UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Amenajarea in scopuri turistice a zonei Cabanei Trei Brazi din statiunea montana Predeal

Student:Andrei D. Mihai Alexandru

BUCURESTI 2012

Cuprins
Capitolul 1. Optiunea pentru tipul de amenajare 1.1. Motivatia alegerii zonei respective 1.2. Tipul de amenajare Capitolul 2. Selectia zonei 2.1. Localizarea zonei. Cai de acces 2.2. Potentialul turistic al zonei. Resurse naturale/antropice 2.3. Cadrul socio-economic 2.4. Infrastructura 2.5. Echipamentele de cultura si odihna 2.6. Legislatia in vigoare si protectia zonei Capitolul 3. Determinarea indicelui de atractivitate a zonei Capitolul 4. Determinarea ariei de atractie Capitolul 5. Determinarea capacitatii optime de primire si a necesarului de construit Capitolul 6. Conceptia de amenajare a zonei 6.1. Amenajarea echipamentelor de cazare, alimentatie, agreement, tratament 6.2. Amenajarea resurselor 6.3. Infrastructura 6.4. Alte dotari si servicii oferite 6.5. Amplasarea in teritoriu - schita amplasarilor - harta zonei inconjuratoare

CAPITOLUL 1. OPTIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE

1.1Motivatia alegerii zonei Am ales ca zona pentru amenajare in scopuri turistice statiunea montana Predeal pentru ca este printre cele mai importante statiuni montane din Romania, si totodata cea mai mare statiune. Asezarea geografica, pe salba de statiuni de pe Valea Prahovei, atrage foarte multi turisti pe tot parcursul anul, in special iarna pentru practicarea sporturilor de iarna dar si vara pentru drumetii, relaxare si recreere. Avantajul statiunii este ca Predeal este in acelas timp si oras si din acest punct de vedere dispune de o infrastructura destul de dezvoltata care contribuie la calitatea serviciilor petru turisti. Din punct de vedere al numarului de unitati de cazare statiunea Predeal acopera numarul de turisti din zona si este dezvoltata din acest punct de vedere. Din aceste motive ideea mea de amenajare se va orienta spre modalitatile de agrement avand ca scop sa contribui la nivelul de atractivitate al statiunii. 1.2Tipul de amenajare Se doreste o amenajare de tip montan, plurivoca, complexa.

CAPITOLUL 2. SELECTIA ZONEI

2.1 Asezarea geografica si cai de acces Predeal este un ora n judeul Braov, Muntenia, la grania cu Ardealul, Romnia. Este oraul situat la cea mai mare altitudine din Romnia (1.030-1.110 m). Predealul este aezat pe Valea Prahovei, lng trectoarea cu acelai nume din Carpaii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai important trectoare ntre Muntenia i Transilvania, n acelai timp una din legturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, i Bucureti, capitala Romniei. Prin Predeal trece Drumul Naional DN1 i o cale ferat electrificat pe dou sensuri. Oraul este delimitat de 5 masive: Postvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului i Fetifoi. n trecut, Predeal a fost localitatea de

frontier cu Imperiul Austro-Ungar, cldirea postului de grniceri existnd i astzi. n anul 1916, n cadrul primului Rzboi Mondial, n acest zon s-au desfurat lupte grele. Principalele cai de acces: Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1, E 60 si dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1; Feroviare: Gara Predeal, pe linia Bucuresti Brasov;

