Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS:

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII VOINEASA 3 CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA 8 13

CAPITOLUL IV: METODA TECDEV

14

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII VOINEASA

Voineasa este o comun n judeul Vlcea, regiunea geografic Oltenia, Romnia. Voineasa este o localitate montan din nordul judeului Vlcea, la aproximativ 80 km de municipiul Rmnicu Vlcea (reedina judeului), situat pe valea rului Lotru, n sudul munilor cu acelai nume, la o altitudine de 600-800 metri. Climatul localitii este tipic depresiunilor intramontane, cu veri rcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14C), ierni reci (temperatura medie a lunii ianuarie este de -7C) i precipitaii anuale de aproximativ 800 mm. Localitatea Voineasa este atestat documentar la 1 august 1496, fiind astfel cea mai veche aezare de pe Valea Lotrului Amplasata pe valea raului Lotru la poalele muntilor cu acelasi nume inconjurata de paduri de brad, molid si fag, statiunea ofera in orice anotimp o atmosfera de liniste si deconectare. Situata la o altitudine de 650m, avand ierni blande lipsite de curenti si vanturi cu un aer puternic ozonat, este un loc tocmai potrivit pentru pescuit de pastravi in raurile Lotrului. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete. Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna unde se poate trata nevroza astenica, surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor respiratorii si alte boli asociate. Din Voineasa pornesc diverse trasee turistice, ctre lacul de acumulare Vidra, lacul glaciar Ciunget i pdurea rezervaiei naturale Latoria, cataractele Lotrului, Obria Lotrului.

mpreun cu Romsilva Vlcea se pot organiza vntori pe toate fondurile de vntoare din judeul Vlcea. n funcie de sezon se pot organiza partide de vntoare pentru cocoi de munte, uri sau mistrei. Se pot obine autorizri nominale pentru paraul Lotru si afluenii barajul Vidra i Bradior.
Legenda Vaii Lotrului spune ca, "odata ca niciodata", pe aceste meleaguri au trait membrii unei cete de lotri (haiduci / hoti de codru) care , cand vremurile au devenit aspre din cauza poterilor, au hotarat sa se aseze fiecare la casa lui, pe aceeasi vale, acolo unde ii va placea mai mult. Astfel , Voinea s-a stabilit la Voineasa, Ciungu la Ciunget, Malai la Malaia, Pascu la Pascoaia , iar Breazu la Brezoi. Si iata cum , dupa ani si ani , in jurul fostelor vetre ale lotrilor au inflorit sate si comune ai caror oameni mai poarta in suflet povestea Vaii Lotrului. Sufletele localnicilor inca tresar cand batranii povestesc legende sau intamplari adevarate despre zmei si feti-frumosi , despre oameni si animale , despre cum natura te protejeaza sau te pedepseste pentru raul produs sau pentru lipsa ta de responsabilitate. Din punct de vedere istoric , prima atestare documentara a localitatii Voineasa dateza din vremea lui Neagoe Basarab (1522) , cand a fost stabilita granita dintre Tara Romaneasca si Transilvania.

Prima atestare documentar a localitii Voineasa (pe teritoriul cruia se afl staiunea balneoclimateric) o ntlnim ntr-un hrisov de la 9, iunie, 1520, emis n perioada domniei lui Neagoe Basarab, domnul rii Romneti i de Ioan Zapolia, Voievodul Transilvaniei, care stabileau grania dintre cele dou formaiuni statale la aceea vreme. Dup 1774, la Voineasa se stabilesc mai muli pstori venii de peste munte, din zona Sibiului, care datorit oprimrii maghiare, sunt nevoii s-i prseasc locurile natale; cei venii de peste muni sunt numii ungureni spre deosebire de moneni care sunt oamenii locului. Pstorii au adus cu ei, obiceiurile i portul popular ciobnesc din Mrginimea Sibiului, care se menine i astzi. Att Voineasa ct si celelalte localiti de pe Valea Lotrului, erau organizate n obti steti, acestea dndu-le dreptul de folosin a pdurilor, apelor si a pajitilor alpine. 3

