Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru angajarea răspunderii civile a medicului, potrivit dreptului comun este necesară
întrunirea, cumulativă a patru condiții:2
- fapta ilicită
- prejudiciu
- raportul de cauzalitate
- vinovăția medicului
Faptele ilicite sunt conduite ale omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv
sau regulile de conviețuire sociale, săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice
împotriva autorului lor, efecte care totuși, se produc în puterea legii.
1
A se vedea Codul de deontologie medicală din anul 2000, art.3
2
Codul civil
1
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
O condiţie sine qua non a angajării răspunderii civile o reprezintă existenţa unui prejudiciu.
3
Jan Kennedy, Andrew Grubb, Principles of Medical Law, Oxford University Press, 1998, cap. ”Breach of
duty”, p. 335-340.
2
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
4
Calina Jugastru, ”Repararea prejudiciilor nepatrimoniale”, Ed. Lumina Lex, Cluj Napoca, 2001.
3
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
împotriva autorului prejudiciului, deoarece el este asigurat de răspundere civilă delictuală şi în acest
scop a plătit primele de asigurare.
Raportul de cauzalitate este o condiţie esenţială, generală, a răspunderii civile, fără a deosebi
între răspunderea delictuală sau cea contractuală.
Raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu este o condiţie obiectivă a răspunderii
civile care nu se confundă cu greşeala sau culpa. Culpa este o condiţie subiectivă. Poate exista raport
de cauzalitate dar să lipsească culpa, cum de asemenea poate exista culpa autorului faptei ilicite şi să
nu existe raport de cauzalitate. Fără raport de cauzalitate nu există răspundere civilă.
Culpa
Spre deosebire de neglijenţă sau imprudenţă, când actul cauzator de prejudiciu este comis
pentru că făptuitorul nu reuşeşte să facă ceea ce o persoană prudentă si rezonabilă ar face, culpa
intenţionată implică intenţia de a face rău.
Responsabilitatea medicală fiind o responsabilitate bazată pe greşeală, problema principală
este aceea a definirii greşelii medicale, a conturării conţinutului său, pentru a fi reţinută ca o culpă
judiciară.
Culpa profesională medicală constă în nerespectarea regulilor privind exercitiul profesiei
medicale, prin nepricepere sau abatreri de la reguli îndeobşte recomandate şi recunoscute în practica
acestei profesii, provenite din neglijenţă, nepăsare sau nerespectarea unor metode şi procedee
specifice. Se mai numeşte şi imprundenţă.
Aceste culpe sunt :
5
Aurel Teodor Moldoveanu, Op. Cit., p. 372.
4
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
Pentru ca medicul să se înşele cât mai puţin în practica sa, pentru a putea evita erorile, precum
şi unele complicaţii ale bolilor, trebuie să dea dovadă, în mod permanent, de prudenţă şi
discernământ.
Imprudenţa constă în comiterea unei activităţi pozitive, fără a prevedea că pot apărea
consecinţe ilicite, deşi se putea şi trebuia să se prevadă acest lucru.
Constituie imprudenţă:
aplicarea oricărui tratament chirurgical sau chimioterapic fără cunoaşterea
contraindicaţiilor;
aplicarea de seroterapie şi medicaţie la personae care au prezentat fenomene de
intoleranţă la aceste substanţe;
expunerea bolnavului la riscuri inutile prin executarea unei intervenţii chirurgicale
care nu se impunea de urgenţă, atunci când nu există utilităţile necesare pentru
securitatea actului operator, confortul bolnavului şi confortul medicului ;
lăsarea în funcţiune a unor sisteme de drenaj şi aparate în ciuda schimbării stării
fiziologice a bolnavului (în secţiile de anestezie-reanimare).
5
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
Medicul este responsabil atât când acţionează cât şi când nu acţionează; acesta răspunde de tot
ceea ce face şi de tot ce refuză să facă. Refuzul de a acorda asistenţă medicală unui bolnav aflat într-o
stare disperată sau unei persoane grav accidentate constituie o încălcare evidentă a îndatoririlor
profesionale, care atrage responsabilitatea disciplinară, civilă şi penală a medicului.
Culpa prin omisiune reprezintă atitudinea unei persoane de a se abţine voluntar sau
involuntar de la îndeplinirea unei obligaţii de a acţiona pentru a împiedica producerea unui
prejudiciu.
Răspunderea disciplinară
Este cea mai frecventă formă de răspundere juridică a medicului, pentru că ea derivă organic
din normele de conduită profesională, din felul în care fiecare cadru medico-sanitar își îndeplinește
obligațiile.