2.2.1 Potentialul turistic al zonei. Resurse naturale/antropice

Relieful natural i constituia geologic

O privire mai larg aruncat asupra regiunii n care se afl Predealul distinge cteva uniti de relief cu aspecte si altitudini diferite. Muni stncoi, cu pante abrupte i inlimi de peste 1400 m , nconjur la oarecare distan Predealul. Se grupeaz aici masivele Postvaru (1799 m ), si Piatra Mare (1843 m ) la nord, constituind Munii Brsei, de o parte i alta a Timiului; Munii Grbova, la est i sud de Valea Azugii, cu vrfurile lor ce struie la 1700-1800 m, culminnd cu vrful Neamul (1923 m ); Masivul Bucegi, proeminent, cu nlimi de 2000-2500 m n partea de sud-vest, dominnd nu numai inutul Predealului, ci i toate unitile muntoase din jur. Dei situai la mai muli kilometri de Predeal, ei constituie pentru staiune fundalul cel mai atrgtor al peisajului. ntre masivele Postvaru i Piatra Mare, la nord, i masivele Bucegi i Grbova, la vest i est, se distinge o regiune mai joas, cu altitudine de 1000-1400 m, care, fa de relieful nalt nconjurtor, constituie o adevarat depresiune nclinat spre vest, catre esul Brsei. Spinrile monotone, rotunjite, n general mpdurite, dar cu mici poieni pe cretet, au direcii diferite. Numai pe alocuri se remarc unele vrfuri mai proeminente , datorate unor iviri de calcare sau conglomerate. Numele Clbucet apare frecvent n aceast regiune, pentru a desemna aspectul rotunjit, larg ondulat, al culmilor : Clbucetul Baiului (1442 m) ntre Leuca i Prahova, Clbucetul Azugii (1586 m) pe stnga Prahovei, de unde denumirea de Clbucetele Predealului pentru aceast regiune mai joas este pe deplin justificat. Modelul de dispunere a reliefului n trepte se datoreaz nu numai aciunii de eroziune a rurilor curgtoare, ci i rezistenei diferite a formaiunilor geologice, formaiuni care au fost dislocate prin intense procese tectonice (de afundare n Depresiunea Braov, de nlare, cu caracter complimentar, n regiunea muntoas ). Cele mai vechi formaiuni care particip la alctuirea geologic a regiunii muntoase din jurul Predealului aparin triasicului mediu, care apare numai n partea de vest a Masivului Postvaru i sunt alctuite din calcare stratificate. Peste ele se dispun gresii i isturi marnoase, 4

gresii cuaritice i calcare masive de vrst jurasic, ele formnd creasta Postvarului i unele zone din Piatra Mare. Dac n Munii Brsei cretacicul inferior lipsete, acesta se dezvolt puternic la sud de Predeal, alctuind n totalitate Munii Grbova, Clbucetul Taurului, Clbucetul Baiului i Muchia Leucii. Formaiunea reprezentativ pentru baza cretacicului inferior este alcatuit din Stratele de Sinaia , o stiv groas de fli grezos-calcaros, o repetare la infinit a unor pachete de gresii, marnocalcare, ci diaclaze umplute cu calcit , i calcare, strns cutate. Ea se extinde ctre rsrit pn n Valea Doftanei i formeaz un anticlinoriu larg, n care se schieaz dou culminaii, una n lungul Culmii Baiului Mare, cealalt n lungul Culmii Neamului. Relieful corespunzator Stratelor de Sinaia reprezentat prin culmi rotunjite, puternic nrmurate. n partea de nord i vest, Stratele de Sinaia suport o succsiune normal de sedimentare, formaiuni mai moi (fli istos-grezos), cunoscute sub numele de Stratele de Comarnic. Rezistena lor mai mic la eroziune explic relieful cobort din Depresiunea Timiului, curmtura adnc dintre Munii Grbova i Piatra Mare , ca i Valea Cerbului, insinuat la baza Bucegilor. n ultim aceast parte, pestre Stratele de Comarnic se rentalnesc conglomeratele de Bucegi n succesiune normal, de data aceasta cu grosimi de circa 1000 m, bine puse n eviden de impresionantul abrupt al masivului. Fragmente de conglomerate de Bucegi se ntlnesc i n domeniul Stratelor de Comarnic, formnd un relief mai nalt: Fitifoiu Glma Mare si Moraru. Cele mai noi formaiuni geologice, alctuite din argile si pietriuri se gsesc n Depresiunea Timiului. Aceste depozite urc i n Culmea Crbunarea , n jurul cabanelor Trei Brazi i Poiana Secuilor. Dispuse cndva ntr-un areal mult mai mare, cuprinznd i ara Brsei, aceste depozite au fost dislocate tectonic; n timp ce n Depresiunea Brsei ele se afl la nlimea de 500-600 m, n Clbucetele sau Munii Predealului au fost ridicate, mpreun cu substratul su mai vechi , la peste 1000 m altitudine.Aici ele au fost fragmentate de eroziune, aa nct se menin numai sub form de petice. Sub nlimile generale de circa 1400 m ale Clbucetelor Predealului se distinge un nivel de eroziune, cu altitudini de circa 1100-1200 m, uor de recunoscut in munii : Cioplea, Fitifoiu, Moraru, Crbunarea i la obria Azugii. Pretutindeni, resturile destul de dezvoltate ale acestui nivel despart principalele vi - Azuga, Prahova, Timiul , Prul Mic i Cheia ( din bazinul Ghimbavului ) - i sunt intim legate de curmturi largi : pasurile Predeal si Rnov, curmtura dintre Munii Susai i Piatra Mare. Toate acestea las s se ntrevad c n timpuri geologice destul de recente , vile principale din regiunea Clbucetelor Predealului aveau alte direcii. ntr-adevr, observarea atent a reliefului 5 are nlimi pn la 1800-1900 m i este

