Pasoptismul – Dacia Literara

Prima jumatate a secolului al XIX-lea este marcata de schimbari majore in plan economic, politic si
socio-cultural, premergatoare evenimentelor revolutionare de la 1848. Aceasta perioada, cunoscuta in
literatura sub denumirea de epoca pasoptista, are o deosebita contributie la dezvoltarea intregii societati
romanesti.
Pasoptismul este o ideologie literara care se fundamenteaza pe spiritul critic al scriitorilor, pe
deschiderea spre Occident, pe constiinta civica si patriotica si pe lupta pentru impunerea unui specific
autohton. Principalul deziderat al acestei miscari culturale este reprezentat de dorinta comuna a
membrilor fondatori de a promova cultura si unitatea de limba si de a dezvolta o literatura a tuturor
romanilor.
Reprezentatii de seama ai pasoptismului erau scriitori, revolutionari, profesori, editori de ziare,
oameni politici – Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Ion Heliade-Radulescu,
Gheorghe Asachi, George Baritiu. Astfel, se schiteaza un mediu stimulator, propice aparitiei creatiilor
literare originale. Aceasta epoca are meritul de a implementa scrisul in limba romana, prin publicarea
primelor reviste de raspandire a culturii nationale – “Curierul romanesc”, sub indrumarea lui Ion Heliade-
Radulescu, “Albina romaneasca”, a lui Gheorghe Asachi, “Gazeta de Transilvania”, avandu-l in frunte pe
George Baritiu.
Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului european. Totusi, atat disponibilitatea
scriitorilor de a aborda mai multe domenii culturale, cat si polimorfismul preocuparilor individuale se
remarca prin coexistenta mai multor curente literare in operele aparute in aceasta perioada.
Doua personalitati au rolul de indrumatori al acestui fenomen cultural. Intr-o prima etapa, aceasta
sarcina ii revine lui Ion Heliade-Radulescu, prin articolele din ziarul “Curierul romanesc”. Efortul sau este
continuat de Mihail Kogalniceanu, redactorul revistei “Dacia literara”. Aparuta la Iasi pe 30 ianuarie 1840,
publicatia are ca obiectiv orientarea literaturii timpului si urmareste promovarea tinerelor talente. Prin
intermediul acestei reviste, Kogalniceanu faciliteaza aparitia curentului national-popular, o forma
autohtona a romantismului.
Primul numar al revistei debuteaza cu articolul-program intitulat “Introductie”, redactat de
Kogalniceanu. Autorul isi sustine intentia de a face din “Dacia literara” “un repertoriu general al literaturii
romanesti”, prin coordonatele pe care le promoveaza publicatia - cresterea interesului pentru o literatura
bazata pe “compuneri originale”, unitatea de limba pentru toti romanii, impunerea unui spirit critic
obiectiv (“vom critica cartea, iar nu persoana”), combatarea imitatiilor (“traductiile nu fac o literatura”) si
promovarea creatiilor originale, prin indicarea unor surse de inspiratie authotona – trecutul, folcorul,
natura (“Istoria noastra are destule fapte eroice”). Primii nostri scriitori moderni - Costache Negruzzi, Vasile
Alecasndri, Grigore Alexandrescu, au fost atrasi de ideile promovate in aceasta revista, iar in paginile ei au
aparut cateva dintre operele reprezentative ale acestora.
In concluzie, publicarea „Introductiei” lui Kogalniceanu a adus cu sine o orientare noua in literatura
romana prin valorificarea a tot ceea ce reprezinta specific national . In plus, revista "Dacia literara” a
instituit un program unitar pentru scriitorii din toate provinciile romanesti, oferindu-le o directie de actiune
comuna.