Răspunderea civilă
Răspunderea penală
Cazul mortii Nataliei Ionescu, sotia jurnalistului Mihai Ionescu, a fost de la bun
inceput un deces suspect, dupa o cezariana pentru care nu si-a dat acordul scris. Natalia, care
si-a dorit atat de mult sa aduca pe lume un copilas, a facut ani de zile tratament pentru a putea
sa-si implineasca acest vis. In fine, a dat nastere unei fetite care a murit in 2005, la trei
saptamani dupa nastere. A urmat o alta perioada de chin cu tratamente, cateva proceduri de
fertilizare in vitro si, in sfarsit, atunci cand a ramas natural insarcinata, printr-o minune a lui
6
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
Dumnezeu, si urma sa aduca pe lume un baietel, dupa nastere, in urma unor complicatii
majore, Natalia a decedat la varsta de 40 de ani. Drama a avut loc in 11 octombrie 2007, la
Spitalul „Dr. Panait Sarbu”. Ingrozit de cele intamplate, trezit singur cu un bebelus care a fost
adus pe lume, la doar 26 de saptamani, in mari chinuri si disperat, jurnalistul Mihai Ionescu,
sotul Nataliei, a luptat timp de sase ani pentru ca procurorii sa duca ancheta la bun sfarsit, o
ancheta cu mari sincope, in care a fost asteptata indelung si expertiza medico-legala, dar si
rechizitoriul.
Lumeajustitiei.ro detine acest rechizitoriu in care procurorii au elucidat, in sfarsit,
cauza mortii Nataliei Ionescu. Malpraxisul a fost dovedit cu un lung probatoriu in urma caruia
vor fi judecate medicul obstretician Cezara Bucur si anestezista Monica Dumitrascu, pentru
savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
Iata cum este expusa situatia de fapt de catre procurorii Parchetului Inaltei Curti
de Casatie si Justitie, cu mentiunea ca anumite denumiri sau nume au fost sterse de
catre procurori pentru asa-zisa „protejare„ a unor date personale:
Ionescu Natalia a decedat la 11.10.2007 in Spitalul ”Dr. Panait Sarbu„ din
Bucuresti. „La data savarsirii faptelor care fac obiectul prezentului dosar, Ionescu Natalia
avea 40 de ani, era casatorita din anul 2001 si nu avea copii. In perioada 2000-2007, Ionescu
Natalia a incercat de mai multe ori sa poarte o sarcina, dar niciuna din incercari nu a reusit.
In aprilie 2005 Ionescu Natalia a nascut o fetita care a decedat dupa trei saptamani de
la nastere. Incepand cu anul 2004, ajutorul medical de specialitate i-a fost acordat victimei
numai de medicul Bucur Ana-Maria Cezara. Din acelasi an, Ionescu Natalia a fost in evidenta
aceluiasi medic in cadrul Departamentului de reproducere umana asistata. Ionescu Natalia a
mers la alti medici numai la recomandarea medicului ei curant, Bucur Ana-Maria Cezara, si
numai pentru examinari complementare.
Sub coordonarea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, in perioada 2005-2007 Ionescu
Natalia a fost supusa interventiilor medicale pentru transferul de embrioni la mame purtatoare
de patru ori. In perioada ianuarie-aprilie 2007, victimei i-au fost efectuate mai multe proceduri
medicale de fertilizare in vitro, sub supravegherea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, iar,
pentru fiecare procedura de recoltare de ovule, medic anestezist a fost Dumitrascu Monica.
Incepand cu saptamana a 7-a a sarcinii din anul 2007, sarcina conceputa natural,
victima Ionescu Natalia a fost supravegheata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, in calitate
de medic curant. Pentru verificarea starii de sanatate in cursul acestei sarcini, Ionescu Natalia
a fost de opt ori la medic, starea sarcinii sale fiind astfel atent monitorizata.
In perioadele 20-25.06.2007 si 06-14.08.2007, Ionescu Natalia a fost internata in
Spitalul … sub supravegherea aceluiasi medic, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara, pentru
ameliorarea problemelor de sanatate aparute in cursul ultimei sarcini.
7
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
Ziua de 11.10.2007.