conduce la concluzia c regiunea Clbucetelor Predealului a fost un cmp de lupt acerb ntre rurile ce curgeau spre Braov i Rnov i cele de pe versantul sudic al Carpailor.Cele dinti, cu pantele mult mai repezi i cu putere mai mare de eroziune , au reuit s-i mping izvoarele ctre miazzi, n detrimentul celorlalte , cu pant mai lin i eroziune mai slab. Lupta continu i astzi, fapt dovedit de pantele repezi de la obria Timiului i a Prului Pietros, pe care oselele principale au fost obligate s le coboare prin renumitele serpentine de la Timiul de Sus i de la Prul Rece. Iar locurile de trecere dintre bazinele Prahovei , Timiului si Ghimbavului constituie cele dou predealuri: pasul Predeal si pasul Rnov (marcat de locul numit La ipote) Cele dou pasuri au constitut locuri de mare nsemntate n ceea ce privete circulaia n zona muntoas i chiar n stabilirea unor aezri. Apariia i dezvoltarea oraului Predeal n pasul cu acelai nume , este justificat pe de-o parte, de condiiile favorabile oferite de relief, iar pe de alt parte , de condiiile economice i social- politice. Predealul al crui prim nucleu s-a format n apropierea mnstirii, la conflluena Prahovei cu Rnoava , s-a extins spre nord, cuprinznd mai nti vile Prahovei si Joiei, apoi pantele din jurul pasului i Muntele Cioplea. Pe msura extinderii, pdurile au fost treptat tiate , ele mentinndu-i caracterul compact pe munii din jur. Relieful din imediata vecintate a Predealului este reprezentat la est de Clbucetul Taurului, fragmentat de afluenii Prahovei, ntre care amintim Ursoaia Mare i Olreasa, i de Muchia Susaiului, cuprins ntre vile Teascului, Politoaca si Limbel. Din muchia Susaiului se desprinde spre vest, muntele Cioplea, azi nglobat n perimetrul oraului. n partea de vest, Predealul este dominat de muntele Fitifoiu, orientat vest-est. Fragmentat de vile tributare Rnoavei i de Valea Joiei, Fitifoiu prezint spre sud dou mguri bine detaate: Glma Mare si Glma Mic. Spre nord, culmea mai scund Crbunarea face legtura cu masivul Postvaru. La obria Prahovei, pasul Predeal domin cu preste 200 m Depresiunea Timiului prin pante repezi , fragmentate de cteva vi cu aspect torenial. Pe aceste pante, oseaua naional si calea ferat asigur legatura cu Braovul.

2.2.2.Prezentarea potenialului turistic antropic al staiunii Predeal

Obiective turistice Vilele, hotelurile , restaurantele i cabanele sunt rspndite din centrul staiunii pn pe culmile Cioplei i pe pantele de sub Glma Mare i Fitifoiu; ele se bucur de razele blnde ale 6

