UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, BRASOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI SPECIALIZAREA PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR

Nica Raluca PI,anul III,grupa II

De aici (muntii Buzau- Siriu) pornesc si se desfac in raze spinarile

raschirate ale muntilor,ca printre degetele unui pumn urias tasnesc din toate partile rauri furioase ce trag in matca lor suvitele despletite ale paraielor sarunc-o plasa de argint peste podoabele Buzaului,In departare,cat gonesc ochii se desfac podisuri verzi,plaiuri luminoase ce se lasa in cascade,catre satele razletite pe vai,tarle de oi ce se zaresc pe sub poalele codrilor,mori si fierastraie de-a lungul apelor.... (Alexandru Vlahuta-Romania Pitoreasca)

Date geografice
Municipiul Buzu este reedina i cel mai mare ora al judeului Buzu, din regiunea istoric Muntenia, Romnia. Avnd 134.227 locuitori la recensmntul din 2002, este al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia. Orasul se afl pe malul drept al rului Buzu, n dreptul iesirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbur, ntr-o regiune cu clim temperat. Judeul este compus din 2 municipii, 3 orae i 82 de comune. Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Suprafata judetului este de 6.103 kmp. Populatia

Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru comercial .

Informatii turistice
Situat in sud-estul Romaniei, acest judet se intinde pe aproape intreg bazinul hidrografic al raului Buzau si reuneste armonios trei forme de relief: munti la nord, campii la sud si in rest zona de dealuri subcarpatice. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Buzau. Configuratia geografica, varietatea peisajului si multitudinea de rauri au creat conditii propice pentru asezarile omenesti si continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. peisajele variate in special in zona de munte si deal, cat si elementele populare, etnografice si istorice ofera o atractie speciala pentru turisti. Muntii Buzaului si Vrancei situati in partea nordica a judetului, acoperiti de paduri seculare si pajisti largi cu fauna bogata sunt puncte de interes pentru turistiii care vin aici la odihna cat si pentru pescari si vanatori. Muntii Buzau sunt alcatuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare si cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului marii). Siriu (1659 m altitudine) este usor de urcat si mult mai atractiv datorita peisajelor pitoresti. Din varf, natura ofera o priveliste minunata. Aici se gaseste lacul Vulturilor numit si Lacul Fara Fund, format in perioada periglaciara si care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscuta sub numele de subcarpatii Buzaului, are altitudini cuprinse intre 400-800 m si este acoperita de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscuta. In aceasta zonase intalneste un fenomen unic, vulcanii noroiosi de la Dealurile Paclelor. Pe Valea Slanicului, langa Lopatar, la o altitudine de 700m, se intalneste alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flacari albastre care ard in crapaturile solului. lacurile judetului Buzau sunt un punct de atractie turistica: joseni, Polociori acestea fiind situate in Valea Grabicina; Melediu la

Odastie; Lacurile Amara si Balta Alba cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turistii isi pot petrece vacantele in statiuni ca Sarata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici si Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale si istorice sunt: Campul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca "Vasile Voiculescu" fondata in 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colti, tabara de vara de Sculptura in aer liber de la Magura, cu peste 256 sculpturi de piatra realizate in 16 editii. Se mai gasesc : Palatu; Comunal contruit intre 1899-1903 si acum adaposting primaria Buzaului, Catedrala Epicopala construita in 1649, Seminarul Teologic, construit in 1838, Tribunalul construit in 1911-1912; Muzeul Judetului Buzau, Cimitirul Dumbrava care adaposteste bustul lui Petre Stanescu realiazat de Brancusi. O importanta pagina de istorie a acestui judet o reprezinta descoperirea tezaurului "Closca cu Puii de Aur" in 1837 la dealul Istrita,Dealul Istrita cu inaltimi de 700-800 m, ce se ridica si in structura caruia sunt prezentate calcarele si gresiile sarmatice.Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanicului si Ramnicului(Dealul Bisocii).Podgoriile si livezile de pomi fructiferi sunt bogatia zonei deluroase a Buzaului,ce se continua in sud cu intinse campii manoase in care agricultura a constituit si cinstituie ocupatia principala a populatiei. Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele itinerare turistice in judetul Buzau: Itinerar in imprejurimile Cislaului: In vecinatatea satului Buda, drumetul poate vizita locul cu evocari haiducesti de la Fantana Hotilor. De Buda, se leaga fiinta Doamnei Neaga, ctitora unei bisericute ridicata aici pe la 1580, in forma de corabie cu ferestre mici si lipsita de turle (abia in anul 1883 s-a instalat o turla). Declarata monument istoric in anul 1937, ea adaposteste osemintele reinhumate ale Doamnei Neaga si ale tatalui sau Vlaicu. Tot in imprejurimile Cislaului, peste dealurile Baidea si Muscel ajundem in aproximativ 3 ore- trecand prin satul Tega la schitul Carnu, constructie din piatra, asezata in mijlocul unei paduri de tei, ctitorie din anul 1546, a domnitorului Mircea Ciobanu si a sotiei sale, Doamna Chiajna.In imediata apropiere a schitului se afla un lac cu apa sarata sulfuroasa. De aici se intinde o priveliste atragatoare spre culmile muntilor si in jos, de-a lungul vaii, pana spre Berca. Itinerar pe Valea Bascii Chiojdului: Pe Valea Bascii Chiojdului, drumul se ramifica din drumul DN 10 Buzau Brasov in satul Poeni.

