Croitoru Marian

5.12.2019

Referat la geografie

---Munții Bihor---
  Așezare
Munții Apuseni reprezintă veriga ce inchide spre vest arcul Carpaților
românești, întinzându-se între dealurile Depresiunii Transilvaniei și
câmpia Tisei. Ei au o suprafață de 20.000 km² și o formă aproape
rotundă. În cadrul lor se pot distingemai multe subunități geografice
care se deosebesc prin structura geologică, relief, vegetație și grad de
umanizar.Centrul Munților Apuseni este ocupat de Munții Bihor, din
care se desfac radiar celelalte ramuri. Poziția conferă Munților Bihor un
interes turistic deosebit, de care se bucură și masivul Vlădeasa,
prelungirea nordică a Bihorului. În afara poziției privilegiate, de axă,
munții Bihor și Vlădeasa sunt interesanți nu numai pentru înălțimea lor
și relieful general,dar mai ales pentru nenumăratele obiective pe care le
cuprind. Chei, abrupturi, peșteri, avene, izbucuri, cascade, ravene, la
care se adaugă elemente mai puțin importante ce întregesc ansamblul,
cum sunt câmpurile de lapiezuri și de doline.Toate împreună fac ca în
acești munți, aproape la fiecare pas să fie ceva deosebit de văzut, de
admirat, de vizitat.Nu există în țară o astfel de concentrare, raportată la
unitatea de suprafață, de monumente ale naturii, încadrate într-un
ansamblu peisagistic deosebit de frumos și atractiv. Din acest ansamblu
se detașează net câteva valori absolute, nu la scară națională, ci
europeană, cum ar fi "Cetățile Ponorului", "Ghețarul de la Scărișoara",
"Cheile Someșului Cald" și "Cheile Galbenei".
Obiectivele turistice și peisajul munților Bihor și Vlădeasa sunt aproape
în exclusivitate consecință a constituției lor geologice. Din punct de
vedere geologic în zona care ne interesează se disting trei unități total
diferite: Bihorul sudic, Bihorul nordic și Vlădeasa.
  Geologie
Masivul Vlădeasa formează, la capătul nordic al Bihorului, un fel de
pandant al masivului Biharia, atât prin înălțime cât și prin aspectele
generale de relief. Cu toate acestea, constituția geologică a Vlădesei
diferă net de cea a Bihariei. În timp ce Biharia este constituită din șisturi
cristaline, Vlădeasa este formată din roci eruptive vechi, fiind o
acumulare de stive de roci rezultate din puternice erupții de la sfârșitul
erei secundare. Acesteroci dure determină înălțimea mare (vârful cel
mai înalt depășește 1800 m); apele au disecat în ele creste regulate,
puternice, cu versanți abrupți. În timpul erei terțiare, masivul a fost
retezat de eroziune, apele creând o întinsă platformă care s-a păstrat ca
fragmente pe culmile cele mai înalte. Ca urmare, creasta principală a
masivului și câteva creste secundare prezintă întinse platouri, aproape
orizontale sau slab vălurite, ușor de parcurs.
Masivul Vlădeasa formează o mare potcoavă sau, mai curând, un W cu
deschiderea orientată spre nord. Cele două intrânduri sunt determinate
de principalele ape ale masivului: valea Drăganului la est și valea
Iadului, la vest. Culmile care dau ocol izvoarelor văii Drăganului sunt
cele mai înalte și mai întinse. De ele se alipesc zone calcaroase cu
interesante fenomene carstice: la est zona Pietrele Albe - Valea Seacă,
iar la sud zona de izvoare a Someșului Cald, care face trecerea spre
Munții Bihor. Culmile din jurul văii Drăganului ating în vârful Vlădeasa
1826 m; în bună parte sunt acoperite de goluri alpine și doar în șeile
mai coborâte, de jnepenișuri și molidișuri. Culmile care mărginesc valea
Iadului sunt mai joase, împădurite și fără atracțtii turistice deosebite.
Spre vest de valea Iadului încep terenurile calcaroase ale Munților
Pădurea Craiului, din care zonele Meziad și Remeți pot fi considerate ca
zone de trecere. Ambele cuprind peșteri și interesante formațiuni
carstice.
  Rezervații naturale
Lista rezervațiilor naturale din județul Bihor