Sub aceast organizare i duc existena pn la nceputul secolului al XIX-lea, cnd apar exploatrile forestiere i miniere i tot odat noi ndeletniciri care aduc un nou suflu de viata i de noi probleme. n anul 1908, Voineasa este declarat comun, lund natere i Liga Cultural, condus de un carturar autodidact pe nume de Petre Droc, un fel de Badea Cran autohton. Actuala cldire a Primriei Voineasa a fost inaugurat n anul 1936. Dup primul razboi mondial, pe Valea Lotrului se construiete oseaua i calea ferat forestier, care folosete la transportul lemnului exploatat din zon, la fabrica de cherestea construit la 1874 la Brezoi. Ani de-a rndul, localitile din Vale, preau nvluite n uitarea timpului i aa ar fi rmas mult timp, cnd la nceputul anilor 60 apar constructorii celei mai mari hidrocentrale de pe rurile interioare din Romnia, Hidrocentrala Lotru-Ciunget. Voineasa devine centrul de coordonare al acestora, unde ia fiin, pe locul actual al Staiunii Voineasa, Grupul de antiere Lotru. n aceast perioad se construiesc staiunile Voineasa i Vidra, ct i construciile de locuit i turistice de la Petrimanu i Ciunget. Voineasa intr n circuitul turistic n luna octombrie, 1981 , cu o capacitate de cazare de 100 locuri n 14 vile unifamiliare, ajungnd n anul 1988 la capacitatea final de 1800 locuri n hoteluri de o stea i dou stele. La comuna Voineasa sunt arondate satele: Valea Mceului, Voineia i Voineasa, cu o populaie permanent, de 1888 locuitori ???. Voineasa fiind o localitate turistic, n perioada vacanelor i a sezonului estival, locuitorii acesteia se dubleaz cu aproape dou treimi din cei recenzai ca localnici, acetia fiind turitii, locuitori vremelnici ai pensiunilor i bazelor i turistice. Fcnd o incursiune n istorie, ntorcndu-ne cu un sfert de veac, Valea Lotrului, mai ales cele dou comune, Voineasa i Mlaia, pe teritoriu crora s-a construit cel mai mare complex hidroenergetic de pe rurile interioare, Hidrocentrala Lotru-Ciunget (510

MW), au cunoscut o aglomeraie de populaie foarte mare n perioada antierului (1965 1985). n perioada de vrf a antierului construciei Hidrcentralei Lotru, populaia n zon ajunsese la peste 22. 000 de oameni. Cea mai spectaculoas cretere apare n domeniul populaiei ocupat n nvamnt, cultur i ocrotirea sntii, unde saltul nregistrat n 1977 fa de 1966 este de 555,6% la Voineasa i de 875,0% la Ciunget. Se tie c n acea perioad funcionau n zon mai multe coli generale, un liceu, un spital cu mai multe secii (inclusiv chirurgie), ceea ce a dus la o cerere masiv de nvtori, profesori, medici, cadre medii sanitare, activiti culturali etc. n arealul bazinului hidrografic al Vii Lotrului se poate ptrunde prin mai multe puncte de intrare dup cum urmeaz: 1. Intrarea dinspre Valea Oltului, din E 81 (DN 7), pe drumul naional DN 7A, Brezoi Petroani, n punctul Gura Lotrului, oraul Brezoi; 2. Intrarea dinspre Petroani din E 79 (DN 66) pe DN 7A prin punctul Curmtura Groapa Seac (1598 m.alt.), limit de jude ntre Vlcea i Hunedoara; 3. Intrarea dinspre Oltenia (Novaci) pe DN 67C, pe sub vf. Urdele (aua Urdele - 2145 m. alt, cel mai nalt punct atins de un drum naional din Romnia), limit de jude ntre Vlcea i Gorj. 4. Intrarea dinspre ugag - Sebe pe DN 67C, prin punctul, pasul Trtru (1665 m. alt.), limita de jude ntre Vlcea, Alba i Sibiu i limita dintre masivele muntoase, ureanu i Lotrului (tefleti). 5. Intrarea dinspre Valea Sadului pe DJ 105G (recomandat autoturismelor de teren), peste creasta principala a Lotrului, prin pasul Bucegi (1610 m. alt.), limit de jude ntre Vlcea i Sibiu.