Vizitatorilor li se recomanda 2 locuri interesante din imprejurimi, si anume:La Fundul Catinii si pe dealul Carafte, unde mai exista cateva chilii rupestre, ramase din vremurile tulburi ale invaziei straine. De satul Catina se leaga numele haiducului Gheorghelas, erou popular local, stapan al drumurilor si padurilor din jur prin anii 1825 1827. Pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu, el a ramas si dupa inabusirea miscarii, un razvratit impotriva boierilor si a stapanirii cutreierand dealurile Istritei si Ciolanului, pana la Fantana Hotilor, fiind in cele din urma omorat de potera.Ispravile sale au imbogatit folclorul local cu o frumoasa balada, care constituie una din cele mai reusite piese ale creatiei populare din aceasta zona. La numai cativa km de aceasta asezare, sosim in Depresiunea Chiojdului, unde se afla localitatea cu acelasi nume: Choijd.Nu departe de localitate, se afla ruinele Castrului din Drajna de Sus, care atesta prezenta unei garnizoane romane. Depresiunea Chiojdului constituie un colt de tara in care natura si-a risipit cu daruire comorile. Padurile de brad si foioase, poieni si fanete inflorite, o liniste adanca tulburata doar de talangile turmelor si de zbuciumul vantului confera Chiojdului virtuti turistice de singulara frumusete. In capatul nordic al vaii sta de veghe satul Basca Chiojdului, unde drumul se desparte odata cu raul pe cei doi afluenti : Basca cu Cale si Basca fara Cale, prelungindu-se catre nord, pana sub culmile ce formeaza cumpana apelor catre Siriu si Teleajan.Urmand poteci de picior, drumetul isi va putea prelungi itinerarul patrunzand in zona traseelor ce brazdeaza Masivul Siriu sau catre tinutul trecatorii uitate de la Tabla Butii. Din Basca Chiojdului, pe un drum forestier, trecand prin Priseaca si Valea Nehoiului, putem ajunge la Nehoiu. Alte poteci, pornind din satele asezate in albia Bascii Chiojdului, peste Dealul Cornatel, pot alcatui de asemenea cateva trasee atragatoare catre localitatile de pe Valea Buzaului. Itinerar pe Valea Sibiciului Valea Sibiciului este strabatut de un drum comunal in stare buna, care trece prin localitatile:Sibiciul de Jos, Sibiciul de Sus, Valea Sibiciului, Colti si Alunis, toate situate intr-un cadru natural deosebit de atragator. De indata ce parasim Valea Buzaului, peisajul se schimba brusc. Natura devine mai salbateca, peretii stancilor abrupti si colturosi, se inalta ametitor, lasand impresia de