soarelui, avnd n jur pduri sau poienie nmiresmate de parfumul florilor vara, copleite de coloritul pdurii toamna, devenind mici pete de culoare ntre milioanele de diamante ale zpezii, iarna. Strzi i alei asfaltate sau scri ce urc pe pante spre vile fac accesul mai pitoresc, plimbarea prin staiune avnd totodat i un rol benefic pentru sntate. Obiectivele turistice ce pot fi admirate n stainea Predeal i n mprejurimile ei sunt : Monumentul Eroilor situat n Piaa Grii construit din bronz i piatr de sculptorul C. Baraschi, Monumentul inginerului Carol Gartner- ntemeietorul oselei Predeal-Braov, construit n anul Mnstirea Predeal sec. XVIII. Pictura aparine lui Nicolae Zugravu; Biserica Naterea Maicii Domnului-ridicat n perioada 1835-1841, repictat n 1960-1961 de Prima coal din Predeal - a funcionat iniial n chiliile Mnstirii, de la 1870 iar n 1873 Cascada i canionul 7 Scri -120 m difen de nivel, a doua ca lungime din Europa, dar prima Cascada Tamina - 30 m diferen de nivel, situat n Masivul Piatra Mare; Pestera de ghea - accesibil turitilor, cca. 30 m, situat n masivul Piatra Mare; Cascada Dracului- situat pe Valea Dracului din Masivul Piatra Mare. n memoria eroilor czui n luptele pentru aprarea Grii Predeal n anul 1916; 1852;

ctre Iosif Vasu. Pantelimon Vidrighinescu a construit o cldire nou din piatr i crmid. din punctul de vedere al pitorescului, format din 7 cascade succesive (n masivul Piatra Mare);

2.3 Cadrul socio-economic

La recensmntul din 2002 Predealul avea 5.615 locuitori, mprii astfel: - dup etnie: 5.447 romni, 125 maghiari, 21 germani, 16 rromi, 6 alte naionaliti - dup religie: 5.323 ortodoci, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 refomai, 14 evanghelici sinodo-prezbiterieni, 49 de alte confesiuni, 13 liber cugettori, 4 atei, 1 nu i-a declarat credina.

2.4 Infrastructura
Statiunea Predeal este dotata cu sistem de canalizare, cu alimentare cu apa, energie electrica, si gaze, retea de telecomunicatii Romtelecom. De asemenea exista retea de drumuri

asfaltate si anume sunt 93 de strazi. Iar Drumul National 1 strabate statiunea de le sud la nord dinstre Ploiesti spre Brasov. Din reteaua sanitara in Predeal se afla Sanatoriu de Nevroze Predeal si cateva farmacii. De asemenea in Predeal exista retea comerciala formata din numeroase magazine cu produse alimentare, brutarii dar si produse nealimentare,restaurante si baruri.

2.5 Echipamente de cultura si odihna

2.5.1 Uniti de cazare Unitile de cazare sunt prezente n staiunea Predeal ntr-un numar foarte mare ceea ce face ca numarul de locuri s fie suficient. Exist toate tipurile de categorii de confort de la 1 stea la 5 stele. De asemenea tipurile de uniti sunt foarte variate i anume: hoteluri n numar de 26, vile 23, pensiuni 54, cabane 10, camere de nchiriat 5 i un motel. Acestea confer libertatea de alegere a turistului n funcie de preferine i veniturile individuale. In urmatoarele tabele sunt prezentate toate categoriile de unitati de cazare existente in statiune. Capacitatea i categoria hotelurilor din Predeal Tabelul 2.1 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Denumirea unitii Predeal Confort Suites Andy Piemonte Ski&Sky Atelier Belvedere Cabana Vntorilor Cool Dragului Complex Eden Gaiser Continental Hera Meitner Pensiunea Ursuleul Premier Robinson Roua Rozmarin 8 Capacitate, numr de locuri 72 70 55 64 38 267 54 32 40 75 108 88 52 69 32 37 58 152 Categoria de confort 5***** 4**** 4**** 4**** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3***

19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Bucegi- Hotel Tineret All Times Carmen Piatra Craiului Predeal Timi Carpai Cirus

56 42 87 44 88 88 148 70

3*** 2** 2** 2** 2** 2** 1* 1*

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-1Predeal 2009

Capacitatea i categoria vilelor din Predeal Tabelul 2.2 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18 19. 20. 21. 22. 23. Denumirea unitii Carina Club Predeal Sunset 1 & 2 Cota 1200 Dalin Luna Predeal Holidays Select Stela Alpina Stil oimul Victoria Adams Alex Brad Caprioara Corbu Caprioara Fulg De Nea Ialomicioara Bicaz Coca Horezu Olteul Capacitate, Numr de locuri 20 23 12,12 35 20 20 35 50 25 16 38 10 21 10 10 18 14 10 30 13 13 10 24 Categoria de confort 4**** 4**** 4**** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 1* 1* 1* 1*

