Grupa sudica a Carpatilor Orientali

(Carpatii Curburii)
Grupa curburii cuprinde zona muntoasa din extremitatea sudica a Carpatilor Orientali.
Limite
in nord, Depresiunea Brasov si Valea Oituzului
la vest, Valea Prahovei
la est intra in contact cu Subcarpatii Curburii.

Geneza
Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti,
inaltati in cea mai noua orogeneza orogeneza alpina.
Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a
doua parte a Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.
Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra
geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura,
care a inaltat lantul alpino-carpato-himalaian.
Cutarile acestor munti au continuat si in timpul erei Neozoice. Ca rezultat al unor framantari
tectonice complexe, s-a produs la sfarsitul Neogenului, prabusirea soclului corespunzator
Depresiunii Brasov, formandu-se aici o vasta arie joasa, in plina masa muntoasa. Invadata de apele
marii, a fost colmatata treptat, zona devenind uscat in pragul Cuaternarului.
In Holocen actiunea agentilor externi, mai ales a apelor curgatoare, care au modelat prin eroziune
si acumulare vai si terase, a contribuit la infatisarea actuala a reliefului.
Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune
eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe
roci solubile carstice.

Litologia
lipsa rocilor cristaline si eruptive
larga desfasurare a rocilor sedimentare, ale flisului, evidentiindu-se flisul intern (cretacic), format
din marne, calcare fin granulate, conglomerate si flisul extern (paleogen) cu gresii, marne, argile.
calcarele se intalnesc in M-tii Barsei
conglomeratele in Ciucas
argilele in tot flisul
in Dep. Brasov sunt roci sedimentare mai moi si mai noi (aluviuni, pietrisuri, nisipuri, argile).

Caracteristici generale
au forma curbata (cu directie NE-SV)
altitudini mici spre mijlocii (maximum 1954 m in Ciucas),
latime relativ mica;
miscarile tectonice recente si actiunea retelei hidrografice au condus la un grad accentuat de
fragmentare; au multe vai transversale, uneori cu forma de defileu (Prahova, Buzau) si mai rar
sectoare longitudinale (Basca), multe trecatori si pasuri, cele mai putine depresiuni (doua mici), cu
exceptia Depresiunii Brasovului (cea mai mare din Carpati);
din M-tii Buzaului, ca si din M-tii Vrancei, patrund pinteni montani: Ivanetu (1021 m) dinspre M-tii
Vrancei si Homorociu dinspre M-tii Buzaului, in domeniul subcarpatic.
in estul Muntilor Vrancei este situata zona cu cea mai mare seismicitate din Romania;

Tipuri genetice de relief

Relieful petrografic
relief carstic pe calcarele din M-tii Barsei (chei, rar pesteri, sohodoluri);
pe conglomeratele din M-tii Ciucas sfinx si tigai
pe argile alunecari de teren datorita despaduririlor (indeosebi in M-tii Vrancei),
Relieful fluvial
1
 Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;
La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Procese actuale de modelare

Dezagregare determinata de inghet-dezghet
Procese de versant : rigole, ravene, organisme torentiale, alunecari;
Avalanse de zapada