echilibru instabil. Localitatea Colti, numita dupa cei 7 colti de piatra ce domina inaltimile, este salsul unei pretioase avutii nationale: chihlimbarul. Fosila organica, rezultata din secretiile rasinoase ale padurilor de conifere care au acoperit in indepartate ere geologice aceasta regiune, chihlimbarul de Colti se prezinta intr-o gama de culori de o rara frumusete, de la galben la rosu, la verde sau la brun inchis.Recordul de greutate este obtinut de o piatra de 4 Kg. In localitate s-a organizat o expozitie a chihlimbarului, care ilustreaza prin unelte si imagini munca si viata cautatorilor, si merita sa fie vizitata. Originea Coltilor se pierde in neolitic, cand a constituit vatra unui trib de pastori. Muntele, stanca, padurea creeaza aici o fortareata naturala unde vechii locuitori si-au gasit firesc scaparea in vremurile de restriste.Martore mute ale acestui zbucium raman vestigiile rupestre de la Alunis si cele cateva chilii sapate in piatra deasupra Mlajetului, in Piatra Bogzii si la Varful Pietrii. La Alunis vestigiile cuprind, pe langa biserica sapata in stanca din marginea de rasarit a satului, 3 chilii aflate intr-o perfecta stare de conservare. Camera principala a bisericii are o lungime de 15 m si o latime de 3 m. Intrarea se face printr-un pridvor de lemn, prevazut cu o turla, acoperita cu sindrila. Din cele trei chilii exterioare, interesanta este cea mai de sus pentru migala cu care a fost sfredelita si inzestrata cu canaturi de usi si ferestre, trepte pentru picioare si lacase pentru sprijinirea miinilor, precum si pentru inscriptiile ce pomenesc numele celor ce au locuit aici de-a lungul veacurilor. Itinerar-trasee locale din Gura Teghii Strabatind ulitele catunului Tega si apoi lunga poiana a Seciului, vom ajunge pe culmea plesuva a Tegii.Catre stinga ni se ofera privirii deschiderea adinca a Vaii Paltinisului, dincolo de care se ridica inaltimile Casocii si Podul Calului, in timp ce in fata vom cea mai frumoasa si cuprinzatoare priveliste a masivului Penteleu.In dreapta ne asteapta stina din Tega, strajuita in spate de Virful Podul Grecilor (1200m). De pe culmea Teghii cararea urca in panta din ce in ce mai pronuntata Grohotisul (1328m), pe care-l ocoleste la circa 50 m sub virf. Incheind ocolirea Penteleului, Bisca Mare si Bisca Mica isi amesteca apele in marginea nord-estica a satului, la picioarele monolitului de piatra de la Vadul Cornului. In unghiul format de intilnirea celor doua vai retinem profilul mai putin obisnuit al

muntelui Sulivastru, cu o coama in forma de sa, pe scobitura careia, strajuita pe laturi de doua proeminente impadurite, coboara din crestet pina in marginea apei o admirabila pajiste, iarna-o veritabila panta de schi. Din punct de vedere turistic, prin masivul Penteleu intelegem ansamblul de munti cuprins intre cursul riului Bisca Mare si cu afluentii sai, piraiele Patacu, Bisculita, Cernatu si Viforita si cursul riului Bisca Mica cu afluentii sai-piraiele Zanoaga, Balescu si Ciulianos. Structural Penteleul se prezinta sub forma unei stele, fiind alcatuit dintr-un nod central, Virful Penteleu(1772 m), din care se ramifica direct sau prin legaturi directe sase culmi: Coriiu (1610m).N Zanoaga (1535m).N-E, legate cu virful prin intermediul culmii comune Lilieci-Virful Crucea Fetii(numita si Culmea Penteleului) Miclausu (1491m).V Piciorul Caprei (1520m).S-E ambele legate cu virful prin intermediul Culmii Sapte Izvoare; Viforita Cernatul (1620m)..S (1391m)..V

legate fiecare direct cu virful. Virful central domina ca inaltime culmile adiacente cu diferente de nivel variind intre 100-150 m, ceea ce, alaturi de profilul sau ascutit contribuie in a-i oferii un aspect impunator. Prin pozitia sa, el ofera privirilor imaginea intregii curburi a Carpatilor. Bogatia vegetatiei si faunei a determinet declararea unor zone din masiv drept rezervatii (codrul secular de pe Valea Viforitei avind in compozitia sa exemplare de arbori care depasesc virsta de 140 ani, alcatuieste rezervatia forestiera Milea-Viforita, iar o zona din muntele Piciorul Caprii, invecinata cu Lacul Negru, a fost constituita ca parc dendrologic ) Munte vestit pentru pasunile sale, Penteleul a atras si in trecut atentia iubitorilor de natura, dintre care unii scriitori si poeti l-au imortalizat in operele lor. Cadrul natural, varietatea si complexitatea peisajului, indeosebi in munti si zona colinara, la care se adauga bogate elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, ofera turistilor satisfactii deosebite.

