Obiective turistice in Maramures - Vestigii istorice

Printre cele mai insemnate obiective turstice din Maramures pot fi

amintite:

* Masivul Pietrosu 2303m (Muntii Rodnei) situati la 10 km fata de

Borsa; Muntii Gutai 1443m, sunt parte din lantul muntilor vulcanici.

* Valea Izei si Valea Marei (DN 18). Sunt niste trasee care ofera
posibilitatea de a vizita multe biserici din lemn si porti maramuresene.

* Lacul de acumulare Friza situat la 10 km de Baia Mare.

* Lacul Ocna Sugatag la 20 km de Sighetul Marmatiei. Lacul Ocna

Sugatag are valoare curativa si este situat in statiunea care poarta
acelasi nume.

De retinut si statiunea Borsa o statiune balneoclimaterica si de odihna.

Borsa este situata la o altitudine de 850m la poalele Muntilor Rodnei.
Temperaturi medii: 8 grade iarna si 20 vara. Borsa ofera multe
posibilitati de drumetie. Tratamente in cadrul bazelor din statiune
sunt: terapii moderne, naturiste, mofete naturale;

Complexe turistice in Maramures: Izvoarele, Craciunesti, Mogosa.

Vestigii istorice: Turnul lui Stefan de la Baia Mare, Bastionul

Macelarilor din Baia Mare, Cladirea Monetariei (Muzeul Judetean).

Cimitirul Vesel din Sapanta la 18km de Sighetu Marmatiei.

In satele maramuresene un loc aparte il ocupa numeroasele Biserici

din lemn.

1.
PREZENTAREA COMUNEI ROZAVLEA

Comuna Rozavlea este situata in aria geografica a

depresiunii Izei, cea mai joasa parte a depresiunii
Maramuresului, cu relief de dealuri prelungi, cu spinari
netezite, dominate de maguri ce depasesc 700 de m
altitudine, pe culoarul Izei.
 Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei este situat in jumatatea
nord-vestica a judetului Maramures, pe drumul judetean 171A, ce leaga
municipiul Sighetul Marmatiei de zonele Viseu si Borsa.

Comuna Rozavlea are o suprafata de 64,41 Kmp, se invecineaza cu comunele

Leordina, Stramtura, Poienile Izei, Botiza, Viseul de Jos, Bogdan Voda, Ieud.
Fata de resedinta judetului, municipiul Baia Mare, Rozavlea este situata la o
distanta de 97 km, legatura facandu-se peste pasul Gutai.

Din punct de vedere al climei, Rozavlea se situeaza intr-un sector de clima

temperat-continentala moderata. Pe versantii dealurilor cresc paduri de foioase
si conifere. Fauna este specifica regiunilor deluroase si este reprezentata prin
specii ca: lupul, vulpea, bursucul, dihorul, iepurele, caprioara, mistretul, ursul,
jderul, rasul.

Vechimea vietii omenesti pe aceste meleaguri se pierde in negura istoriei,

Maramuresul, leagan stravechi de comunitati romanesti fiind locuit din cele mai
vechi timpuri.

Puternica vatra romaneasca, locuitorii sai nu si-au pierdut traditiile, obiceiurile,

portul, ramanand demni urmasi ai dacilor, dornici de a trai liberi si stapani in
tara lor. In acest leagan de straveche civilizatie romaneasca, de descalecatori
de tara, se afla localitatea Rozavlea, la doar 4 km. de Cuhea, vechea resedinta a
voievozilor maramureseni.