Starea generala a victimei Ionescu Natalia s-a alterat in cursul diminetii de 11.10.2007,
invinuita Bucur Ana-Maria Cezara constatand, ca urmare a consultului efectuat la ora 9.00, ca
aceasta pierde in continuare sange in cantitate abundenta. Examenul ecografic efectuat a
ridicat suspiciunea unui hematom retroplacentar, motiv pentru care invinuita Bucur Ana-
Maria Cezara a decis terminarea nasterii prin operatie de cezariana in interes matern si fetal
pentru: metroragii (suspiciune de decolare prematura de placenta normal inserata, apoplexie
utero-placentara), primiparina de 40 de ani cu sarcina de 26 saptamani cu membrane rupte
prematur si boala abortiva.
Invinuita Dumitrascu Monica a efectuat examenul preanestezic la ora 1025 si a
consemnat in foaia de observatie ca victima era la acel moment constienta, greu cooperanta si
ca fusese adusa de urgenta din sala de nasteri in sala de operatie pentru suspiciune de decolare
(dezlipire) de placenta. Invinuita Dumitrascu Monica a consemnat in foaia de observatie si ca,
la venirea in sala de operatie, victima prezenta: tegumente palide, reci, cu discreta cianoza
8
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
9
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
Concluzii si consecinte.
Desi victima Ionescu Natalia prezenta un risc crescut de avort inca din momentul
internarii, iar invinuita Bucur Ana-Maria Cezara cunostea in detaliu situatia pacientei intrucat
era medicul curant al acesteia, pe toata perioada internarii din luna octombrie 2007, victimei i-
au fost efectuate doar trei seturi de analize de laborator si doua ecografii, insuficiente pentru
supravegherea starii de sanatate a victimei.
De asemenea, postoperatoriu victima a prezentat un tablou clinic tipic socului hemoragic, iar
simptomele au fost ignorate de cele doua invinuite, aceasta imprejurare demonstrand
superficialitatea cadrelor medicale. Actiunile celor doua invinuite din ziua de 11.10.2007 au
avut drept consecinta decesul victimei Ionescu Natalia ca urmare a unui stop cardiorespirator,
desi, daca medicii ar fi intervenit la timp, victima ar fi avut sanse de supravietuire chiar si in
conditiile in care se produsese o eroare in cursul interventiei chirurgicale din ziua respectiva.
Lipsa de supraveghere din aceasta perioada, constand atat in monitorizarea inadecvata,
cat si in neinvestigarea postoperatorie a pacientei, in conditiile existentei unor elemente
elocvente de alterare progresiva a starii acesteia, este relevata de:
- absenta monitorizarii EKG, in scopul verificarii activitatii cardiace;
- lipsa investigatiilor din punct de vedere al echilibrului acido-bazic, al gazelor
sanguine, pentru a corecta dezechilibrul acido-bazic, precum si deficitele volemice;
- lipsa unui consult ginecologic;
- inexistenta explorarilor paraclinice (ecografie abdominala, punctie abdominala, a
Douglas-ului);nerealizarea unei laparotomii exploratorii (pentru evidentierea, depistarea si
oprirea sursei sangerarii).
Nici dupa ora 17.00 cand victima Ionescu Natalia a intrat in stop cardiorespirator, iar
conform foii de observatie a supravietuit trei ore si jumatate, pana la ora 20.30, cauza
inrautatirii starii de sanatate a victimei nu a fost investigata, nu s-a luat nicio masura in
vederea depistarii sangerarii si nici nu s-a incercat corectarea anemiei si inlocuirea pierderii de
sange.
Copilul nascut la 11.10.2007 a supravetuit, iar medicul legist a constatat ca acesta
prezinta diagnosticul paralizie celebrala infantila, tetrapareza spastica predominant tren
inferior prin factori intra si post natali si prematuritate, retard neuropsihomotor, pentru care
necesita un program complex de recuperare, structurat pe mai multe categorii.
Mijloace de proba.
Analiza mijloacelor de proba.
Primul act medico-legal dispus in cauza a fost Raportul medico-legal de necropsie
nr…./2007 din 18.02.2008 care a fost aprobat de Comisia de Avizare si Control de pe langa
INML Bucuresti prin avizul nr…./2009 din 17.07.2009.
10
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
11
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
12
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
13
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
14
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
urma concluzie au ajuns atat raportul medico-legal de necropsie, cat si raportul de noua
expertiza, acestea indicand drept consecinta a suturarii imperfecte, ineficienta hemostazei la
acest nivel, urmarea fiind sangerarea progresiva pana la momentul decesului. In cuprinsul
aceluiasi aviz, referitor la supravegherea postoperatorie se mentioneaza ca „din declaratiile
medicilor reiese ca pacienta a fost urmarita post operator atat de medicul obstetrician, cat si de
cel ATI, insa din cauza activitatii mari in acelasi timp, aceasta monitorizare n-a fost
specificata in foaia de observatie, pana in momentul producerii stopului cardiorespirator".