Masivul Siriu, inalt de 1659 m, atrage prin frumusetea peisajului, marcat de culmile domoale si pajistile alpine. Pe acest masiv se afla Lacul Vulturilor,, denumit si Lacul fara Fund. In Subcarpatii Buzaului, Vulcanii Noroiosi, de pe Dealul Piclelor, constituie un element natural unic in tara noastra. Pe Valea Slanicului, in apropiere de Lopatari si la RusavatuViperesti, un alt fenomen impresionant este Focul viu, flacari albastrii ce ies din crapaturi adanci ale solului. Lacurile reprezinta alte obiective de interes turistic. Retin atentia grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, Meledic, Odaile, precum si cele de la Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor. Pentru refacerea sanatatii, turistii pot beneficia de tratament in statiunea SarataMonteoru, faimoasa pentru apele tamaduitoare. O atractie aparte o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice, cum sunt : Castrul si Thermele romane de la Pietroasele, asezarile rupestre de la Alunis Colti, si Fisici Bozioru, Complexul brancovenesc Adormirea Maicii Domnului din RamnicuSarat, Biblioteca vasile Voiculescu din Buzau, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Tabara de sculptura in aer liber de la Magura, Manastirile de la Ciolanu, Ratesti etc. Acestora li se adauga Palatul Comunal Buzau, astazi Primaria municipiului, Palatul episcopal, Catedrala Episcopiei buzaului, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judetean, Complexul funerar din cimitirul Dumbrava Buzau unde sunt amplasate doua lucrari de Brancusi: Rugaciune si Bustul lui Petre Stanescu. Un interes deosebit starneste tezaurul Closca cu pui de aur , descoperit pe dealul Istrita in anul 1837, a carui copie se afla in Muzeul judetean. OBIECTIVE TURISTICE IN CUPRINSUL ORASULUI BUZAU Vizitarea obiectivelor turistice ale Buzaului incepe din Piata Daciei, adica din centrul orasului. Aici se afla cladirea Palatului comunal. In piata Daciei , pavata cu marmura alba si decoruri rosii si negre, inspirate din motivele costumelor nationale din zona, se mai afla : un comlex comercial Dacia si hotelul Pietroasa.

Din Piata Daciei, pe linga cladirea Palatului comunal, ajungem la COMPLEXUL EPISCOPIEI, important monument istoric al orasului. BISERICA EPISCOPALA. In forma in care ni se infatiseaza, catedrala a fost reconstruita de Matei Basarab in anul 1649, cu o restaurare in anul 1740. In fata catedralei se afla, in interiorul complexului, PALATUL DOMNESC, costruit de Constantin Brincoveanu intre anii 1710-1712, care aminteste inca, in ciuda refacerilor ulterioare, stralucirea stilului care a inflorit in timpul vietii ctitorului sau. Incaperile sale lau avut drept oaspete, in trecerea lui prin Buzau, in noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1859 si in anul 1860, pe Alexandru Ioan Cuza, sala de receptie si camera in care a dormit domnitorul pastrindu-se si astazi intocmai. Incaperile palatului sint decorate cu scene reprezentind trecutul Episcopiei. Pe malul drept al Buzaului, s-a amenajat PARCUL TINERETULUI, cu strand, lac pentru canotaj, teatru in aer liber, sala de sporturi si diferite alte instalatii distractive, cu alei largi si bine asfaltate. Parcul, bine amenajat, este , dupa Cringul Buzaului, a doua oaza de verdeata, care atrage din an in an un numar mare de vizitatori si sportivi. In fiecare an, intre 12-24 iunie, cind cimpul se umple de floarea dragaicutei, se tine la Buzau traditionalul tirg al Dragaicii, ecou indepartat al nedeii Penteleului si care secole dea rindul a inlesnit intilnirea si legaturile negutatorilor din Tara Birsei, Moldova si din Cimpia Baraganului. In acest sens, un hrisov din anul 1793, datorat voievodului Constantin Moruzi, mentiona importanta schimburilor comerciale ce se efectuau in Tirgul de doua tari. Referindu-se la serbarea Dragaicii, Dimitrie Cantemir mentiona in Descrierea Moldovei: norodul si la noi in Moldova ca si in alte tari se inchina si acum in poezii si cintece la citiva zei necunoscuti, care se vede ca se trag din idolii cei vechi ai dacilor, asa sint Lado si Mano si Zina Dragaica. Cantemir vedea in Dragaica pe Ceres, zeita vegetatiei si a agriculturii la romani Caci in vremea anului cind incep sa se coaca semanaturile, toate fetele taranilor aleg pe cea mai frumoasa dintre ele si-I dau numele de Dragaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gatesc cu cununi din spice si cu multe basmale colorate si-i pun pe miini cheile de la jitnita. Dragaica impodobita in acest chip se intoarce spre casa, cu miinile intinse si cu basmale fluturind in vint, de parca ar zbura-si

