturat o arteriola (ram arterial de calibru important), avand drept consecinta o acumulare subperitoneala masiva progresiva a sangelui (cca. 2,5 litri) in spatiul retrovezical, determinand tensionarea punctelor de sutura a celui de-al doilea strat al peretului uterin cu smulgerea pe alocuri a peritoneului si dehiscenta transei uterine, urmata postoperator de o lipsa de supraveghere, constand atat in monitorizarea inadecvata, cat si in neinvestigarea postoperatorie a victimei, in conditiile existentei unor elemente elocvente de alterare progresiva a starii acesteia, imprejurari care au condus la decesul victimei Ionescu Natalia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.1 si 2 Cod penal. Fapta invinuitei Dumitrascu Monica, medic specialist A.T.I. in cadrul Spitalului care, la data de 11.10.2007, in calitate de medic de garda, nu a asigurat urmarirea postoperatorie a victimei Ionescu Natalia, internata in salonul ATI, aflat in directa supraveghere a invinuitei, cu toate ca victima a dezvoltat un tablou clinic tipic de soc hemoragic cu alterarea progresiva a starii generale (agitatie, sete, transpiratii, paloare tegumentara, extremitati reci, oligurie etc.), simptome care evidentiau urgenta pentru o noua interventie terapeutica si inlocuirea pierderilor volemice nesesizate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.1 si 2 Cod penal. Elementul material al laturii obiective consta in activitatea de ucidere, concretizata in manopera chirurgicala defectuoasa efectuata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara si in lipsa de supraveghere a victimei in orele care au urmat interventiei chirurgicale. In cursul interventiei chirurgicale invinuita Bucur Ana-Maria Cezara trebuia sa efectueze la nivelul uterului o sutura in doua straturi: primul strat miometrial si al doilea strat musculo-peritoneal. La efectuarea suturii celui de-al doilea strat, un vas de sange nu a fost suturat, astfel ca s-a produs o hemoragie interna. Sangele scurs in corpul victimei a presat al doilea strat de sutura, iar cusaturile s-au desprins partial, evenimentul fiind favorizat de sutura necorespunzatoare efectuata asupra celui de-al doilea strat. In orele care au urmat interventiei chirurgicale, invinuitele Bucur Ana-Maria Cezara si Dumitrascu Monica nu au supravegheato pe victima Ionescu Natalia, astfel ca hemoragia interna nu a fost detectata, ca urmare nici nu s-a intervenit pentru salvarea pacientei, iar victima a sangerat pana a murit. Urmarea imediata consta in moartea victimei Ionescu Natalia.

19

Legatura de cauzalitate: atat manopera chirurgicala deficienta, cat si lipsa de supraveghere a pacientei in orele care au urmat au dus la decesul acesteia. Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost savarsite din culpa, invinuitele nu au prevazut rezultatul, desi trebuia si puteau sa il prevada. Eroarea medicala in cauza de fata nu s-a datorat necunoasterii trecutului medical al victimei (medicul curant, respectiv invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, care a fost si medic operator, cunostea foarte bine starea de sanatate a victimei Ionescu Natalia intrucat o avea in evidenta in cadrul Departamentului de reproducere umana asistata inca din anul 2004), ci examinarii gresite, interpretarii eronate a simptomelor, neefectuarii unor teste, a lipsei de supraveghere dupa interventia chirurgicala, precum si a conduitei medicale necorespunzatoare. Eroarea medicala si nedibacia sau lipsa abilitatii invinuitelor Bucur Ana-Maria Cezara si Dumitrascu Monica au dus la decesul victimei Ionescu Natalia. Aceasta eroare subiectiva angajeaza raspunderea penala. Retinem forma agravata a infractiunii de ucidere din culpa, intrucat invinuitele au savarsit infractiunea in exercitiul profesiei, prin incalcarea masurilor de prevedere pentru exercitiul profesiei, iar ca urmare a acestor incalcari s-a produs decesul victimei. Astfel, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a incalcat obligatiile prevazute in fisa postului pentru medicul de specialitate obstetrica-ginecologie40, si anume: raspunde de supravegherea si monitorizarea pacientilor pe care ii trateaza pe tot parcursul tratamentului" si asigura supravegherea si controlul medical dupa tratament, precum si recomandarile catre pacient, medicul de familie si alti medici de specialitate". Invinuita Dumitrascu Monica a incalcat obligatiile prevazute in fisa postului pentru medicul de garda, si anume: supravegheaza cazurile grave existente in sectie sau internate in timpul garzii" si raspunde la chemarile care necesita prezenta sa in cadrul spitalului si cheama la nevoie alti medici ai spitalului necesari pentru rezolvarea cazului". Celelalte elemente constitutive ale infractiunii nu necesita discutii suplimentare. Mai ramane de subliniat ca procurorii au dispus, in vederea repararii pagubelor produse prin infractiunile retinute in sarcina inculpatelor Bucur Cezara Ana-Maria si Dumitrascu Monica, instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului apartinand inculpatei Bucur Cezara Ana Maria. La data de 20.11.2012 invinuitelor le-a fost prezentat materialul de urmarire penala in prezenta aparatorilor alesi. In cuprinsul proceselor verbale incheiate, acestea a declarat ca nu mai au de formulat cereri in aceasta faza a procesului penal si nici probe de adus in aparare. Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecatoria Sector 6. BIBLIOGRAFIE 1. Noul Cod Civil, Ediia a 2-a actualizat la 12.10.2011, Editura Hamangiu, Bucureti. 2. Aurel Teodor Moldovan, Tratat de drept medical, Editura All Beck. 3. Calina Jugastru, Repararea prejudiciilor nepatrimoniale, Editura Lumina Lex, Cluj Napoca, 2001. 4. Gheorghe Scripcaru, Terbancea Moise, Coordonatele deontologice ale actului medical, Editura Medical, Bucureti, 1989. 5. Jan Kennedy, Andrew Grubb, Principles of Medical law, Oxford University Press, 1998.

20