Grupa Parang

Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, cel mai inalt si mai masiv
sector al Carpatilor romanesti.
Limite
la est Valea Oltului, pe al carui curs se inscrie Dep. Lovistei
la vest Jiu si Strei respectiv Dep. Petrosani si Dep. Hateg
la nord Dep. Sibiului si Culoarul Orastiei
la sud intra in contact cu Subcarpatii Getici.

Geneza
Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Meridionali, ramura a Carpatilor
romanesti, inaltati in cea mai noua orogeneza orogeneza alpina.
Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a
doua parte a Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.
Pana in Cretacic, o mare parte din spatiul montan al Meridionalilor a fost acoperit de ape
(Geosinclinalul Carpatic), in care s-au depus formatiuni sedimentare.
Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra
geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura,
care a inaltat lantul alpino-carpato-himalaian.
In fazele austrica si laramica (Cretacicul Mediu si Superior) a avut loc ridicarea, cutarea si
chiar incalecarea unor formatiuni peste altele, respectiv incalecarea Panzei Getice cu
sedimentarul ei peste formatiunile cristaline ale autohtonului, strapuns de granitoide si
acoperit la randul lui (autohtonul) de depozite sedimentare.
Ultima faza (laramica) a definitivat structura geologica in panze a Carpatilor Meridionali si a
condus la scufundarea unitatilor vecine: Dep. Transilvaniei (nord) si Depresiunea Getica (sud).
In Neozoic, Carpatii Meridionali au ramas in general sub forma unui bloc relativ rigid, exondat si
supus influentei factorilor exogeni, care au determinat formarea suprafetelor de nivelare.
Tot in aceasta perioada, Panza Getica a fost fragmentata si erodata pe mari intinderi, astfel
incat autohtonul a fost scos la zi.
Au avut loc, de asemenea miscari oscilatorii de ridicare si coborare, care au condus la
formarea si conturarea bazinelor post tectonice intramontane (Lovistea, Hateg, Petrosani), in
Paleogen
Sfarsitul Pliocenului si mai ales prima parte a Cuaternarului (Pleisocenul) a corespuns cu racirea
climei, la care s-a adaugat inaltarea epirogenetica a Carpatilor Meridionali (cu cca 1000 m), in
acest fel fiind intrunite conditii de persistenta a zapezilor si aparitia ghetarilor in partile inalte, cu
fazele glaciare cunoscute: Gnz, Mindell, Riss si Wrm si cu perioadele interglaciare
corespunzatoare. Ghetarii au fost prezenti la altitudini de peste 2000 m, ei atingand 6-8 km
lungime si coborand pana la 1350-1400 m.
Holocenul se caracterizeaza prin incalzirea climei, topirea ghetarilor, care au lasat in urma relieful
glaciar, bine evidentiat in Carpatii Meridionali, reprezentat prin: creste, strungi, circuri, vai, morene
si praguri glaciare.
Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare:
eroziune eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet,
dizolvare pe roci solubile carstice.

Litologia
In litologia acestei grupe montane predomina sisturile cristaline, in unele locuri intalnindu-se
granite vechi sau calcare mezozoice, dispuse peste fundamentul cristalin.
In Dep. Petrosani litologia este foarte variata, aici gasindu-se intercalatii de orizonturi de carbune,
depresiunea reprezentand cel mai important bazin huilifer al tarii.
Litologia explica remarcabila masivitate a acestei grupe montante, putin fragmentata de vai.