cutreera toate satele cintind si jucind laolata cu tovarasele ei... Fata care a intruchipat Dragaica nu se poate marita decit abia dupa trei ani . INTINERARE TURISTICE IN IMPREJURIMILE BUZAULUI Fiind asezat in zona de cimpie, municipiul Buzau nu are in imediata sa apropiere prea multe obiective de interes turistic. Singurele elemente de acest gen sint padurile Frasinu si Spataru. Pe linga importanta stiintifica pe care o au, aceste paduri indeplinesc si functia de agrement. In padurea Frasinu se poate vedea si o mica crescatorie de fazani care provin din padurea Rusetu, punct important de creste seminaturala a fazanilor, iar in padurea Spataru un mic colt zoologic.

Etimologie
Plecnd de la forma greceasc (Mouseos), istoricul Vasile Prvan considera c numele Buzului vine de la forma tracic Bouzeos, transcris greit ( se pronun B n grecete, ori n textul antic a fost omis ). A emis ipoteza c denumirea deriv din radicalul trac Buzes, la care s-a adugat sufixul -eu, form a vechiului -aios (greco-latin).

Date istorice
Straveche vatra de istorie si civilizatie, Buzaul, ca nume dacic de legenda, mentionat pentru prima oara intr-un document scris in secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea Drumuri si orase din Romania, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca un tinut de mosneni, unii dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate luptecare au pe linga aristocratia vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei. Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau

adoptiv Mircea. Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar RamnicuSarat in 1439. Localitatile din Bania Munteniei, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului, pe care le infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului referat, sint racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic, economic si spiritual al tarii. Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost, tinutul Buzaului, cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului roman, populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si independeta nationala, de eliberare sociala. Aruncind un arc peste timp, constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor numeroase fapte de istorie, o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si luptei oamenilor de la poalele Subcarpatilor, ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini si obiceiuri, traditii si comori folclorice, legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de virsta ai satelor. Calatorind pe plaiurile Buzaului, drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute, de-o rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte, defilee si cascade, vai cheiuri si lacuri pline de farmec si poezie,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii, peisajul selenar al Piclelor si nesfirsita cimpie a Baraganului, cu holde aurii unduitoare, dar si cu paduri de frasin, salcim si stejari seculari. In acest relief variat, privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor importante obiective) si ale naturii, asezari umane in care s-au nascut, au trait sau prin care au trecut o seama de personalitati de frunte ale poporului nostru. Pe firul baladelor, al legendelor sau al unor fapte de istorie, pe firul bogatelor traditii de lupta ale inaintasilor sint brodate spectacole, serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul tuturor categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc. Teritoriul judetului Buzau, leaganul culturii si civilizatiei romane, conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din timpuri imemoriale. Unelte si arme din oase sau

pietre cioplite au fost scoase la lumina in cateva locuri pe teritoriul judetului, cat si obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteom. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite in regiunea de dealuri, care impreuna cu ruinele campului roman de la Pietroasele si ale altor cateva asezari dacice stau marturie a continuitatii vietii si civilizatiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzau) a fost pentru prima data mentionat in scris intr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisa lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, in anul 376 d.Hr. Scrisoarea mentioneaza existenta, pe malurile raului Mousaios, a unei asezari urbane (polis) numita tot Mousaios (Buzau). Documentul se gaseste in Biblioteca Vaticanului. In judetul Buzau se gasesc cateva atractii pentru turisti: vulcanii noroiosi de la Paclele-Berca; Mina de Petrol de la Sarata-Monteoru; Expozitia in aer-liber de sculpurra de la CiolanuMagura, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Focurile Vii de la Lopatari, adaposturile din pestera de la Boziru, Pestera de sare de la Melenic, Palatul Episcopal Buzau. Buzu, al crui nume este atestat documentar din anul 376n., a fost un important targ i sediu episcopal ortodox n Evul Mediu. Activitile economice principale din ora n epoca medieval au fost comerul i agricultura. Dup ncheierea unei perioade de distrugeri succesive n secolele XVII-XVIII-lea economia Buzului a cptat i o important component industrial, n paralel cu dezvoltarea unui sistem de nvmnt. n aceast perioad a fost construit i Palatul Comunal, cldirea emblematic a oraului, a fost amenajat Parcul Crang, principala zon verde i, tot atunci, Buzu a devenit un important nod feroviar. n perioada comunist, oraul s-a extins mult, triplndu-i populaia, i au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcioneaz i astzi, n contextul trecerii la o economie de piata.Printre personalitile marcante originare din Buzu se afl politicianul Alexandru Marghiloman, poetul Vasile Voiculescu, dramaturgul George Ciprian i cntreaa Mihaela Runceanu. De asemenea, n acest ora au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deinut un restaurant n ora; sculptorul Constantin Brancusi, care i-a instalat sculptura Rugciune n cimitirul Dumbrava; i biologul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicin, care a studiat n Buzu, absolvind liceul B.P.HASDEU n acest ora.