Comisia Superioara de Medicina Legala nu precizeaza in cuprinsul avizului care sunt
„declaratiile medicilor" pe care se intemeiaza aceasta concluzie, unde si cand au fost sustinute
aceste declaratii.
Marturii socante
Din declaratiile persoanelor audiate in prezenta cauza rezulta ca in intervalul 1230-
1700, victima Ionescu Natalia nu a fost supravegheata. Declaratiile acestor persoane se
coroboreaza cu lipsa mentiunilor din foaia de observatie si cu concluziile expertizelor medico-
legale efectuate in cauza. In speta a fost audiata martora … medic ATI, ce indeplinea in luna
octombrie 2007 functia de sef sectie ATI, care a declarat ca, drept regula generala si de
conduia terapeutica, „in situatia in care medicul ATI observa semnele si simptomele
pacientului postoperator care nu se situeaza in valorile normale, iar din anamneza rezulta o
stare precara a sanatatii acestuia, are obligatia sa sesizeze medicul sef de sectie, seful clinicii,
seful garzii, operatorul ginecolog pentru a discuta cazul, identifica etiologia semnelor si
simptomelor si luarea masurilor ce se impun. in masura in care avea sa se constate ca starea
pacientei se datora interventiei chirurgicale, se impunea redeschiderea operatiei".
Martorul a mai declarat ca, in discutiiile ulterioare decesului victimei purtate cu
asistentele, acesteia i-au comunicat ca Ionescu Natalia a acuzat postoperator o stare de agitatie
verbala si locomotorie, o coloratie tegumentara cianotica, care sugera o periferie vasculara
inchisa, ca acuza sete si ca pulsoximetrul arata la un moment dat valoarea de 97 sau
98%. Asistentele i-au comunicat ca au informat-o pe invinuita Dumitrascu Monica despre
starea victimei, iar aceasta a avut o replica nefireasca, afirmand: „lasati-o dracului sa taca".
De asemenea, i-a fost comunicata imprejurarea ca invinuita a fost in salonul victimei si a
vorbit cu aceasta, comunicandu-i ca nu are nimic si ca are o stare normala dupa operatie.
Martorul mai arata ca, asistentele au atentionat-o inca o data pe invinuita despre starea
victimei, „medicul replicand, din nou, ca sa o lase sa taca pentru ca altfel o scoate afara din
salonul de reanimare."
Martorul mai precizeaza ca asistenta sefa … i-a comunicat ca a avertizat-o pe invinuita
Dumitrascu Monica in legatura cu diureza victimei, „spunandu-i de mai multe ori ca are
diureza putina, ceea ce semnifica o lipsa de umplere corespunzatoare a patului vascular", insa
aceasta nu a intreprins nicio masura in vederea corectarii deficitului volemic.
De asemenea, martorul … a declarat ca, ulterior producerii decesului, a avut o discutie
cu invinuita Dumitrascu Monica cu privire la activitatea din ziua de 11 octombrie 2007 „in
ideea de a identifica motivele pentru ca victima nu a fost supravegheata
corespunzator", aceasta spunandu-i ca „a fost foarte ocupata ca medic de garda". Martorul
precizeaza in continuare ca, din proprie initiativa, a verificat foaia de observatie clinica a unei
alte paciente si a constatat ca la rubrica ATI „apar consemnate date nereale referitoare la
activitatea colegei mele". Mai exact in foaia de observatie a pacientei …..apare consemnat
ulterior ca invinuita Dumitrascu Monica ar fi efectuat mai multe manevre de resuscitare
acesteia, in timp ce dr… ar fi operat, desi in realitate aceasta a fost prezenta in sala de operatie
doar pentru intubarea pacientei. In opinia martorului, invinuita Dumitrascu Monica „a incercat
sa se justifice ca a fost foarte ocupata in garda respectiva si ca din acest motiv nu ar fi avut
timp sa se ocupe de pacienta Ionescu Natalia".
15
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
16
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
17
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
s-a confirmat ca Ionescu Natalia era insarcinata. La insistentele sotilor I., in cursul lunii iunie
2007 a facut un cerclaj uterin37, in pofida faptului ca a considerat ca, in raport de varsta
sarcinii, era prematura o astfel de procedura.