Relieful
Marea torsiune a Carpatilor a dus la deranjarea desfasurarii culmilor orientate N-V/S-E, astfel ca
relieful se prezinta ca o asociere de masive muntose restranse.
M-tii Vrancei
o au varfuri ce trec de 1700 m, altitudinea maxima fiind de 1785 in Vf. Goru
o se afla intre Valea Oituzului la nord si Basca Mica la vest, reprezentand compartimentul
nord-estic al grupei;
o gresiile cu intercalatii argiloase favorizeaza alunecarile de teren.
M-tii Buzaului
o se inscriu in partea centrala a Carpatilor Curburii, fiind cuprinsi intre Basca Mica si Teleajen;
o sunt alcatuiti dintr-o asociere de culmi: M-tii Penteleu (1772 m), intre Basca Mica si Basca
Mare, M-tii Podul Calului (1439m), intre Basca Mare si Buzau si M-tii Siriu (Vf. Mlia,
1662m), intre Buzau si Teleajen.
o in estul culmii Mlia, la 1410 m altitudine, este prezent Lacul Vulturilor (Lacul fara Fund), a
carui origine este controversata: glaciara si nivala, nivala combinata cu procese periglaciare,
formate pe o suprafata structurala sau prin procese de alunecare.
o M-tii Buzaului constituie, ca si M-tii Vrancei, o arie cu un intens tectonism, apreciindu-se ca
se ridica si in prezent cu 0.5-1 mm/an, fapt care a impus vailor, transversale aproape in
totalitate, caracterul de antecedenta.
o se remarca de asemenea, evolutia rapida a reliefului, de aici o eroziune accentuata, care
pune in evidenta forme mai proeminente in gresiile dure si mult mai domoale in formatiunile
friabile.
M-tii Intorsurii
o pe latura nordica, spre Dep. Brasov
M-tii Ciucas (Vf. Ciucas, 1954 m)
o sunt situati intre Teleajen si Doftana;
o sunt foarte fragmentati de izvoarele Teleajenului;
o prezenta conglomeratelor duce la formarea unui interesant relief ruiniform (sfinx, babe,
coloane).
M-tii Baiului (1895 m)
o situati intre Doftana si Prahova, ating.
o abruptul mai domol, inspre Valea Prahovei, contrasteaza cu cel prapastios al Bucegilor,
subliniind caracterele distincte ale celor doua lumi muntoase: Carpatii Orientali si Carpatii
Meridionali.
o formati in totalitate din strate de Sinaia (gresii, marne si marno-calcare), se caracterizeaza, mai
ales in partea superioara, neacoperita de padure, prin procese de versant destul de intense:
rigole, ravene si chiar organisme torentiale, uneori si alunecari superficiale.
M-tii Timisului (sau Barsei)
o apar ca doua masive izolate, separate de Valea Timisului, respectiv Postavaru(1799 m) si
Piatra Mare(1843m),
o alcatuite din calcare mezozoice si conglomerate cretacice
o Piatra Mare are un relief carstic bine reprezentat Pestera de Gheata.
o Postavarul are un aspect mai greoi; coboara in trepte catre Dep. Brasov, treapta de 1000 m,
corespunzand renumitei statiuni turistice Poiana Brasov, iar prelungirea sa mai joasa, Tampa,
patrunde in perimetrul orasului Brasov.
2
 Varietatea reliefului grupei sudice decurge din extinderea depresiunilor, din prezenta pasurilor, a
trecatorilor, a culoarelor de vai transversale, uneori cu forma de defileu (Prahova, Buzau).

Dep. Brasov
o cea mai extinsa depresiune de la noi din tara
o delimitata la nord de masivele Perasani, Baraolt, Bodoc, la est si nord-est de muntii Vrancei si
Nemira, la sud de muntii Intorsurii, Piatra Mare, Postavaru, Bucegi, iar la vest de M-tii Piatra
Craiului si Magura Codlei.
o relieful depresiunii este aproape concentric: spre rama montana inconjuratoare sunt prezente
piemonturile si glacisurile (800-550 m), urmate de zona campurilor (650-520 m), aceasta
avand extinderea cea mai larga si apoi zona sesului aluvial, partea cea mai joasa, inundabila
de-a lungul Oltului, Raului Negru, Barsei, urmare a pantelor reduse a raurilor.
o are aspectul unui ses neted, de 500-600 m altitudine, cultivat agricol, cu multe orase, intre
care Brasovul, cu industrie puternica, important nod de comunicatie, mare centru turistic.
o depresiunea prezinta trei compartimente: Depresiunea Barsei (in vest), Depresiunea Sfantu
Gheorghe (in centru) si Depresiunea Raului Negru sau Targu Secuiesc (in partea estica).
o straveche rascruce de drumuri, isi mentine in continuare acesta functie, prin pozitia centrala si
prin trecatorile deschise in toate directiile:
Oituz (886 m pe Valea Oituzlui)
Tusnad si Racos (pe Valea Oltului)
Vladeni (in sudul Muntilor Persani)
Predeal (1033 m pe Valea Prahovei)
Predelus (pe Valea Doftanei)
Bratocea (pe Valea Teleajenului)
Buzau (pe Valea Buzaului).
Depresiunea Intorsura Buzaului
o pe cursul superior al Buzaului
o sub forma unui ses aluvial in partea inferioara
o desparte M-tii Siriu si M-tii Ciucas de M-tii Intorsurii
o formata prin eroziune diferentiala
Dep. Comandau
o pe Basca Mare
o tot sub forma unui ses aluvial, uneori chiar mlastinos
o formata prin eroziune diferentiala