Casa Vergu-Mnil, cea mai veche cldire din Buzu, care dateaz din anii 1780. Este singura cldire din ora din vremea distrugerilor Buzului (secolele al XVII-lea al XVIIIlea). Adpostete colecia de etnografie i art popular a Muzeului Judeean Istoria scris a oraului ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n regiune naintea erei cretine. Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui mal se afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat doar cteva meniuni n documente strine,iar trgul, menionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea. ncepnd cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii, precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea i depopularea

Buzului. Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd imaginea psrii Phoenix pe stema oraului, ca simbol al renaterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioad de nflorire cultural i economic a Buzului. n aceast perioad a fost construit Palatul Comunal, cldireasimbol a oraului, care a devenit centru industrial i nod feroviar. n timpul primului rzboi mondial, Buzul a fost ocupat de trupe germane, muli locuitori refugiindu-se de forele de ocupaie n satele din preajm sau n Moldova. Dezvoltarea oraului a fost frnat temporar, dar s-a reluat dup rzboi. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, industrializarea Buzului a fost accelerat forat, populaia sa triplndu-se n mai puin de 50 de ani. Dup revoluia din 1989, economia puternic industrializat a fost reaezat ntr-un context capitalist.

Date hidrografice
Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut. Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului. Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel mai important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul

Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara. In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor. Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al Ivanetului. O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic). In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa

Relieful
Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice. ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu. Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m,

Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-NehoiasiBisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m. Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda. Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se

continua in judetul Prahova. La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare. CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est). Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita.

Clima orasului Buzau

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie. Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte). Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.

Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat. Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand vanturi de tip Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale. Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici. Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest. Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie

Flora
Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei zonele de relief existente. La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei. Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la nord-est de orasul Rimnicului Sarat. In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti. Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-

intrazonala din cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor. Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe terenurile umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata zonelor saraturate. Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o deosebita importanta ecologica-genetica-evolutiva. Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca. Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la frasinul pufos la stejar. Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie Cringul Buzau. Aici sub umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua de cring, o raritate pe cale de disparitie. Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin. Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.

Fauna
Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant tablou ecologic si cinegetic. Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers,

dupa cum conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia, privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul, bufnita, cucuveaua etc. Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele.

MONUMENTE SI REZERVATII NATURALE

Pe teritoriul judetului Buzau sint ocrotite, conditionat de prezenta lor toate speciile de plante si animale pentru care, pe ansamblul tarii, aceasta masura este prevazuta si legiferata. Dintre acestea mentionam : papucul doamnei, tisa, gardurarita, la care se mai adauga citeva exemplare de arbori seculari din teritoriul localitatilor Buzau, Rimnicu Sarat si Monteoru. Dintre pasari mari, amintim : corbul, vulturii si acvilele, gainile de fazani si de cocosi de munte. In ceea ce priveste animalele acrotite, acestea se inscriu intru totul in pevederile legii economiei vinatului si vinatorii : ciutele de cerb comun, cerbul lopatar, caprioarele, femelele de capra neagra, muflonii] O parte din obiectivele naturale de care dispune judetul, prezentind interes stiintific si peisagistic deosebit, au fost declarate si protejate ca rezervatii naturale ale Academiei Romine-Comisia monumentelor naturii. Acestea sint : -ZONA VULCANILOR NOROIOSI din jurul localitatilor Scortoasa-Beciu-Piclele, constituind o rezervatie geologica si botanica in suprafata de circa 30 ha, in cuprinsul careia se ocroteste peisajul si speciile de flora caracteristica ; -ZONA BLOCURILOR DE CALCAR MEZOZOIC si Sarea lui Buzau situata intre localitatile Badila si Rusavat, constituind o rezervatie geologica in suprafata de circa 1,5 ha, in cuprinsul careia se ocrotesc blocurile de calcar cu fosile de virsta jurasica si aria cu eflorescente de sare. Deosebit de acestea, pe teritoriul judetului mai exista un important numar de rezervatii din fondul forestier, dintre care mai insemnate sint :