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Capacitatea i categoria pensiunilor din Predeal Tabelul 2.3 Nr. Crt. Denumirea unitii Capacitate, Numr de locuri 9 Categoria de confort

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Montien Dapa Postavarul Piatra Mare Tamina Andra Andra 2 Alpin Ancora Angel Blue Capeli Casa Ana Casa Ardeleana Casa Bunicii Constana Crescent Darius 1 & 2 & 3 Emil Fragilor Iris Maria Medieval La Rotonde Pasul Clabucetului Picior De Munte Sperana Toledo Vacana Veveria Vladet Zytto Adifan Arieul Casa Ana Casa Rodiel Dana Faast Florilor Klass Liliacul Margaritar Panorama Muntelui Prul Ursului Rafael Randunica Rustik Tana

30 16 12 12 40 20 30 36 8 26 18 24 15 22 22 30 24 16,12,10 54 8 20 9 28 32 18 30 40 30 19 22 16 14 22 4 24 30 15 10 18 18 20 30 14 10 10 8 8 9 10

5***** 4**** 4**** 4**** 4**** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 3*** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2**

49. 50. 51. 52. 53. 54.

Vatra Olaresei Casa Alba La Copilu Oana Predeal Viky&Mara

10 10 27 14 26 8

2** 1* 1* 1* 1* 1*

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Capacitatea i categoria cabanelor din Predeal Tabelul 2.4 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Denumirea unitii Cabana Belvedere Cabana Cioplea Complex Clbucet Cabana Diham Cabana Fulg de Nea Cabana Grbova Cabana Poiana Secuilor Cabana Susai Cabana Vntorilor Cabana Trei Brazi Capacitate, numr de locuri 30 36 50 74 64 54 45 35 12 42 Categoria de confort 1* 2** 1* 1* 3*** 1* 1* 1* 3*** 3***

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Capacitatea i categoria camerelor de nchiriat din Predeal Tabelul 2.5 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumirea unitii Casa Bradul Casa Bonta Vila Phonix Casa Baloiu Casa Confort Capacitate, numr de locuri 10 15 16 8 2 Categoria de confort 3*** 3*** 3*** 2** 1*

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Capacitatea i categoria motelurilor din Predeal Tabelul 2.6 Nr. crt. 1. Denumirea unitii Tim Tur Capacitate, numr de locuri 32 Categoria de confort 1*

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

2.5.2

Uniti de alimentaie public

11

La fel ca i unitile de cazare unitile de alimentaie public din staiunea Predeal sunt suficiente ct s acopere nevoile tuturor turitilor din staiune. De asemenea turiti pot gsi toate categoriile de confort ncepnd cu categoria I i pn la categoria Lux. n staiune gsii 30 de restaurante din cadrul unitilor de cazare, 10 restaurante individuale i 16 terase i baruri.

Denumirea restaurantelor din cadrul unitilor de cazare Predeal Tabelul 2.9 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. Denumirea unitii R. Belvedere R. Bucegi R. Bulevard R. Carmen Ana Interna. R. Carpai R. Geisser R. Orizont R. Piatra Craiului R. Predeal R. Premier R. Robinson R. Timi R. Cabana Trei Brazi R. Casa Ana R. Liliacul R. Milenium Grey R. Predeal R. Porumbia R. Casa Romneasc R. Roua R. Cabana Belvedere R. Cabana Cioplea R. Complex Clbucet R. Cabana Diham R. Cabana Fulg de Nea R. Poiana Secuilor R. Cabana Susai R. Cabana Vntorilor R. Turist R. Vila Sperana Capacitate, nr. de Categoria locuri la mese de confort 220 I 80 II 144 II 110 I 150 II 150 I 250 I 60 II 140 I 40 I 80 II 30 II 120 I 20 II 20 II 40 II 120 I 150 II 38 II 43 Lux 30 II 90 I 130 III 20 III 140 II 20 III 40 70 80 30 I III II II

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Denumirea restaurantelor independente din Predeal 12