1
Caracteristici generale
altitudini peste 2000 m; altitudinile maxime depasesc 2500 in M-tii Parang (Vf. Parangul Mare,
2519 m);
aspectul general al partii inalte a Carpatilor Meridionali, ca urmare a proceselor indelungate de
modelare din tot Neozoicul, a ramas sub forma unui relief imbatranit (culmi domoale si
sesuri intinse).
in contrast cu partea inalta de-a lungul vailor apare un relief mult mai accidentat, ca o
consecinta a miscarilor epirogenetice de la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, care au
obligat vaile sa se adanceasca mult pe verticala, ele fiind foarte active in privinta eroziunii si
transportului unor mari cantitati de materiale ce au condus la formarea piemonturilor.
Grupa Parang ocupa cea mai mare intindere dintre grupele de masive ale Carpatilor
Meridionali, avand contur aproape circular.
contactul Carpatilor Meridinali cu regiunile vecine este marcat de versanti abrupti ce domina
depresiunile din vecinatate cu aproape 1000 m.
sunt putin fragmentati de vai si depresiuni. Aceaste situatii impun trasatura de masivitate
longitudinal, unitatea este separata in doua de culoarul Jiet-Valea Lotrului, in sud fiind prezenta o
culme principala pe directie vest est, intre Jiu si Olt, formata din muntii Parang si Capatanii, iar
in nord sunt prezenti muntii Sureanu, Candrelului, Lotrului

Tipuri genetice de relief

relieful glaciar
modelarea glaciara din timpul Cuaternarului a lasat urme in relief sub forma de circuri (se
remarca Circul Galcescu (cu 9 lacuri glaciare si o vale de cca. 7 km lungime), vai glaciare,
custuri, morene.
in M-tii Parang complexele glaciare (circuri si vai glaciare) se concentreaza in central nordica,
la obrasiile vailor Latorita, Lotru si Jiet. Aceste forme au fost modelate de ghetarii suspendati
si de cei de vale.
in muntii Sureanu si Candrel glaciatiune a fost mai slab reprezentata.
relieful structural
bine dezvoltate sunt si suprafetele structurale, care se dezvolta pe suprafetele stratelor dure
si se extind pe interfluvii. Caracteristice sunt cele trei etaje de platforme netede sau usor
ondulate: Borascu (la peste 2000 m), cu pajisti alpine, folosite vara pentru pasunatul oilor;
Rau Ses (1200-1600 m), mai neregulata ca nivelare; Gornovita sau Predealului (la 1000 m),
situata de-a lungul vailor, sub forma de umeri, mai mult sau mai putin extinsi; prezinta fanete
si asezari omenesti permanente si sezoniere.
relieful petrografic
pe calcarele mezozoice apare un relief carstic, reprezentat prin pesteri: Muierii si Polovragi
(in S Muntilor Parang), Cioclovina si Sura Mare (S-V Muntilor Sureanu), chei: Galbenului,
Oltetului (in S Muntilor Parang), zona carstica Ohaba-Ponor (S-V Muntilor Sureanu);
in granite, dezagregarea intensa determina prezenta, a unui relief ruiniform caracteristic:
custuri, varfuri, curmaturi si mase apreciabile de grohotisuri.
pe sisturile cristaline relieful este accentuat maturizat, cu culmi greoaie si vai adanci
in formatiunile sedimentare (conglomerate, gresii, marne) se inregistreaza o fragmentare
mai accentuata.
relieful fluvial
Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai cu terase, lunci;
Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt
roci sedimentare mai moi vaile sunt mai largi
La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Relieful
M-tii Parang (Vf. Parangul Mare, 2519 m)
o situati in sud-vestul grupei
2
 o formeaza nodul orografic, din care se desprind radial culmi ce scad in inaltime spre periferie,
spre nord si est.
o Sunt alcatuiti din sisturi cristaline, cu intruziuni granitice, la care se adauga calcarele
mezozoice spre sud.
o relieful apare sub forma unor culmi greoaie, clar modelate, cu exceptia zonei in care a
actionat glaciatiunea cuaternara, ce a lasat in urma un relief corespunzator, in primul rand
circurile : Slaveiu, Rosiile (in bazinul Jietului), Galcescu (in bazinul Lotrului), toate continuate
cu vai glaciare.
o in calcare s-a dezvoltat un relief corespunzator, reprezentat prin pesteri (Muierii si Polovragi),
chei (Galbenului, Oltetului).
M-tii Capatanii (Vf. Ursu, 2124 m)
o au directie vest-est, intinzandu-se pana la Olt.
o geologic, culmea principala este cristalina, aceasta terminandu-se, spre est cu calcarele
mezozoice (jurasice) din Masivul Buila.
M-tii Sureanu (Vf. Lui Ptru, 2130 m)
o au forma unui triunghi cu ipotenuza orientata pe directie SV/NE.
o altitudinile mentionate nu au fost favorabile instalarii unei glaciatiuni extinse, astfel incat
numai in jurul varfurilor Patru si Sureanu sunt schitate cateva circuri glaciare de dimensiuni
modeste.
o domina sisturile cristaline, la care se adauga spre latura dinspre Strei, calcarele jurasice.
M-tii Candrelului (Vf. Candrel, 2244 m)
o cuprinsi intre Valea Sebesului si cea a Sadului, au tot forma triunghiulara.
o structura geologica cristalina a imprimat reliefului nota caracteristica, respectiv prezenta unor
culmi bine netezite.
o sunt prezente, sub Vf. Candrel cateva circuri glaciare suspendate, in care s-au format lacuri
glaciare.
M-tii Lotrului (Vf. Steflesti, 2242 m)
o intre Sadu si Lotru, au directie vest-est.
o sunt alcatuiti din sisturi cristaline