-PADURILE FRASINU SI SPATARU, din raza ocolului silvic Buzau. -PADURILE HARTAGU din raza ocolului silvic Nehoiasi si Milea-Viforita (Penteleu) din raza ocolului silvic Gura Teghii. -PADUREA DE PINI SILVESTRU SELARI (Bisoca) din raza ocolului silvic Vintila Voda-ca rezervatie peisagistica.

POPULATIA

Populatia judetului este de peste 515.000 de locuitori (2,3% din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

Judetul Buzau constituie una dintre cele mai vechi unitati administrativ-teritoriale din tara noastra. In sprijinul acestei afirmatii vom mentiona ca prima harta administrativa a Tarii Romanesti, alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino in anul 1700, cuprinde un numar de 17 judete, dintre care judetele Buzau, Rimnic si Sacuieni se suprapun teritorial cu actualul judet Buzau. Pina in anul 1843, judetul se intindea din crestele muntilor si pina in cimpie sub forma unei fisii, marginita de cursurile de apa ale Buzaului si Rimnicului si, numai dupa aceasta data, prin inglobarea partiala a judetului Sacuieni-desfiintat-acesta se intinde spre vest si spre nord, incluzind cea mai mare parte din muntii si Subcarpatii Buzaului, Mizilului si partial Cimpia Gherghitei. In aceste limite judetul va fiinta pina in 1950, cind noua impartire administrativa il transforma intr-una din cele 28 de regiuni ale tarii. In sfirsit, prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se reinfiinteaza in limitele actuale, orasul cu acelasi nume devenind municipiu. Judetul Buzau cuprinde azi 85 unitati administrative grupate astfel:municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.

Situat pe malul drept al riului Buzau, la rascrucea drumurilor comerciale care leaga Moldova, Muntenia si Transilvania de porturile dunarene, municipiul Buzau are un trecut milenar.

CULTURA
In judetul Buzau, functioneaza 7 (sapte ) case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, tabara de sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o casa memoriala (Vasile Voiculescu din Pirscov). Biblioteca judetului Buzau, Vasile Voiculescu, infiintata in 1893, detine un patrimoniu de importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise. Muzeul judetului, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 piese muzeu, colectiile muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, Colectia de etnografie si arta populara Casa V.Manaila. Judetul Buzau a dat scenei romanesti numeroase talente lirico-dramatice: Aristide Demetriad, G.Ciprian, Vladimir Maximilian, Nicolae Leonard, Florica Cristoforeanu, Dinu Stelian. In literatura judetul Buzau este reprezentat de Vasile Carlova, Vasile Voiculescu, G.Ciprian, Ion Baiesu. Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitate publicistica, reprezentata de cele peste 500 ziare si reviste, incepind cu Vestitorul bisericesc aparut in 1839 la Buzau, Aurora la Ramnicu-Sarat 1875 si continuand cu celebra Gazeta Sateanului a lui C. Datculescu. In prezent se editeaza si se tiparesc ziarele: Opinia Muntenia, Amprenta, emit posturile de radio Campus, Media, Radio Buzau, isi desfasoara activitatea trei societati comerciale de transmitere a emisiunilor TV prin cablu: STORM TV, MEGA CONSTRUCT si ROMTELECOM , precum si cateva tipografii, cele mai importante fiind: Eurografic designe, Mod Linotype si Buzau. n 1868 s-a deschis prima librrie la Buzu, a lui Al. Georgescu, iar n 1873 a luat fiin noua tipografie Alexandru Georgescu, prima tipografie laic, deschiznd drumul publicisticii buzoiene.

n 1873 Basil Iorgulescu a nfiinat Biblioteca Gimnaziului Tudor Vladimirescu (Colegiul Naional "B.P. Hasdeu") iar n 1893 Biblioteca Public Carol I n noul local al gimnaziului. n 1895, s-a constituit prima colecie public de piese arheologice, antropologice i istorice ntr-o sal a Gimnaziului Tudor Vladimirescu.