Borsa

Statiune situata in munţii Rodnei, pe Valea Viseului, in judetul Maramures,la circa 100 km de Bistrita si 130 de Baia Mare.Situata
la o altitudine de 850 m, in sezonul de iarna statiunea ofera partii de schi si sanie,trambulină naturală(50m),unica in
Europa.Sezonul alb dureaza din decembrie pana in aprilie. Pe timp de vara este loc de plecare in traseele din Rezervatia Rodnei

Din zona Borsa exista urmatoarele trasee turistice marcate:

a) In Munïii Rodnei:

 Complex Borsa - Valea Fantana - Cascada Izvorul Cailor - Saua Stiol - Pasul Prislop.
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 4-5 ore
 Pasul Prislop - Prelunca Tatarilor - Complex Borsa
Marcaj: banda galbena
Durata: 2,5 - 3 ore
 Complex Borsa - Poiana Runcu Stiolului - Saua Stiol - Izvorul Bistriïei - Saua Gargalau
Marcaj: banda albastra
Durata: 3,5 - 4 ore
 Complex Borsa - Faïa Meselor - Puzdra - Saua Galaïiului
Marcaj: punct albastru
Durata: 4,5 - 5 ore
  Poiana Borsei - Valea Negoiescului - Puzdra - Saua Galaïiului
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 6 - 6,5 ore
 Borsa - Iezerul Pietrosului - Varf Rebra
Marcaj: banda albastra
Durata: 6 - 8 ore
 Saua Gargalau - Varful Galaïiului - Varful Rebra - Varful Batrana - Pasul Setref
Marcaj: banda rosie
Durata: 14 - 16 ore

b) In Munïii Maramuresului:

 Sesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Sesuri - Cabana Fantana Stanchi

Marcaj: punct albastru
Durata: 4 - 5 ore
 Viseu-Borsa Complex = 32 km, auto, DN 18
 Viseu-Borsa Complex-Pasul Prislop-Bistrita Aurie-Bucovina (manastiri) = 150 km, auto,
DN 18 si cale ferata = 130 km
 Viseu-Borsa-Prislop-Sesuri-Bila-Anies-Sângeorz Bai (statiune) = 115 km, auto
 Viseu-Dealul Moiseiului-Izvorul Albastru al Izei-Pestera Izei si retur, auto 13 km, 7 km
drum forestier, 5 km poteca
 Viseu-Valea Scradei (manastire), auto, 17 km
 Viseu-Poiana Novat-Izvorul Cailor-Piciorul Gradului-Valea Fataciunii-Rotundu- Baia
Borsa, 28 km cale ferata, 9 km drum forestier, 2 km drum judetean auto
 Viseu-Catarama-Gura Baii-Baia Borsa, 42 km cale ferata, 15 km auto, 4 km poteca
 Viseu-Ivascoaia-Magura 2-Balasâna-Baia Borsa, 43 km cale ferata, 12 km auto, 5 km
poteca
 Viseu-Poiana Novat-Ihoasa-Betigi-Dealul Moiseiului-Moisei, 23 km cale ferata, 2 km auto,
3 km poteca, 7 km drum de caruta
 Viseu-Faina (bisericuta, pepiniere), 32 km, cale ferata
 Viseu-Comanu, 46 km, cale ferata forestiera

Trasee pe Vaser:

1. De la statia Novãt, se merge pe traseul Ihoasa, Râpi (pe linie ) pânã la Rosu, se urcã
preluca lui Gotan, Picioarele Gradului, vf. Toroiaga, vf Tiganu, se trece la Macârlãu (pe
Valea Vaserului). Traseul este de 2 zile, cu noapte la Rosu (în cort).
2. Poiana Novãt, se urca pe Greben (cam 3 km), urmeazã culme Obcioarei, se coboarã
cam 2 km pânã la borcut, apoi se urca 2-3 km pânã la bãi la Novicior. Aici erau bãi încã
de pe vremea Austro-Ungariei (acum sunt abandonate). La bãi este o cabanã a
ViseuForest. De aici poti veni la statia Novicior, la linia feratã(5-6 km).
3. Din Poiana Novãt pe vf. Greben si retur , circa 7 ore.
4. De la Novicior bãi la Plaiul Popii (4 km), urci la Preluca Pipei si apoi cobori la statia
hidrometricã de la Fãina.
5. De la statia Botizu (unde se poate ajunge cu trenul), se urca vreo 3 km pe pârâu pânã la
intersectie, de unde o iei la dreapta spre Lutoasa (2-3 km) unde a fost unitate militarã de
vânãtori de munte, unitate legatã de numele generalului Leonard Mociunski, bun prieten
cu Charles de Gaulle. Din acest loc incã vreo 500 de metri si se ajunge la granita cu
Ucraina, unde existã o priveliste extrem de frumoasã cãtre Ucraina si Polonia.
 6. De la statia Botiz pe pârâu 3 km ca mai sus, iar la intersectie o faci la stânga, pe drum
forestier se urcã pe vf. Bardãu, de unde se vede tot Maramuresul. Aici se poate innopta
la stânã, iar a doua zi o iei spre Viseu, pe culme (este drum) trecând pe la vf. Bãita
(Cozia), Glâmboaca (cabana IPEG) si cobori în Valea Rea.
7. Traseu de 4-5 zile (vara) de coastã din Viseu-gara CFF: se urcã pe Vaser cu trenul pânã
la Comanu (43 km), urcare pe vf. Comanu Mic, Gliganu, Stevioara, Lostun, Fãina, Suligu,
Pietriceaua, Lutoasa, vf. Bardãu, Bãita (Cozia), Soimu, coborâre în Valea Rea. Se poate
înopta la stâne, se merge pe lângã granita cu Ucraina, traseu de coastã.