Clima
Factorii care influenteaza clima:
Pozitia geografica - apar usoare nuantari caracterizate prin diferente de umiditate si
temperatura intre vest si est, unde valorile raman mai coborate. Aceste nuantari se datoresc
maselor de aer vestice (oceanice), care patrund peste inaltimile joase ale muntilor Persani, ca si
ale celor est-europene (de ariditate).
Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de
temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.
Fragmentarea reliefului -in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv
acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi
scazute in sezonul rece. La Bod, langa Brasov, s-a inregistrat, la 25 ianuarie 1942, minima
absoluta: -38,5C.

Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa centrala a Carpatilor Orientali se
inscrie in caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:
1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2C, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste
1200 mm si vanturi puternice; se intalneste la peste 1800 m in M-tii Ciucas si M-tii Baiu.
2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6C, precipitatii abundente (800-
1200 mm), vanturi de vest;
3
 3. Climatului depresiunilor intramontane Depresiunea Brasov este incadrata de izoterma de 6C;
precipitatiile sunt de 500-700 mm/an. Primavara se inregistreaza fenomene de foehn, masele
de aer, dupa ce traverseaza muntii ajungand aici mai putin umede si usor incalzite.

Apele
Raurile din grupa estica: colectate de Siret
Oituzul si Casinul , cu izvoare in M-tii Vrancei (afluenti ai Trotusului),
Susita, cu izvoare in M-tii Vrancei
Putna, cu izvoare in M-tii Vrancei cu afluentii sau Naruja si Zabala,
Ramnicul Sarat
Buzaul cu izvoare in M-tii Ciucas ce primeste pe Basca Mare unita cu Basca Mica.

Raurile din grupa sudica:

Prahova, (izv din Pasul Predeal) cu Doftana si Teleajen (din Baiu si Ciucas); este afluent al
Ialomitei,
Oltul, curge prin Depresiunea Brasov ce primeste afluenti pe partea stanga: Raul Negru,
Timisul si Barsa.
Apele raurilor au provenienta pluviala, mai putin nivala, subterana.
Apele statatoare
sunt reprezentate prin lacuri antropice, construite in scopuri energetice, pentru regularizari de
debit: L. Siriu pe Buzau, Paltinu pe Doftana.
Apele subterane cuprind ape freatice, de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de
continuitate. In zona Covasna apar izvoare minerale carbogazoase (borvizuri) si emanatii de
mofete.

Vegetatia
Factorii care influenteaza vegetatia:
clima - cuvertura vegetala resimte influentele climatice printr-o mai larga raspandire a etajului
rasinoaselor (coniferelor) pe versantii estici si printr-o predominanta a fagului in vest.
fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile
uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
reducerea altitudinilor si scaderea precipitatiilor sunt reflectate si in ceea ce priveste
vegetatia, avand loc trecerea de la rasinoase la fagete si diminuarea suprafetelor de pajisti
alpine si subalpine;
altitudinea vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.
o etajul stejarului (Quercus robur) apare in Dep. Brasov si pe culmile mai joase (mai ales
gorun -Quercus petraea- si amestec cu alte specii de ulm - Ulmus foliacea, carpen Carpinus
betulus, tei-Tilia cordata, T. tomentosa); subetajul stejar fag - la marginea depresiunii si la
poalele muntelui; urca pana la 700 m.
o etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul
de amestec) urca pana la 1400 m.
o etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris)
si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Zona alpina
o etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m, in M-tii Ciucas si M-tii Baiu; mai este numita
si zona de stepa rece deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate;
o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana)
sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