Marea diversitate a reliefului decurge si din prezenta depresiunilor intramontane.

Defileul Oltului
o strabate in intregime Carpatii Meridionali, pe 42 km lungime, de la Turnu Rosu pana la Cozia
o este una din cele mai perfecte strapungeri transversale din intreg lantul carpatic, putandu-se
compara doar cu cel ferastruit de Dunare, in amonte de Portile de Fier
Sectoarele de defileu
Cuprind ingustarile cunoscute sub denumirea de Turnu Rosu si Cozia, intre ele fiind situata
Dep. Lovistei.
Primul este Defileul Turnu Rosu (400 m), intre Boia (in nord) si Cineni (in sud), in lungime
de 17 km, situat intre Culmea Fagaras si M-tii Lotrului, fiind sculptat in sisturi cristaline.
Al doilea este Defileul Cozia (309m), in lungime de 16 km, situat intre M-tii Capatanii si M-tii
Cozia, de la Gura Lotrului la Calimanesti, sculptat in gnaise.
Valea Oltului a constituit un vechi loc de trecere a Carpatilor, prin cele doua trecatori joase de
la Turnu Rosu si Cozia, dovada constituind-o vechea sosea pietruita de pe vremea romanilor.
Depresiunea Lovistei
Este situata intre Cineni si confluenta Lotrului cu Oltul, avand 25 km lungime.
A fost mentionata intr-un document din sec al XIII-lea sub numele de Tara Lovistei.
Relieful depresiunii este format din: vatra, in care sunt dispuse majoritatea asezarilor, si
partea deluroasa, prin care se trece la spatiul montan.
Depresiunea Petrosani
se afla in partea vestica a grupei cel mai mare bazin huilifer al tarii
orientata aproximativ pe direcia SV/NE, fiind drenata de catre Jiul de Est si Jiul de Vest.
relieful depresiunii este marcat de prezenta luncilor, a teraselor (cinci) si a piemonturilor, de la
care se ridica spatiul montan inconjurator.

3
 in sudul acestei depresiuni, intre Bumbesti si Livezeni se afla Defileul Jiului, ce desparte M-tii
Valcan de M-tii Parang.
trecerea pe valea Jiului se face prin trecatoarea de la Lainici (450 m); urmele castrului roman
de la Bumbesti Jiu.
Dep. Hateg,
se afla dincolo de larga inseuare de la Merisor-Banita, in nordul Dep. Petrosani
drenata de Strei.
s-a format in urma scufundarii fundamentului cristalin si a colmatarii sale ulterioare cu
depozite sedimentare.
aceasta depresiune forma in antichitate zona centrala a Daciei lui Decebal
aici se gasesc ruinele orasului construit de romani Sarmizegetusa Ulpia Traiana.
era numita in perioada feudala Tara Hategului.