Traseele sunt orientative, ele pot fi realizate si cu mici abateri fatã de cele descrise.

2. Zona turistica Muntii Rodnei

Muntii Rodnei constituie cea mai importanta zona turistica montana din nordul Carpatilor
Orientali, atat datorita dimensiunilor (cc. 1300 km patrati, peste 45 km de la est la vest si 25
km de la nord la sud). Muntii Rodnei se desfasoara in Valea Salauta, Pasul Setref (825 m) in
vest si Pasul Rotunda (1271 m) in est. Depresiunea Maramures Pasul Prislop (1416 m) si
Bistita Aurie in nord si Somesul Mare in sud - est. Acesul in asezarile de la baza muntilor
constituie importante puncte de plecare in drumetii. Statiunea blaneoclimaterica Sangeorz Bai
si orasul Borsa au un rol deosebit in derularea activitatilor turistice din acesti munti.

Muntii Rodnei au cea mai complexa alcatuire geologica din Carpatii Orientali, predominand
rocile cristaline la care se asociaza roci sedimentare si roci vulcanice, fiecare din acestea
impunand anumite trasaturi in relief si peisaj. Relieful ofera cele mai numeroase elemente de
interes turistic si creeaza cele mai variate peisaje. Astfel in structura orografica a Muntilor
Rodeni se impun: o culme principala care se desfasoara din Pasul Setref si pana in Pasul
Rotunda in lungul ei se afla varfurile cu inaltimile cele mai mari (Batrana 1710 m; Gropulor
2063 m; Buhaiescu Mare 2119 m; Cormaia 2033 m; Negoiasa Mare 2041 m; Galati 2048 m;
Gargalau 2159 m; Omul 2134 m; Cisa 2036 m; Ineu 2279 m; Ineut 2223 m), acoperite de
pajisti alpine fiecare constituind puncte de belvedere.

Fauna este bogata in specii unele ocrotite cum ar fi: capra neagra, ursul, agvila de stanca,
rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes ginegetic. In apele repezi
traiesc pastravul, lipanul, si boisteanul. Aici exista pastravarii si numeroase cabane de
vanatoare pe aproape toate vaile principale.
Alte componente naturale cu valoare deosebita in peisaj il constituie lacurile.