Dupa acest moment, invinuita Bucur Ana-Maria Cezara a declarat ca a revazut-o pe
Ionescu Natalia la un consult, in luna iulie 2007, apoi in ziua de 8 octombrie 2007, a doua zi
dupa ce fusese internata cu diagnosticul „sarcina 26 saptamani in evolutie, membrane rupte
spontan, amenintare de nastere prematura", pus de medicul de garda la internare. De
asemenea, invinuita a declarat ca in cursul zilei de 08.10.2007 victima nu i-a adus la
cunostinta stari de rau, iar analizele efectuate in aceasta perioada conduceau la concluzia ca
parametrii fiziologici erau stationari. In ziua de 9 octombrie nu a avut niciun contact cu
Ionescu Natalia, insa la data de 10 octombrie a examinat-o, constatand (in urma examenului
ginecologic, efectuat in sala) ca avea colul modificat cu firul de cerclaj in tensiune, cu secretie
vaginala persistenta si cu lichidul amniotic din secretia vaginala usor sanguinolent. Cu acordul
victimei, i-a sectionat ambele fire de cerclaj.
La data de 11 octombrie 2007, dupa raportul de garda, a fost anuntata de martora … ca
Ionescu Natalia fusese mutata la sala de nasteri si ca sangerase pe cale vaginala. Dupa un
examen clinic si o ecografie, in urma carora s-a ridicat suspiciunea unui hematom
retroplacentar, a decis ca se impunea interventia chirurgicala.
In cursul operatiei nu au existat incidente pe linie chirurgicala. A extras fatul, dupa
care a suturat transa uterina in dublu strat cu fir surjet musculo-muscular. S-a facut toaleta
cavitatii, controlul hemostazei, ocazie cu care nu a constatat nicio sursa de sangerare.
Invinuita a mai mentionat ca, dupa ce a inchis aponevroza, a plecat la alta sala de operatie
unde se intervenea chirurgical la o pacienta. Atat dupa terminarea celei de-a doua operatii, cat
si dupa ultima cezariana efectuata in ziua respectiva, a trecut pe la salonul in care se gasea
Ionescu Natalia, careia i-a verificat starea uterului, tamponul vaginal pentru a vedea
sangerarea si tensiunea arteriala. Rezultatele consultului erau normale, iar victima era agitata,
verbal si motor, insa invinuita declara ca „nu i s-a plans ca ar avea vreo durere". Dupa ce a
parasit spitalul, a incercat sa o sune pe invinuita Dumitrascu Monica, medic de garda ATI,
insa aceasta nu i-a raspuns la telefon.
In jurul orei 17.30-1800 a fost sunata de martorul … care i-a comunicat ca victima era
in sala de operatie intubata si ca avusese un stop cardiorespirator, iar in momentul in care a
ajuns inapoi la spital a constatat ca Ionescu Natalia decedase. Nu se considera vinovata de
moartea acesteia.
Fiind audiata, invinuita Dumitrascu Monica a declarat39 ca in ziua de 11 octombrie
2007 a fost de garda pe sectia ATI si ca a facut parte din echipa operatorie condusa de
invinuita Bucur Ana-Maria Cezara care a efectuat interventia chirurgicala de urgenta asupra
pacientei Ionescu Natalia.
Intraoperator nu au fost probleme din puct de vedere ATI, parametrii clinici fiind
normali. invinuita a mai precizat ca Ionescu Natalia s-a trezit pe masa de operatie si a discutat
cu ea, prilej cu care i-a verificat anumiti parametri pentru a constata starea functiilor vitale.
Pacienta era constienta, cooperanta si a raspuns la stimuli, motiv pentru care a fost dusa in
reanimare.
Dat fiind ca, in opinia invinuitei, Ionescu Natalia nu era o problema din punct de
vedere ATI, nu a considerat necesar sa atentioneze asistenta ATI, pentru o supraveghere
deosebita. Conform declaratiei invinuitei, una din asistente ar trebuia sa supravegheze salonul
ATI in permanenta, iar nu medicii, intrucat acestia, de regula, sunt cooptati in alte echipe
operatorii sau pentru alte situatii de urgenta.
