UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „GRIGORE T.

POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ

DISCIPLINA: BIOETICĂ

Titlul referatului: Etica transplantului de țesut și organe

Student: CONȚAC ALEXANDRU

Specializarea: Medicină Generală
Anul : I Seria A, Grupa 2

1
Studiu de caz

Pacientul F., 17 ani, copilul unei familii bine asigurate material, a fost victima unui accident auto, acesta
fiind rănit grav. Pacientul este conectat la aparate de susţinere a funcţiilor vitale. Din păcate, adolescentul a
intrat în moarte cerebrală. Medicii prezintă familiei situația actuală – pacientul nu mai poate fi salvat, în
schimb, organele sale pot salva viața a altor 7 tineri și cer familiei să ia în considerare această opțiune.
Transplantul trebuie efectuat urgent, astfel că prelevarea de organe ar trebui să aibă loc în câteva ore.
Părinţii minorului, însoţiţi de avocatul familiei, refuză să doneze organele pacientului, invocând faptul că
această alegere trebuie analizată și că nu au fost informați mai devreme cu privire la durata scurtă de timp pe
care o au la dispoziție pentru a fi alături de copilul lor. Totuși, adolescentul a afirmat în trecut, în repatate
rânduri, că în cazul unui eveniment nefericit, dorește să-și doneze organele pentru a salva alte vieți. Timpul
este în defavoarea tuturor.

1. Părți implicate în rezolvarea cazului: medici, familie, pacient în moarte cerebrală

2. Informații relevante pentru rezolvarea cazului: acordul pacientului cu privire la transplantul de
oragane aflat în contradicție cu dorința familiei
3. Aspecte etice: ținem cont întotdeauna de opțiunea pacientului? Trebuie luate în considerare si
deciziile celorlalți membrii ai familiei? Care este limita care trebuie stabilită astfel încât medicii să
coordoneaze toate etapele necesare unui transplant de oragane?

Discuție:
Corpul uman este inviolabil în virtutea dreptului la integritate fizică și psihică, astfel încât,
prelevarea și transplantul de organe, țesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic pot avea loc
numai cu respectarea strictă a dispozițiilor legale. Trebuie mereu luate în considerare autonomia și dreptul
unui pacient asupra propriului corp, acesta având ponderea cea mai importantă în luarea unei decizii precum
donarea de organe. Totuși, în cazul donării de la un pacient decedat sau aflat în moarte cerebrală, cea mai
apropiată rudă are un rol major. În România, sistemul este drastic (Legea 95/2006), în sensul că, decizia nu
aparţine persoane aflate în moarte cerebrală, ci rudei celei mai apropiate, astfel că nu se poate recolta nici un
organ sau ţesut fără acordul expres scris al familiei. Toate aceste principii ar trebui respectate de către toţi
membrii echipelor de transplant. Astfel, până când familia nu își va da acordul cu privire la donarea
oraganelor tânărului, medicii trebuie să respecte decizia familiei, ci nu a adolescentului și să găsească
alternative pentru pacienții aflați pe listele de așteptare. În schimb, legea poate fi diferită de la un stat la
altul.

Bibliografie
Aspecte etice și legislative ale donării și transplantului de organe și țesuturi – Dan Adrian Luscalov
2