6. Intrarea dinspre Polovragi pe un drum forestier prin Curmtura Olteului (1620 m. alt.), limit ntre judeele Vlcea i Gorj i ntre masivele muntoase, Cpnii i Parng. Ca principal cale de acces, prezentm oseaua Brezoi Petroani (DN 7A) ncepnd cu kilometrul zero (Gura Lotrului), adic, de la ramificaia acesteia din E 81 (DN 7) de pe Valea Oltului. Drumul naional DN 7A se ramific din Drumul European E81 (DN7) pe teritoriul oraului Brezoi la o distan de: Bucuresti - 209 km, Rmnicu Vlcea - 35 km, Sibiu - 64 km. DN 7A -Brezoi Voineasa (39 km) Vidra (24 km) Obria Lotrului (17 km) Curmtura Groapa Seac (9 km), msoar 89 km pe teritoriul judeului Vlcea i de aici continu nc 20 km pe teritoriul judeului Hunedoara pn la ntlnirea cu DN 66 (E74) din Valea Jiului, n localitatea Petroani. ntregul traseu al drumului DN 7A msoar ntre Valea Oltului i Valea Jiului 109 km. oseaua este asfaltat n proporie de 98%. Pe sectorul Brezoi Voineasa Coada Vidruei (punctul de ntlnire cu drumul de pe conturul lacului Vidra i ramificaia care duce n Staiunea Climaterica Vidra - 2 km), cca. 63 km, drumul este modernizat dup standarde europene i este deschis tot timpul anului. Pe sectorul Coada Vidrutei Obria Lotrului ramificaia cu drumul DN 67C (17 km), drumul este din macadam cu inserie de bitum, fr strat de uzur modern, dar pe care se circul cu orice model de autoturism indiferent de marc. Din ramificaia cu DN 67C pn n Curmtura Groapa Seac - cca. 5 km, drumul este n curs de modernizare i se poate circula cu atenie. Din Curmtur pn la Petroani, cca. 75% din traseu, drumul are banda carosabil sub standarde, este asfaltat i iarna se circul cu restricie pe un sector restrns. Cele mai de jos puncte din traseu: 335 m la kilometrul zero, n localitatea Brezoi; 530 m la Gura Latoriei - intersecia DC 175 cu DN 7A.

Cele mai nalte puncte din traseu: 1580 m n Curmtura Vidruei i 1598 n Curmtura Groapa Seac - punct de unde drumul prsete teritoriul judeului Vlcea, ptrunznd pe teritoriul judeului Hunedoara, de unde, n final, ajunge la Petroani. Privind harta fizic a Romniei, putem observa c drumul ferstruiete Carpaii Meridionali (Carpaii Sudici) pe axa est-vest, leag dou principale bazine hidrografice ale rii, al Oltului cu cel al Jiului, urmrete dou cursuri de ap, cel al Lotrului i cel al Jieului, traverseaz dou creste muntoase: Munii Latoriei prin Curmtura Vidruei (1580 m., cumpn de ape ntre prul Vidruei i Valea Mnilesei) i intersecia dintre Munii Parng i Munii Sebeului n Curmtura Groapa Seac (1598 m., cumpn de ape ntre Valea Lotrului i Valea Jieului). Pn a se construi sectorul de drum de pe Mnileasa, Voineasa Vidra (25 km), se circula pe firul Vii Lotrului, pe actualul drum forestier (28 km), traversnd Cataractele Lotrului. Astzi acest segment de drum este folosit pentru transportul lemnului i pentru amatorii de turism.

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

Resurse turistice naturale i antropice

VEGETAIA
Diversitatea formelor de relief i condiile pedoclimatice existente pe teritoriul bazinului hidrografic al Vii Lotrului au favorizat dezvoltarea unei vegetaii bogate, dispus pe etaje corespunzatoare altitudinii reliefului, ncadrndu-se, n acest domeniu, n grupa Parng-Lotru. Etajarea bioclimatic este foarte bine oglindit de succesiunea vegetaiei, n partea sa inferior, pdurea este alctuit din foioase (zona BrezoiVoineasa), urcnd succesiv, pe trepte de vegetaie (600 700 m), la pdurile de amestec unde se ntlnete bradul i molidul printre arborii de fag i mesteacn, iar mai sus, dintrun etaj distinct de pdure de molid care sfrete la 1800 1850 m alt. Vegetaia subalpin ncepe s apar, pe versanii nordici, pe la circa 1600 m, iar pe cei sudici de la la 1800 m pn la 2000 m altitudine i este format din: jneapn, anin de munte, ienupr pitic, afin, merior, precum i ierburi cum sunt iarba vntului, pruca, firua, etc. Vegetaia alpin se ntlnete ntre 2000 2200 m altitudine. Aici predomin plantele ierboase perene i tufriurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte, slcile pitice i ali arbuti). De pajiti se leag o intens activitate pastoral, marcat de abudena stnelor i a adposturilor ciobneti, de numeroase crri de animale ce degradeaz solul i punea.