Invinuita Dumitrascu Monica a mai aratat ca postoperator, intre orele 1230 - 1700 nu
au fost efectuate consemnari in foaia de observatie cu privire la starea victimei, intrucat
evolutia parametrilor fiziologici, clinici ai acesteia a fost normala. Conform declaratiei
18
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
invinuitei, Ionescu Natalia era agitata verbal si se misca in pat ca celelalte paciente. La
aproximativ o ora dupa aducerea acesteia in sala de reanimare a acuzat dureri abdominale in
regiunea operatiei, insa opineaza ca „nu erau dureri acute, nu mai dureroase decat la alte
paciente". Invinuita a declarat ca „a luat act" de starea victimei, parasind salonul in care se
afla, pentru ca apoi sa roage o asistenta ATI, ce se gasea in alta incapere a spitalului, sa-i
administreze un analgezic.
In continuare invinuita Dumitrascu Monica a mentionat ca „in jurul orei 1700,
aflandu-ma in salonul reanimare, la patul altei bolnave care avea probleme respiratorii, am
auzit dinspre patul pacientei Ionescu Natalia o chemare, fara sa deslusesc ce anume. In
urmatoarele 5 minute m-am dus la patul N., moment in care aceasta a facut stop
cardiorespirator"(s.n.).A efectuat manevre de resuscitare aproximativ 15 minute, dupa care s-a
reluat activitatea cardiaca. Dupa alte aproximativ 3 ore, Ionescu Natalia a repetat stopul
cardiac, de aceasta data iresuscitabil. Nu se considera vinovata de moartea victimei, in raport
cu cunostintele sale medicale, aparatura din dotarea spitalului si practica instituita in spital.
Incadrarea juridica
„Fapta invinuitei Bucur Ana-Maria Cezara, medic primar obstetrica ginecologie, in
cadrul Spitalului … care, la data de 11.10.2007, in cursul interventiei chirurgicale efectuate
asupra victimei Ionescu Natalia, nu a suturat o arteriola (ram arterial de calibru important),
avand drept consecinta o acumulare subperitoneala masiva progresiva a sangelui (cca. 2,5
litri) in spatiul retrovezical, determinand tensionarea punctelor de sutura a celui de-al doilea
strat al peretului uterin cu smulgerea pe alocuri a peritoneului si dehiscenta transei uterine,
urmata postoperator de o lipsa de supraveghere, constand atat in monitorizarea inadecvata, cat
si in neinvestigarea postoperatorie a victimei, in conditiile existentei unor elemente elocvente
de alterare progresiva a starii acesteia, imprejurari care au condus la decesul victimei Ionescu
Natalia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de
art.178 alin.1 si 2 Cod penal.
Fapta invinuitei Dumitrascu Monica, medic specialist A.T.I. in cadrul Spitalului …
care, la data de 11.10.2007, in calitate de medic de garda, nu a asigurat urmarirea
postoperatorie a victimei Ionescu Natalia, internata in salonul ATI, aflat in directa
supraveghere a invinuitei, cu toate ca victima a dezvoltat un tablou clinic tipic de soc
hemoragic cu alterarea progresiva a starii generale (agitatie, sete, transpiratii, paloare
tegumentara, extremitati reci, oligurie etc.), simptome care evidentiau urgenta pentru o noua
interventie terapeutica si inlocuirea pierderilor volemice nesesizate, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.1 si 2 Cod penal.
Elementul material al laturii obiective consta in activitatea de ucidere, concretizata in
manopera chirurgicala defectuoasa efectuata de invinuita Bucur Ana-Maria Cezara si in lipsa
de supraveghere a victimei in orele care au urmat interventiei chirurgicale.
In cursul interventiei chirurgicale invinuita Bucur Ana-Maria Cezara trebuia sa
efectueze la nivelul uterului o sutura in doua straturi: primul strat miometrial si al doilea strat
musculo-peritoneal.
La efectuarea suturii celui de-al doilea strat, un vas de sange nu a fost suturat, astfel ca
s-a produs o hemoragie interna. Sangele scurs in corpul victimei a presat al doilea strat de
sutura, iar cusaturile s-au desprins partial, evenimentul fiind favorizat de sutura
necorespunzatoare efectuata asupra celui de-al doilea strat. In orele care au urmat interventiei
chirurgicale, invinuitele Bucur Ana-Maria Cezara si Dumitrascu Monica nu au supravegheat-
o pe victima Ionescu Natalia, astfel ca hemoragia interna nu a fost detectata, ca urmare nici nu
s-a intervenit pentru salvarea pacientei, iar victima a sangerat pana a murit. Urmarea imediata
consta in moartea victimei Ionescu Natalia.
19
Lupascu (Preotescu) Valentina AMG III
BIBLIOGRAFIE
20