Tabelul 2.10 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Denumirea unitii Vrful cu Dor Valmy s Zet Casa rneasc Vulturul Mama Maria Pizzeria Bella Italia Pizzeria Cprioara Fast Food os. Naional Capacitatea, numr Categoria de locuri la mese confort 100 44 20 90 120 50 40 40 25 II Lux II I II III II I II de

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Denumirea teraselor i a barurilor din Predeal Tabelul 2.11 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Denumirea unitii Terasa Vrful cu Dor Terasa Zet Terasa pizzerie Bella Italia Terasa Casa rneasc Terasa Hotel Orizont Terasa Club Meteor Terasa Cabana Cioplea (Club the Oficce Predeal) Terasa Complex Clbucet Terasa BPMD-Travel Concept Terasa Cabana Trei Brazi Bar hotel Bulevard Bar hotel Carpai Bar Cabana Trei Brazi Bar Casa Ana Motel Capacitatea, nr. de locuri la mese 40 50 40 110 20-50 60 30 50 30 20 30 50 70 20

15. Bar Valmys 40 16. Bar Carmen Ana Internaional 50 Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

2.5.3

Centre de agrement

Locaiile centrelor de agrement 13

Tabelul 2.12 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. Denumirea unitii Hotel Orizont Hotel Bulevard Casa rneasc Hotel Carmen-Ana Hotel Geisser Casa rneasc Hotel Orizont Cabana Fulg de Nea Hotel Orizont Hotel Orizont Hotel Belvedere Hotel Orizont A. S. 2 Extreme Clbucet Sosire Fotal Fril SNC Fulg de Nea Fun Sport BPMD-T. Concept Fulg de Nea Hotel Belvedere Hotel Premier Cabana Trei Brazi Complex Clbucet Fulg de Nea Cabana Grbova Fulg de Nea Club Caius Centrul Cultural Up&Down MTR Meteor(club Karma ) Hotel Premier Complex Prul Rece Cioplea (The Office) Milenium Grey Hotel Orizont New Internet Club Vila Coca Sal internet Plimbri cu sanii trase de cai Biliard i jocuri mecanice Cinematograf Discotec Club de noapte Discotec Discotec Club de noapte Discotec Cabaret nchiriere material sportiv Tipul de agrement Piscin acoperit Club biliard

Bowling Teren tenis Saun & masaj Sal fitness

coal de schi i snowboard

Patinoar

14

39. 40.

Hotel Carmen Ana Fulg de Nea Petreceri cu foc de tabr

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

Oferta de transport prin cablu Tabelul 2.13 Denumire Timp la urcare (min. ) Telescaun Clbucet 1 1053 1445 1713 14 Telescaun Clbucet 2 1053 1445 1713 14 Teleschi Clbucet Sosire1 1040 1194 640 4 Teleschi Clbucet Sosire2 1040 1194 648 4 Teleschi Clbucet Plecare 1271 1420 489 3 Babyski Clbucet Sosire 1050 1080 200 1 Teleschi Prul Rece 860 1016 480 3 Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009 Denumirea prtiilor de schi Tabelul 2.14 Nr. Crt. Denumire 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cocoul Clbucet Subteleferic Clbucet sosire Clbucet variant Clbucet coal Prtie babyski Prul rece Politoaca Gradul de Lungimea dificultate (m) Intermediar 2250 intermediar 2100 dificil 1200 uor 800 uor 790 Foarte uor 200 Foarte uor 670 intermediar 520 Prtie de schi fond Diferena de nivel 394 390 350 160 160 30 45 160 nclinarea (grade) 18 20 31 20 20 15 7 21 Altitudine Altitudine Lungime ( de la ) (la ) Capacitate (locuri) 600 600 600 700 700 200 400

Sursa: Centrul de Promovare i Informare a Turismului-Predeal 2009

2.6 Legislatia in vigoare si protectia zonei

Statiunea Predeal are statut de oras. Este strabatut de Drumul National 1, ceea ce face ca zona sa fie una importanta din punct de vedere al interesului national. Legea 137/1995 privin protectia mediului se aplica in aceasta statiune.