Colegiul B.P.Hasdeu Colegiul Naional B. P. Hasdeu este cea mai prestigioas instituie de nvmnt a oraului. El a luat fiin n 1867, cldirea fiind construit pe un teren care a aparinut mnstirii Banului, i a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu pn n 1875, cnd a primit numele Alexandru Hjdeu. Din 1932 el poart numele Bogdan Petriceicu Hasdeu. n secolul al XX-lea se nfiineaz noi coli liceale, cea mai important fiind coala secundar de fete gr II. (devenit ulterior Colegiul Naional Mihai Eminescu), deschis n 1919. ncepnd cu anul 1990 se desfoar anual Concursul naional de creaie literar V. Voiculescu, un concurs pe dou seciuni: poezie i proz scurt. n 1992 se nfiineaz Colegiul Universitar Economic Buzu, care aparine de structura Academiei de Studii Economice Bucureti, prima instituie de nvmnt superior din ora. Primul teatru din Buzu de dup 1989, teatrul George Ciprian s-a nfiinat n 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost i director al teatrului, pn la moartea sa n 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavnd o trup proprie. Din 2003, anual, la Buzu se desfoar festivalul de teatru Gala noilor generaii - Capul de Regizor, un festival structurat pe cinci seciuni i conceput pentru promovarea tinerilor regizori.

Principalul muzeu din ora este Muzeul Judeean de Istorie. Acesta gestioneaz att expoziia de la sediul su, ct i colecia de etnografie i art popular Casa VerguMnil, Casa Memorial Vasile Voiculescu din Prscov, Muzeul chihlimbarului de la Coli precum i Tabra de sculptur de la Mgura.

ETNOGRAFIE
In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului si ploii. Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice despre viata si trairile satenilor. Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta prin dcor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din lumea satului. Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism. Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara Casa Vergu-Manaila., si cea a muzeului din ramnicu-Sarat. Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu.

INVATAMANT
Inceputurile invatamantului in judetul Buzau sunt legate de Scoala de la Manastirea Meledic din Raghinari (V. Voda), care s-a infiintat cu peste 400 de ani in urma, unde s-au pregatit primii gramatici munteni. Alt focar in jurul caruia fiinteaza scoli mentionat in anul 1725 este Episcopia Buzaului.

La 18 aprilie 1832 se deschide la Buzau prima Scoala in limba romana pentru ambele sexe, condusa de Dionisie Romano. In anul scolar 1998/1999 in judet functioneaza 832 unitati de invatamant, din care 15 gradinite cu orar prelungit, 339 gradinite cu program normal, 420 unitati de invatamant primar si gimnazial, 28 licee si grupuri scolare, un liceu cu profil militar, o scoala postliceala sanitara, 2 scoli profesionale, 8 cluburi pentru copii, precum si taberele scolare de la Arbanasi, Poiana Pinului, Monteoru, Hartagu si Fisici.

Transporturi

Gara din Buzu

Calea ferat
Buzu este un important nod feroviar, legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i Constana. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat BucuretiGalai.O ramificaie a acestei ci ferate, de la Buzu la Mreti a fost deschis dup civa ani, pe 13 iunie 1881 devenind prima cale ferat proiectat de ingineri romni.Linia Buzu-Nehoiau, deschis n 1908, leag Buzu de multe din localitile de pe valea Buzului, inclusiv de oraele Nehoiu i Ptrlagele.

Drumuri

La Buzu se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la Bucureti i din oraele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leag Buzu de Ploieti iar DN10 traverseaz Munii Carpai pe la curbura sud-estic a acestora prin Pasul Buzu ctre Braov. La Galai i Brila se poate ajunge pe DN2B.Dou autogri, una aflat n nordul oraului i cealalt n sud, n apropierea grii, sunt folosite de companiile private de transport care opereaz servicii regulate de legtur rutier cu alte orae sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian
Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand, din Otopeni, ora aflat la 110 km distan.

Transportul public
n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar. Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile apropiate

Bibliografie : Album monografic ( Doina Ciobanu, Doina Filatti, Alex Oproescu, Constanta Tanase ) Buzau Ghid Turistic ( Lazar Baciucu, Valentin Georgian, Aurelian Pitu) Geografie Economica Teritoriala a Romaniei ( Coordonator stiintific: Prof.Univ.Dr. Florina Bran) ZONA Etnograifca Buzau (Olga Horsia)