Clima
Factorii care influenteaza clima:
Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de
temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.
Fragmentarea reliefului - in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv
acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi
scazute.
Pe versantul nordic al Muntilor Candrel se inregistraza fenomene de foehn, masele de aer
ajungand in Dep. Sibiu mai putin umede si usor incalzite.
Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa Parang se inscrie in
caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:
1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2C, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste
1200 mm, ce cad in toate lunile anului (o parte din ele sub forma solida) si vanturi
puternice; in sezonul rece viscole si geruri intense. In general invelisul de zapada are o
durata mare; aceasta explica densitatea mare a retelei hidrografice, debitele ridicate si
valoarea mare a scurgerii.
2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6C, precipitatii abundente
(800-1200 mm) si vanturi puternice.
3. Climat de depresiune cu temperaturi medii anuale mai ridicate (8-9C) si precipitatii de
800-900 mm/an. Aici sunt frecvente inversiunile de temperatura.

Apele
Raurile apartin grupei de vest (colectate de Mures) si grupei de sud (colectate de Olt si Jiu).
Catre Mures se dirijeaza:
Sebesul (izv din M-tii Lotrului)
Streiul (izv din M-tii Sureanu).
Catre Olt se scurg:
Cibinul cu afluentul sau Sadu (ambele cu izv in M-tii Candrel),
Lotrul (izv in M-tii Parang)
Oltetul (izv in M-tii Parang).
Jiul se formeaza prin unirea Jiului de Vest (M-tii Retezat) cu Jiul de Est (M-tii Parang). Primeste
ca afluent pe:
Gilort (izv din M-tii Parang).
Provenienta apelor este pluviala, nivala si subterana.
Lacurile
lacuri de acumulare, utilizate pentru producerea de energie electrica: acumularile de pe Olt,
Jiu, pe Lotru (L. Vidra), pe Sadu (L. Negovanu), pe Sebes (L. Oaa, L. Galceag, L. ugag)
lacuri glaciare (L. Galcescu, L. Rosiile, L. Slaveiul), in M-tii Parang.
Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice, de mica adancime, lipsite de continuitate
si influentate de precipitatii.

4
 Vegetatia
Factorii care influenteaza vegetatia:
fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele
termofile uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.
altitudinea vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.
Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.
Etajul fagului (Fagus silvatica) urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul
de amestec) urca pana la 1400 m.
Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus
sylvestris) si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
Zona alpina
etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m; mai este numita si zona de stepa rece
deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate: zambrul, smardarul numit si bujorul de
munte (Rhododendron Kotschyi);
la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus
montana) sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.
In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica (Felis silvestris), alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele) fie din etajul coniferelor (caprioara Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o
mare varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, cinteza.
In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (ursul brun - Ursus arctos, ras,
cerb), alaturi de veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun,
acvila de munte.
In zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra- .
Dintre pasari se intalnesc: cinteza alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila
chrysaetus).
Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul
pastravului si al lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.
Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In
zona alpina, cu climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante
solurile alpine brune acide. Acestea, ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.
Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate hidromorfe (lacovisti) ca si
soluri halomorfe. In luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele
In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.
Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor
este folosit in industria de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin
chimizare.
Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.
Terenurile arabile sunt restranse, dar in depresiuni sunt valorificate in diverse culturi (orz,
ovaz, secara, porumb, cartof).
Apele curgatoare sunt valorificate in hidroenergie, prin construirea hidrocentralelor de pe Lotru
(L. Vidra), de pe Sadu (L. Negovanu), de pe Sebes (L. Oaa, L. Glceag, L. ugag), ca si cele
in functiune sau in constructie de pe Olt.
De amintit sunt apele termale (clorurate) de la Calan.
5
 Resursele subsolului sunt reprezentate prin:
huila din bazinul carbonifer Petrosani, unde se obtine huila cocsificabila si energetica.
Exploatari importante sunt la: Lonea, Aninoasa, Paroseni, Uricani, Barbateni, Livezeni,
Vulcan, Lupeni, Petrosani, iar la Campul lui Neag (in cariera).
Cele mai bune huile pentru cocs se extrag din partea de vest a bazinului: Lupeni, Vulcan,
Uricani.
Bazinul Petrosani, principala baza huilifera a tarii, aprovizioneaza cocseriile de la
Hunedoara si Resita si semicocseria de la Calan.
Instalatii de sortare si spalare a carbunilor sunt la: Lupeni, Petrila, Coroiesti.
Carbunele sfaramicios serveste pentru centrala termoelectrica de la Paroseni si la
brichetare.
exploatarile de feldspat, tale, mica de pe Valea Lotrului.
marmura de la Alunu (Dep. Hateg) de culoare alba si galbuie.
din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia
M-tii Sureanu sunt puternic umanizati, in pesterile Cioclovina si Ohaba Ponor fiind identificate
urme umane inca din Paleolitic si Neolitic, apoi cele ale cetatilor dacice de la Costesti, Blidaru si
Piatra Rosie (pe cursul superior al Vaii Orastiei)
M-tii Candrelului prezinta umanizare accentuata, pe latura lor nordica fiind prezenta Marginimea
Sibiului.
Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-
1200 m inaltimile sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru
fan, pastorit sau de exploatare forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a
sporit.
In prezent zona se inscrie in areale cu densitati de sub 25 loc/kmp, pana la 50-75 loc/kmp sau
chiar 100-150 loc/kmp in Dep. Petrosani, de-a lungul Vaii Jiului, in Dep. Hateg si Dep. Lovistei.