CAPITOLUL 3. DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI

15

Componentele ofertei turistice 1. Resurse naturale - peisaj - clima - retea hidrografica - fauna de interes cinegetic - paduri - vegetatie de interes turistic - monumente ale naturii - domeniu skiabil 2. Resurse antropice - biserici si ansambluri manastiresti - monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) - ansambluri traditionale rurale - etnografie - folclor 3. Poluarea mediului 4 Accesul - rutier - feroviar 5. Distanta fata de - capitala judetului - alte centre emitente 6. Forme de turism practicate - picnic - plimbari in padure amenajata - plimbari in padure neamenajata - sporturi de vara - sporturi de iarna TOTAL

Pondere (qi) 0,30 0,06 0,02 0,01 0,05 0,05 0,03 0,03 0,05 0,20 0,07 0,05 0,03 0,03 0,02 0,10 0,10 0,05 0,05 0,10 0,05 0,05 0,20 0,04 0,03 0,03 0,05 0,05 1

Nivel calitativ (Ci) 4 3 3 4 4 4 2 4 4 2 2 2 2 2 2 3 4 3 4 4 3 3 4 -

Indicele de atractivitate (I) 1,11 0,24 0,06 0,03 0,2 0,2 0,12 0,06 0,2 0,54 0,28 0,1 0,06 0,06 0,04 0,2 0,25 0,1 0,15 0,35 0,2 0,15 0,72 0,16 0,12 0,09 0,15 0,2 3,17

Indicele de atractivitate este de 3,17 este cuprins intre [1;4], aproape de 4, care este valoarea maxima de unde se poate trage concluzia ca zona este foarte atractiva din punct de vedere turistic, fiind indicata pentru o amenajare turistica. Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona. Prin implantarea diferitelor obiective turistice se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in zona vizitata.

CAPITOLUL 4. DETERMINAREA ARIEI DE ATRACTIE

16

Piata potentiala a zonei ce urmaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele: Brasov, Bucuresti, Ploiesti, Pitesti, din statiunile: Busteni, Sinaia, Azuga, din alte localitati precum Breaza, dar si toti turistii romani si straini ce vor veni in Predeal prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism sau pe cont propriu. Predeal este traversat de Drumul National 1 ceea ce face sa fie o zona de tranzit. De altfel prin statulul de oras-statiune exista pozibilitatea cazarii la rude sau la prietenii locuitori ai orasului Predeal.

CAPITOLUL 5. DETERMINAREA CAPACITATII OPTIME DE PRIMIRE

Forme de turism practicate Picnic Plimbari in padure amenajata Plimbari in padure neamenajata Sporturi de vara Sproturi de iarna TOTAL

Suprafata zonei (S) (ha) 5 3 6 3 10 27

Coeficientul de corectie (k) 1 1,25 1,25 1,25 1,25 -

Suprafata normata pentru consum turistic (N) 1/50 pers./ha 1/200 pers./ha 1/100 pers./ha 1/150 pers./ha 1/150 pers./ha -

Capacitatea optima de primire (Co) 5*1/1/50= 250 3*1,25/1/200= 750 6*1,25/1/100=750 3*1,25/1/150= 625 10*1,25/1/150= 2084 4459

Capacitatea optima de primire in statiune este de 4459 turisti.

CAPITOLUL 6. CONCEPTIA DE AMENAJARE A ZONEI

Se doreste amenajarea unei zone de agrement, accesibila tuturor turistilor din statiunea Predeal. Se va numi Centru de Agrement trei Brazi. Acesta va fi amplasat in zona Cabanei Trei Brazi. Construita langa o veche cabana cu acelasi nume, cabana Trei Brazi este asezata in aua dintre bazinul Paraul mic, afluent al Ghimbavului, si paraul Vladut,la 1128 m altitudine. Peisajul este deosebit de atragator. Se zaresc de aici vaile nordice ale Bucegilor, despartite de culmile Tiganesti si Velicanu, apoi Bucsoiul cu muchiile sale colturoase, mai greu accesibile.