4
 Fauna
Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.
In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele), fie din etajul coniferelor (caprioara -Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare
varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, cinteza.
In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (urs brun - Ursus arctos, ras, cerb),
alaturi de veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de
munte (Acvila chrysaetus).
In zona alpina dintre pasari se intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de
munte.
Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul
pastravului si al lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
Solurile argiloiluviale (cenusii si brun roscate), numite si argiluvisoluri se intalnesc in Dep. Brasov
si in muntii mai josi.
Solurile brune si brune acide numite cambisoluri sunt favorizate de un climat racoros si umed.
Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In
zona alpina, cu climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante
solurile alpine brune acide. Acestea, ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.
Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate hidromorfe (lacovisti) ca si
soluri halomorfe. In luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele
In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.
Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este
folosit in industria de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin
chimizare.
Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea bovinelor si ovinelor.
Terenurile agricole sunt mai restranse, dar in zonele depresionare sunt valorificate prin culturi
pomicole si plante care solicita un climat mai racoros si umed (orz, ovaz, secara, porumb,
cartof).
Apele curgatoare sunt valorificate energetic (Buzau si Doftana).
Intre resursele subsolului
Zacamintele energetice
carbune (lignit) de la Vrghi, Cpeni, Valea Crisului
petrol de la Ghelina si Comndu.
Cu intrebuintari multiple, in functie de rezistenta si aspect sunt rocile de constructie.
dintre rocile eruptive se exploateaza andezitele la Bixad (jud. Covasna) si bazaltele la Racos
(M-tii Persani).
cele sedimentare sunt reprezentate prin gresii folosite ca piatra sparta pentru drumuri, la
constructii rurale, extrase la Teliu (jud. Brasov).
din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia
Urme ale paleoliticului, neoliticului si ale perioadelor urmatoare au fost identificate mai ales in spatiile
depresionare si de-a lungul unor vai.
Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-
1200 m inaltimile sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru
fan, pastorit sau de exploatare forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a sporit.
Densitati foarte mari ale populatiei se afla in Dep. Brasov (cu 150 loc/kmp), unde forta de munca este
atrasa de industria bine reprezentata in orasul Brasov.
5
 Asezarile
Asezarile rurale
Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile
netede.
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:
satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor
montane.
satul linear, cu concentrare pe vai
satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane
2. Dupa numarul de locuitori sunt:
sate mici (sub 500 loc) in munte;
sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni;
sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Brasov;
3. Dupa functiile economice
profil agro-industrial,
pastoral
forestier.
functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane
Brasov (peste 300.000 loc), mentionat documentar la 1271, important centru industrial, turistic
si nod feroviar.
Sfantu Gheorghe (50.000-100.000 loc), la poalele estice ale muntilor Baraolt, vechi centru al
ind textile (panzeturi), in prezent si cu echipament electric.
Oraselcu 25.000-50.000 loc:
Sacele , in Dep. Brasov, se remarca prin industria electronica si electrotehnica.
Codlea, in Dep. Brasov, cu matase artificiala si coloranti.
Orase sub 25.000 loc:
Targu Secuiesc, in Dep. Brasov, (confectii, cherestea)
Covasna, in Dep. Brasov, (cu ape carbogazoase)
Zarnesti, in Dep. Brasov (ind celulozei)
Rasnov, in dep. Brasov (masini-unelte)
Intorsura Buzaului, in Dep. Intorsurii
Predeal, Busteni, Sinaia, Azuga, in Culoarul Prahovei apar orase cu functii turistice
Nehoiu La contactul cu Subcarpatii Curburii, cu ind lemnului.