Denumirea ariei protejate Cod Localizare

Avenul Borțigului RONPA0162 Pietroasa

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu[2] RONPA0181 Vașcău

Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului RONPA0208 Valea Crișului

Calcarele tortoniene de la Miheleu RONPA0203 Lăzăreni

Calcarele tortoniene de la Tășad RONPA0205 Drăgești

Cetatea Rădesei RONPA0171 Budureasa

Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani RONPA0211 Cefa

Complexul Carstic din Valea Ponorului RONPA0166 Pietroasa

Complexul hidrografic Valea Rece RONPA0200 Sălacea

Dealul Pacău RONPA0195 Șoimi

  Turism
Obiective turistice

 Cetățile Ponorului
 Peștera Cetatea Rădesei
 Lumea Pierdută
 Peștera Urșilor
 Peștera Scărișoara
 Peștera Ghețarul Vîrtop
 Peștera Coiba Mare
 Peștera Poarta lui Ionele
 Peștera Drăcoaia
 Peștera Pișolca
 Cascada Vîrciorog
 Cascada Pătrăhăițești
 Cheile Ordîncușii
 Groapa Ruginoasă
 Vîrful Bihorul
 Vîrful Piatra Grăitoare
 Vîrful Curcubăta Mica

Trasee Turistice - Munții Bihor

1. Zona Criștior - Băița Traseul Băiţa - Poiana - Cascada Sf. Treime
Traseul Poiana - La Răscruce
Traseul Criştior - Vf. Curcubăta Mare
Sat Lazuri - Cabana Silvică Valea Lungă - Vf. Curcubăta Mare
Valea Leuca - Cascada Dibarţ - Cimitirul de Vagonete
2. Zona Stațiunii Stâna de Vale
Traseul Stâna de Vale - Sat Ferice
Traseul Stâna de Vale - Baraj Leşu TRASEU INCHIS!
Traseul Stâna de Vale - Cabana Meziad
Traseul Stâna de Vale - Circuit Cascada Săritoarea Ieduţului
Traseul Stâna de Vale - Custuri
Traseul Stâna de Vale - Piatra Tâlharului - Vărăşoaia TRASEU
INCHIS PARTIAL!
Traseul Circuitul Staţiunii Stâna de Vale
Circuitul Cascadelor Văii Iadului TRASEU PARTIAL INCHIS!
Traseul Stâna de Vale - Cascada Moara Dracului TRASEU
INCHIS!
Valea Iadului - Intersecţie Traseu Stâna de Vale - Meziad
Circuitul Văii Iedutului - Cicloturism
3. Zona Turistică Padiș – Vârtop
Traseul Piatra Grăitoare - Runcu Ars
Traseul Boga - Şaua Bohodei
Traseul Câmpani - Calea Fusului
Traseul Circuitul Bohodei TRASEU INCHIS!
Traseul Circuitul Cetăţile Ponorului
Traseul Circuitul Groapa de la Barsa
Traseul Măgura Vânată TRASEU INCHIS!
Traseul Circuitul Peşterii Urşilor
Traseul Circuitul Văii Galbena
Traseul Circuitul Cetatile Radesei
Localități în zonă

 Brad
 Vașcău
 Ștei
 Nucet
 Băița
 Arieșeni
 Avram Iancu
 Câmpeni
 Abrud
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta
de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai
ferate.Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce
trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes,
Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si Tinca.In cadrul muntilor se
desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie urmatoarele
localitati: Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.Din partea
de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la Belis,
mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea
ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.Se
poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau
E 81, pana in Turda, iar de aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu
posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea
ferata, urmand acelasi traseu, numai pana in Abrud.Partea de sud-est are
legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile
Zlatna, Abrud si Campeni.Din sudul zonei se poate patrunde in amonte
pornind din Deva, pe la Brad de unde avem de ales intre doua variante de
acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin Baia de Cris, spre
Varfurile.Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii
reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si
Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si pe calea ferata), sau de catre drumul E
79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si Brad, in paralelul caruia se
poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si Nucet.
 Bibliografie
o http://www.carpati.org/
o https://ro.wikipedia.org/
o http://www.salvamontbihor.ro/
o https://www.digi24.ro/