17

Spre nord privelistea este tot atat de deosebita, zarindu-se cu usurinta Muchiile Cheii din Postavarul si varfurile ascutite ale Pietrei Craiului. De la Cabana Trei Brazi se ajunge, intr-o jumatate de ora, la Cabana Secuilor, la 1070m altitudine, de unde se poate face o plimbare pe Valea Tocliei pana la Cheile Rasnovului. Drumul inapoi spre Predeal, cca 5km, poate fi parcurs cu autobuzul sau per pe jos, cu scurtaturi prin padure. Pe partea stanga a cabanei Trei Brazi, se afla o pajiste mare, aici se va amenaja un teren nivelat pe o suprafata de circa 5000 m2 care va functiona ca partie de schi fond pentru practicantii amatori de schi fond, doritori de a face miscare. In Predeal mai exista o partie de schi fond care gazduieste competitii de biatlon. Terenul va fi inconjurat cu un gardulet de lemn de 1,5 m inaltine.Va fi amenajat un spatiu de inchiriere a materialelor sportive, si un punct de vanzare de bilete de intrare, dar si un spatiu de depozitare a meterialelor de intretinere a partiei. Pentru ca acest spatiu sa fie util si pe timpul verii, terenul partiei de schi fond va fi folosit ca Hipodrom. Pe partea opusa a dotarilor partiei de schi fond vor fi amplasate dotarile Scolii de echitatie: grajduri pentru 8 cai, cabinet veterinar, camere pentru ingrijitori, si punct de vanzare bilete. Pe una din laturile hipodromului- partie va fi amenajat si o tribuna cu locuri pentru public. Pe timpul iernii caii vor fi pusi la trasuri pentru transportul turistilor prin statiune. Vor exista 3 trasuri cu sanie si 3 trasuri cu roti, aranjate intr-un mod rustic. Toate spatiile din jurul partiei- hipodrom vor fi construite cu aceiasi structura din lemn si decorate cu imagini de animale sau de flori de colt gravate in lemn. Pentru acesta se va construi un drum din pavaje colorate cu verde si rosu, pe marginea carora vor fi plantate floricele colorate si din loc in loc, vor fi momtate felinare fluorescente pentru noapte. De asemenea tot spatiul va fi iluminat pe timpul noptii. Langa terenul de schi fond si hipodrom, va fi o mini cabanuta a scolii de Mountain Bike, unde se va putea inchiria biciclete normale pentru plimbari obisnuite, dar si biciclete performante si vor fi instruiti de personal specializat pentru coborarea pe crestele muntilor. Tot in aceasta zona, spre Cabana secuillor, in zona padurii se doreste amenajarea unui spatiu pentru parcticarea unor activitatii precum: tiroliana, escalade pana in varful brazilor, tir cu arcul, traseu de viteza cu obstacole in padure si mountain bike. Tiroliana va fi amplasata in padure intre 2 brazi puternici, unul aflandu-se la o inaltime mai mare decat celalalt iar lungimea acesteia va fi de 20 metri. Va fi ales un spatiu cat mai drept si fara obstacole pentru tiroliana, se vor monta cateva ustensile ajutatoare si franghii pentru escaladarea brazilor, pentru tir cu arcul de vor amplasa panouri din pal vopsite cu negru pentru marcarea tintelor, iar pentru traseul de viteza cu obstacole se vor construi ziduri de catarare , zona cu plasa pentru a te tr, trecere prin interiorul unor cauciucuri. 18

Acest spatiu va fi delimitat cu un gardulet din franghie inalt de 2,5 metri de jur imprejurul copacilor incluzand in interiorul sau toate aceste forme sportive. Pentru a beneficia de acestea se va plati o taxa modica si veti fi insotiti de personal specializat care va va antrena. De asemenea se vor constitui grupuri de mai multe persoane si se vor organiza competitii cu castigarea unor premii simbolice. In locuri de interes maxim din acest traseu se vor amplasa camere de fotografiat automate care vor surpinde participantii in ipostaze amuzante sau dificile, iar acestia la sfarsit pot vedea pozele in format digital si daca doresc le vor si putea cumpara developate. Langa acest spatiu se va amenaja si un mic loc de pus cortul si in mijlocul acestuia va fi amenajat un spatiu pentru un mare foc de tabara. De asemenea pe un platou in apropierea Cabanei Vechi vor fi amplasate sezlonguri pentru baie de soare, accesibile gratuit tuturor turistilor. Acestea vor fi amenajate in dorinta cresterii nivelului de atractivitate al zonei si a nivelului de satisfactie a turistilor

19