In aceasta zona exista 23 de lacuri a caror cuveta are origine glaciara. Cele mai extinse sunt
circurile Pietrosu, Buhaiescu (cel mai adand 5,2 m), Repede, Negoiescu. O importanta
deosebita o au si apele minerale, cele mai insemnate sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz
Bai, Rodna, Valea Vinului, Anies, Borsa, Zavoaiele Borcutului. Pentru cura balneara se folosesc
cele de la Sangeorz Bai si Valea Vinului.
Accesul in Muntii Rodnei se face pe liniile de cale ferata Suceava Nord - Cluj Napoca.
Echipamentul turistic din Muntii Rodnei este format din:
poteci cu marcaje ce se ansambleaza intr-un sistem care are ca ax culmea principala (din
Pasul Setref in Pasul Rotunda), din care coboara trasee spre depresiunea Maramures sau pe
vaile Somesului Mare si Salauta.
la periferie se gaseste complexul turistic Borsa statiune climaterica locala Valea Vinului (715
m), cabana Farmecul Padurii, de pe raul Cormaia, cabana Puzdrele (1540 m), mai multe
cabane forestiere, case de vanatoare si refugii. Exista amenajari pentru schi in jurul satului
Fantana si in Caldarea Negoiescului ce au ca baza cabana Puzdra.
in asezarile de la periferia muntilor se practica si turismul legat de manifestarile etno folclorice
importante. Se adauga turismul de odihna si agrement din statiunile balneoclimatirice.
Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei este localizat în sud-
estul judeţului Maramureş şi nord-estul judeţului Bistriţa Năsăud, în zona
înaltă a Munţilor Rodnei, ocupând o suprafaţă de 46.399 ha.

Parte integrantă a grupei nordice a Carapaţilor Orientali, Munţii Rodnei sunt

situaţi între Masivul Ţibleş în vest; Obcinele Bucovinei şi Munţii Suhard la
est; Munţii Maramureşului la nord; Dealurile Năsăudului la sud; Munţii
Bârgăului la sud-est/

Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din Carpaţii
Orientali. Astfel, Munţii Rodnei se individualizează atât prin altitudinea cea
mai înaltă din zona răsăriteană a Carpaţilor (vârful Pietrosu 2303 m), dar şi
prin existenţa celui mai mare lac glaciar (Lala Mare cu o suprafaţă de 5637
m2). De asemenea, în arealul Munţilor Rodnei se regăseşte una dintre cele mai
importante staţiuni montane din zona nordică a ţării (Borşa), cât şi staţiunea
balneară de importanţă naţională, Sângeorz Băi.

Cascada Cailor

Muntii Rodnei

Este situata in apropiere de statiunea turistica Borsa – Complex, in partea de NE a Muntilor Rodnei.
Apa adunata dintr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros, in mai multe trepte, rezultand
o minunata cascada. Este accesibil din mai multe directii, dinspre Borsa-Complex cu telescaunul,
sau pe jos, sau dinspre zonele mai inalte ale Muntilor Rodnei.

Pasul Prislop

Loc de belvedere (1416 m) cu o ampla perspectiva cuprinzand varfurile Ineu si Pietrosu din Muntii
Rodnei, precum si culmile Muntilor Maramuresului. Aici se desfatoara festivalul folcloric Hora de la
Prislop.

Complexul turistic Borsa. Este situat la 7 km de centrul orasului Borsa si la 850m

altitudine. Borsa este un loc agreabil pentru excursiile estivale dar si pentru practicarea
sporturilor de iarna. Se pot efectua ascencsiuni usoare in imprejurimi, la cabana Puzdra
(1540 m); la Saua Gãrgãlãu.

De la Borsa, drumul urca spre Pasul Prislop (una din cele mai inalte trecatori din tara
1413m) si parasind Maramuresul intra in judetul Suceava. Amintim ca la Prislop in a
doua duminica a lunii august are loc o importanta manifestare folclorica.

De la Sighetu Marmatiei la Pasul Prislop se poate ajunge si strabatand incantatoarea Vale

a Viseului trecand prin pitoresti localitati si prin orasul Viseul de Sus, punct de plecare in
excursii in Muntii Maramuresului sau in Valea Vaserului cu vestite zone de pescuit
Borsa este o localitate in nordul extrem al Romaniei (Judetul Maramures), in partea
rasariteana a Depresiunii Maramuresului inchisa de Muntii Rodnei si Muntii
Maramuresului (Carpatii Rasariteni), situata la 700-850 m altitudine, pe Valea Viseului,
in apropierea Pasului Prislop (altitudine 1.414 m), care leaga Transilvania de Bucovina (o
zona turistica foarte frecventata); populatia orasului numara 30.504 locuitori (la 1 iulie
1991). Clima specifica zonelor montane, rece si umeda, cu veri racoroase (in jur de l5°C
in luna iulie) si ierni reci (in jur de 7°C in luna ianuarie). Temperatura medie anuala este
de 7°C . Precipitatii abundente (900-1000 mm anual). Un aer pur, intens ozonat.