Asezarile
In raport cu conditiile de mediu, asezarile sunt fixate in zonele de culoare si depresiuni, omul fiind
prezent insa, peste tot prin activitatile desfasurate: exploatatea diferitelor resurse ale solului si
subsolului, valorificarea pasunilor si fanetelor prin cresterea animalelor, a resurselor
hidroenergetice, turism.
Asezarile, intinse la inceput in zonele marginale ale muntilor satele marginimii Margineni, Jieni
au inceput sa se extinda in munte, in urma defrisarilor, formandu-se asezari forestiere, sau in
urma activitatii pastorale, creandu-se stane, salase si centre de prelucrare a lanii.
Asezarile rurale
Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile
netede.
1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:
satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor
montane
satul linear, cu concentrare pe vai
satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane
2. Dupa numarul de locuitori sunt:
sate mici (sub 500 loc) in munte
sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni
sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Lovistei si Depr. Petrosani
3. Dupa functiile economice
profil agro-industrial (in Depr. Lovistei)
pastoral
forestier
functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale

6
Asezarile urbane s-au dezvoltat ca reflex al intensificarii activitatilor economice si social-culturale.
Prezenta carbunelui in bazinul Petrosani a determinat o dezvoltare a asezarilor:
Petrosani (50.000 loc), aparut in sec al XIX-lea,
Vulcan, Lupeni, Petrila (25.000 loc- 50.000 loc)
Uricani, Aninoasa (sub 25.000 loc)
In Depr. Lovistei:
Brezoi (sub 25.000 loc), situat la confluenta Lotrului cu Oltul, un vechi targ si loc de
popas, se dezvolta prin industria lemnului.
In Dep. Hateg se remarca:
Hunedoara (peste 81.000 loc), cu combinat siderurgic, cu furnale, otelarii si laminoare,
fabrica de aglomerare a minereurilor, dar si cu obiective turistice.
Hateg (sub 25.000 loc), situat pe Raul Mare
Calan (sub 25.000 loc), pe Strei, cu industrie siderurgica si ape clorurate.
In Culoarul Muresului pe rama nord-vestica a Dep. Hateg:
Deva (78.000 loc)
Simeria (sub 25.000 loc)
In Culoarul Orastiei:
Orase cu 25.000-50.000 loc:
Cugir cu ind constructoare de masini (masini unelte si scule);
Sebes cu ind lemnului si tabacarii.
Orastie cu ind chimica;
Pe rama sudica a Muntilor Parang
Novaci (sub 25.000 loc)