FAUNA
Acesta este divers i foarte valoroas, cu ntreptrundere a specilor pe criterii ecologice, cu endemisme i specii rare. Marea majoritate a acestora au ca habitat natural mediul forestier, zonele de stncrie, poienile cu puni i fnee. Fauna pdurilor de foioase prezint specii ce aparin att pdurilor montane ct i silvostepei i chiar stepei. Cea mai larg raspndire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistreii, cpriorii, veveriele, etc. Fauna pdurilor de fag i rinoase este mult mai variat, iar unele specii prezint interes cinegetic. Se ntlnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rsul, jderul de scorbur, jderul de piatr, mistreul, cprioara, veveria, prul, iepurele, oarecele gulerat; psri cum sunt: cocoul de munte, potrnichea, ierunca; reptile ca: vipera comun, oprla de munte, broasca brun. Dintre toate acestea, cel mai des populate sunt zonele pdurilor de molid. Efectivele sunt n general normale, dar sub gradul de suportabilitate natural, excepie fcnd unele specii de mamifere rpitoare (lupul, rsul, vulpea) care au efective mai reduse n comparaie cu celelalte. Fauna pajitilor alpine este format din psari ca: brumria, mierla gulerat, acvila de munte, i roztoare ca oarecele alb. Pajitile alpine sunt domeniul caprelor negre. Fauna acvatic este reprezentat de mai multe specii de peti. In apele reci i limpezi de munte triete pstrvul. Tot aici se mai ntlnesc grindelul, boiteanu (craietele), lipanul, moioaga i alii. In lacurile de acumulare traiesc, pe lng salmonide) diferite specii de peti ca: mreana, cleanul, albetul, etc. Rezervatia Sterpu Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.

( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra.Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Sterpu . Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 8001350 m.- Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de munte, angelica, ghintura) . Rezervaia Natural geologic Ocnele Mari Are o suprafa de 15 ha. Rezervaie natural situat pe teritoriul oraului Ocnele Mari, n bazinul prului Srat, afluent de pe dreapta al rului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovani. Rezervaia paleontologic Goleti Are o suprafa de 10,0 ha. Este situat n comuna Goleti, sat Poienia n bazinul prului Smnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate i, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Rezervaia Natural Piramidele de pmnt de la Sltioara Cu o suprafa de 10,5 ha. Este situat n comuna Sltioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietriuri slab cimentate create prin aciunea a numeroase organisme toreniale.

10

Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang, catre extremitatea estica, la obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus. Valoare peisajistica deosebita a reliefului, care include in circurile glaciare, lacurile glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.), Pencu,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun, capra neagra, cocosul de munte. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud estul culmii principale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 2053 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf. Bora,la alt. de 1800 2030 m. Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul de munte. Rezervatia Sterpu Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra.

11

Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si la alt. de la 1750m la 1950m. Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra. Lacul Vidra Lac de acumulare. Lac antropic fondat n 1972, volum 340 mil. m3, suprafa 940 ha, lungime 9 km. Lacul este nconjurat de pduri de molid. Ichtiofaun.

Din zona Voineasa exista urmatoarele trasee turistice marcate: VOINEASA - DN 7 - PARAUL CARARII - SAUA CHICA LUPULUI - CIUNGET. -marcaj: triunghi albastru-traseu usor accesibil tot timpul anului-durata de parcurs:1-2 ore VOINEASA - VARFUL DALMELE-POIANA ARSA-CASA DE VANATOARE DOBRUNU (varianta A) - marcaj: cruce rosie-traseu accesibil tot timpul anului pentru turistii de munte experimentati in drumetii montane-durata de parcurs: 3-4 ore VOINEASA-CAPRA FOII-PARAUL PIETREI-POIANA ARSA-CASA DE

VANATOARE DOBRUNU-( varianta B) - marcaj: banda galbena,cruce rosie-traseu usor vara si accesibil iarna.poate fi parcurs si cu auto17 km - durata de parcurs: 3-4 ore

12

CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA

Staiunea dispune de o baz de cazare format din hoteluri de dou stele, vile si pensiuni de doua-trei stele. Hotelul Lotru cazare in camere dule si single pentru 331 persoane. Camerele sunt dotate cu baie proprie, TV-cablu si frigider. Restaurant, bar de zi, cofetarie, braserie, sala de spectacole, discoteca, teren de sport, baza de tratament proprie. 4 vile de 3 stele in care sunt 102 locuri de cazare. 15 vile de 2 stele in care sunt 202 locuri de cazare. Partia de sky care este situata la 1,5 km de Hotelul Lotru.