In partea rasariteana a orasului, la poalele Masivului Rodnei, l2 km departare de centru,

se afla un important complex turistic, deschis in tot cursul anului, dispunand de mai multe
hoteluri moderne. Zona ofera conditii pentru practicarea alpinismului si sporturilor de
iarna (piste de schi cu grade variate de dificultate, trambuline de ski omologate, de 113
m, practicabile pana in lunile aprilie si mai). Cu funicularul (1.920 m lungine, 500 m
inclinatie) se poate ajunge de la Complexul turistic la Poiana Stiol si mai departe, cu
skilift (790 m lungime) la varful Stiol (1.611 m).

Izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu, magneziu, recomandate
in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale. Dat
fiind clima propice, statiunea este recomandata si pentru tratamentul nevrozelor astenice
si al tulburarilor respiratorii. Biserica de lemn construita la 1700, cu picturi murale datand
din 1775.

3. Valea Izei

Urmand traseul strabatut de valea Izei, pe D.N. 17C din comuna Vadu Izei - Borsa pana
la pasul Prislop, turistii vor avea posibilitate sa cunoasca vechi constructii de lemn, case
si porti, maiestrit sculptate, precum si portul popular specific zonei, in care culorile vii
(predominand mai ales portocaliu si rosu) sunt rezultatul neintrecutei maiestrii a
productiei casnice maramuresene de coloranti vegetali.

Revenim la Valea Izei si ne continuam drumul ajungand la comunele Rozavlea si Ieud -

cu biserici de lemn cu turle inalte; cea din Ieud este considerata cea mai veche din
Maramures (1364). Tot aici a functionat si prima scoala romaneasca si s-a descoperit cea
mai veche scriere romaneasca "Zbornicul de la Ieud" - fapt care l-a facut pe Nicolae Iorga
sa afirme ca tinuturile maramuresene au fost si "leaganul scrisului românesc".

4. Valea Marei

Este unul dintre cele mai captivante itinerare pe D.N. 18, Baia Mare - Sighetu Marmatiei,
vestit pentru frumusetea peisajului, a comorilor turistice si a monumentelor de arta si
arhitectura populara specifice: case, porti de lemn bogat sculptate si biserici de lemn cu
turle inalte, opere de o remarcabila valoare artistica, rod al talentatilor mesteri populari.
Aici, pe Valea Marei, daca pasesti pragul unei case taranesti ai impresia ca te afli intr-un
autentic muzeu de arta populara. Cea mai semnificativa este "camera mare", imbodobita
cu tesaturi, obiecte de ceramica si unelte de uz casnic toate lucrate artistic din lemn.

Baia Sprie, oras vechi centru de extractie a minereurilor neferoase, cunoscut in secolul
XIV sub denumirea Medium Mons. Ca atractii turistice amintim Primaria si casa de lemn
Csaszi.

Pe culmea pasului Gutai (1109 m) la care se ajunge strabatand serpentine spectaculoase,

se poate face un popas la "Hanul Pintea Viteazul". In apropiere se afla "Izvorul lui
Pintea" loc legat de amintirea vestitului haiduc maramuresean Grigore Pintea, erou al
rascoalei dintre 1703- 1711. De aici pe poteca, marcata cu banda rosie, se ajunge la
stanca sugestiv numita "Creasta Cocosului" (1438 m) si la varful Gutai (1442 m).

Mara este un sat adevarat muzeu de arta populara in aer liber. Case, stalpi si porti de
lemn sculptate cu elemente traditionale pentru Maramures incanta privirea.

Sat - Sugatag vestit prin atelierele de cojocarie de aici. Din acest loc, pe un drum lateral
(5 km) se ajunge la Ocna Sugatag, statiune balneoclimaterica cu baza de tratament,
bazine acoperite si in aer liber.

Sighetu Marmatiei este un municipiu atestat ca localitate inca din 1346. Este un
important centru cultural cu vechi traditii. Obiective turistice: Muzeul Municipal cu sectie
de etnografie cuprinzand valoroase colectii de masti populare, ceramica veche, covoare,
cioplituri in lemn; Muzeul satului maramuresean in aer liber; Parcul "Gradina Morii" de
pe malul Izei. In ultima saptamana a anului, Sighetu Marmatiei este gazda unei ample
manifestari folclorice dedicata datinilor si obiceiurilor de iarna, o trecere in revista a
portului si mastilor populare, a frumoaselor traditii pastrate pe aceste meleaguri.

Din Sighetu Marmatiei spre vest pe D.J. 183 se ajunge in comuna Sãpânta, asezare de
oieri, unde turistii pot admira renumitele "cergi" maramuresene - paturi de lana mitoasa
lucrate in culori si motive originale de tarancile de aici, cat si originalul cimitir cunoscut
ca "Cimitirul vesel". In continuare pe D.J. 183 spre Negresti Oas putem poposi la hanul
"Sambra oilor" de pe Dealul Huta. Am patruns astfel in zona de mare atractivitate
turistica "Tara Oasului”.

5. Sangeorz bai

Statiunea Sangeorz-Bai este situata partea nordica a Romaniei, in judetul Bistrita-Nasaud, in amonte de Somesul
Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km
nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita-Nasaud). Localitatea numara peste 10.500 locuitori si
este cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea. Clima montana moderata prezinta veri reci
(temperatura medie in iulie este de - 5,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%,
iar media precipitatiilor este de 800 mm anual.

In 1770 oficialitatile din Viena consemneaza pentru prima data pe harta imperiala Sangeorzul ca o statiune cu ape
minerale. Aceste ape minerale sunt cunoscute sub denumirea de Hebe, fiind cele mai bogate in calciu din sud-
estul Europei. Este vorba despre falia Maieru-Parva-Valea Cormaitei unde apele se aduna de la mari distante. In
scurgerea lor, apele intra in contact cu bioxidul de carbon ce vine pe falia Rodnei, de unde primesc o presiune
foarte mare. In conditii de presiune, bioxidul de carbon se dizolva in apa de infiltratie, la fel ca si substantele
minerale.

Statiunea dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene,
care sunt carbonate, hipertonice si izotonice; namol mineral; mofete. Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct
de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Apele minerale de la Sangeorz-
Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv (gastrita hipoacida cronica si
hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica,
constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari
postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet
melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele
minerale de la Sangeorz -Bai au efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.

Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie,
pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea, ea
dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala si de o statie de
imbuteliere a apei minerale.

Posibilitati de petrecere a timpului liber si distractie diverse: club, cinematograf, sala de jocuri mecanice, terenuri
de tenis si de volei, excursii la Dealul Prihodiste-Marcus, unde exista o mofeta sonora naturala (gazul trece prin
apa producand un zgomot asemanator fierberii, zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de
vinuri de la Lechinta, cu degustare, sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si
Turnul Dogarilor, Casa Argintarilor (secolul XV) , care adaposteste Sectia de istorie -arheologie a Muzeului
judetean, cladirile "Sugalete" (secolele XV-XVI), si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o
galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.

Clima este de tip topo-climat-montan prin preponderenta zilelor calme si raritatea vanturilor puternice, precum si
frecventele inversiuni termice si ale unor fenomene meteorologice generate de acestea ca: roua, bruma, ceata sau
uneori invaluirea zonei in negura. Frecventa zilelor calme este de peste 60% din timpul anului, in oras si, mai ales,
pe vai, putandu-se sesiza usor brizele de munte si vale care transporta spre asezarea sangeorzana in depresiune
un aer puternic oxigenat.

Factorii de clima si proprietatile solului, precum si conditiile de relief genereaza o compozitie floristica de unicitate
prin diversitate si valoare ecologica.

Apele de munte sunt cristaline si coboara din apropierea crestei principale a muntilor Rodnei, de la circa 10 km de
Pietrosul Mare, incepandu-si revarsarea de la 1800 m altitudine in Cormaia.