13

CAPITOLUL IV: METODA TECDEV

Staiunea montan - etalon Importana (ponderea) Elementele ofertei turistice elementelor ofertei turistice (%) (qi) 1 I. Mediul natural - relief - diversitate - accesibilitate - originalitate - clim - temperatur medie - precipitaii - curenii de aer - nr. de zile nsorite - hidrografie - ruri - lacuri - cascade - flor - diversitate - estetic - faun - diversitate - grad de periculozitate - puritate - aer - ap - sol II. Structuri materiale - de cazare 2 40,0 10,0 3,0 3,0 4,0 8,0 3,0 2,0 1,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 6,0 3,0 3,0 6,0 4,0 2,0 5,0 2,0 2,0 1,0 25,0 10,0 14 3 4 153,0 40,0 9,0 15,0 16,0 29,0 9,0 10,0 4,0 6,0 15,0 10,0 4,0 1,0 27,0 15,0 12,0 18,0 16,0 2,0 24,0 10,0 10,0 4,0 88,5 35,0 Nivelul staiunii etalon (ci) Indicele de e al staiunii etalon (I) calitativ al atractivitat

3 5 4 3 5 4 3 5 2 1 5 4 4 1 5 5 4

- cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - estetic - calitativ - de alimentaie - cantitativ - diversitate - capacitate - amplasare - specific - calitativ - de transport - pe cablu - pe roi - de agrement - de zi - sportiv - de divertisment - de noapte III. Infrastructura - de acces - feroviar - rutier - aerian - naval (maritim) - de alimentare - ap - energie electric - combustibil IV. Suprastructura - general - de organizare - de paz - turistic - de organizare - de paz V. Mediul economic - sectorul primar - sectorul secundar - sectorul teriar - de consum

7,0 1,5 2,0 2,0 1,5 3,0 4,0 3,0 1,0 1,0 0,5 0,5 1,0 3,0 2,0 1,0 8,0 5,0 3,0 2,0 3,0 15,0 7,0 3,0 3,0 1,0 0 8,0 3,0 3,0 2,0 10,0 4,0 2,0 2,0 6,0 3,0 3,0 5,0 1,0 1,0 3,0 2,0

2 4 3 2 5

3 4 3 2 3 4 3

5 3 3

4 5 3 0 5 5 4

3 3 4 4 2 1 4

20,0 3,0 8,0 6,0 3,0 15,0 12,5 9,5 3,0 4,0 1,5 1,0 3,0 11,0 8,0 3,0 30,0 21,0 15,0 6,0 9,0 68,0 30,0 12,0 15,0 3,0 0 38,0 15,0 15,0 8,0 36,0 12,0 6,0 6,0 24,0 12,0 12,0 14,0 2,0 1,0 11,0 8,0

15

- de producie VI. Mediul cultural manifestri (expoziii, festivaluri etc.) patrimoniu ceti etc.) patrimoniu (folclor) TOTAL

culturale

1,0 5,0 2,0

3 3

3,0 13,0 6,0

spectacole, construit 1,0 3 3,0

(monumente, muzee, biserici, neconstruit 2,0 100,0 2 4,0 372,5

Analiza SWOT Puncte tari Poziie geografic avantajoas a zonelor int ale programului din punct de vedere turistic Potenial turistic enorm al regiunii datorat att poziiei geografice ct i motenirii culturale a regiunii Situarea zonelor int n apropierea de arii naturale protejate Populaia din zonele vizate este majoritar de naionalitate romn, ceea ce favorizeaz nelegerea reciproc i dorina stabilirii de obiective comune Puncte slabe Relaii transfrontaliere slabe, sporadice ceea ce duce la o slab cunoatere reciproc, si pe plan international Nivel foarte sczut de dezvoltare a societii civile n zona Teaciv (lips ONG-uri) Diferenele de menrtalitate legate de prestarea serviciilor Poziie periferic fa de capital i fa de coridoarele europene de transport pentru ambele zone Infrastructura transfrontalier i de transport insuficient dezvoltate Servicii turistice sczute calitativ n zona Atractivitate sczut a zonelor int pentru investitori mbtrnirea populaiei n zonele int Sistem de management al deeurilor foarte slab dezvoltat de ambele pri ale graniei Poluarea in zona

16

Oportuniti

Ameninri

Interese comune n domeniul industriei Diferenele de organizare administrativ i textile, construciilor, a exploatrii lemnu- legislaie lui i a turismului Percepie nefavorabil a investitorilor Existena unui potenial imens pentru referitoare la potenialul socio-economic al locuri de cazare turistic n zona datorat regiunii i la oportunitile de investiii n zon numrului mare de case de locuit de Trafic ilicit i reele mafiote dimensiuni impuntoare Extinderea UE i fondurile sale

17