COMPARATIE INTRE CARPATII ORIENTALI SI CARPATII

ASEZARE:
Carpatii Orientali, ca pozitie fata de depresiunea colinara a Transilvaniei Carpatii Orientali au o
pozitie estica (orientala), de unde si acesta denumire.
La limita de Nord o reprezinta granita ( cu Ucraina ),
La limita de Vest contactul cu Depresiunea Transilvaniei,
La limita de Est Podisul Sucevei (intre raurile Suceava si Moldova), Subcarpatii Moldovei si
Curburii.
La limita de Sud, Valea Prahovei.
Exista in multe lucrari geografice ideea ca in cadrul Carpatilor Curburii (grupa sudica a Carpatilor
Orientali) este inclusa si grupa Bucegi acesta din Carpatii Meridionali, in acest caz limita fiind dusa la
Valea Dambovitei. Criteriile geologice si geomorfologice (in parte) duc limita la Dambovita.
Carpatii Meridionali, situati la Sud (deci meridionali ca pozitie) fata de Depresiunea colinara a
Transilvaniei, reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele
similitudini cu Alpii, fapt pentru care geograful francez Emm. de la Martonne i-a denumit si Alpii
Transilvaniei.
Limita lor Vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-HategStei-Orastie,
La limita de EST (spre Carpatii Curburii). Valea Prahovei,
La limita de Sud o reprezinta un abrupt major (pe alocuri de 1000 m.) spre Carpatii Curburii (intre
Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru), Podisul Mehedinti (intre Motru si
Dunare).
CARACTERISTICI GENERALE
Carpatii Orientali se diferentiaza printr-o serie de caracteristici generale de celelalte ramuri
carpatice.
Le enumeram foarte sumar:
Carpatii Orientali sunt cei mai intinsi in suprafata ocupand jumatate din intinderea ariei montane;
au altitudsini mijlocii, sunt fragmentati de vai, trecatori si mai ales depresiuni intinse; au un
paralelism al culmilor (trei fasii, se reflecta structurile geologice; au resurse bogate (mai ales in nord) si
dispun de cea mai importanta arie forestiera; sunt populati intens (indeosebi pe vai si deprsiuni) si au
activitati economice foarte importante (exploatarea minereurilor neforoase, exploatarea si prelucrarea
lemnului, cresterea animalelor, activitatilor turistice).
Carpatii Meridionali se pot rezuma astfel:
Au cele mai mari altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului
predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 - 2000 m) le confera un caracter alpin evident; desi
resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor hidroenergetice le confera

un potential energetic ridicat; climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza
etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor.
In acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde,
fragmentate si mai intinse) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice; conditiile
relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic si neolitic) si urilizarea economica
a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete).
Carpatii Meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea
navalirii popoarelor migratoare.
RELIEFUL
Relieful Carpatilor Orientali este puternic infuentat de existenta unui substrat geologic format din
trei fasii paralele:
in Vest exista un aliniament de roci vulcanice (intins din Oas pana in masivul Ciomatu);
in Partea Centrala se dezvolta zona cristalo-mezozoica (formata din sisturi cristaline si roci
mezozoice);
in Est se dezvolta o zona de sedimente cutate, indeosebi gresii, lipsite de fosile care poarta
denumirea de flis (separat dupa varsta in flis cretacici si flis paleogen).
Corespunzator celor doua fasii paralele se dezvolta un relief vulcanic, diferentiat in partea de nord a
lantului muntos (Oas, Gutai, Tibles), in care predomina formele structurale, reziduale si platourile fata de
partea de sud (Caliman, Gurghiu, Harghita, Ciomatu), unde apar bine in relief conurile vulcanice, craterele
si platourile vulcanice formate din curgeri de lava.
In zona cristalino-mezozoica exista conservate vechi suprafete de eroziune (in Rodna, indeosebi),
relieful este mai masiv, cu vai adanci si suprafete relativ netede, iar pe calcare se dezvolta fenomene
carstice si forme structurale.
In zona flisului predomina relieful structural si petrografic, cutarea stransa a sedimentelor imprimind
un paralelism al culmilor si vailor; existenta unor mase de conglomerate cretacice (in Ceahlau si Ciucas)
dau un relief structural deosebit.
Ca subdivizizare longitudinala, cele trei fasii cuprind urmatorii munti:
a) zona vulcanica: Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurgjiu, Harghita, Ciomatu;
b) zona cristalino-mezozoica: Muntii Rodnei, Maramuresului, Suhard, Obcina Mestecanis, Muntii
Bistritei, Giurgeului si oparte din Muntii Ciucului;
c) zona flisului: Obcina Feredeului, Obcina Mare, Muntii Stanisoara, Ceahlau, Tarcau, Gosmanu,
Nemira, Berzunt, o parte din Muntii Ciucului, Baraolt, Bodoc, Persani si intreaga intindere a Carpatilor
Curburii.
O caracteristica importanta a reliefului Carpatilor Orientali o constituie existenta unor depresiuni
intinse (Maramures, Dornelor, Gurgeu, Ciuc, Brasov) sau mai reduse ca suprafata (Oas, Comanesti, Casin,
Comadau, Intorsura Buzaului), care au o evidenta functie de discontinuitate relativa in peisaj.
Altitudinile Carpatilor Orientali sunt mai mari in nord (Rodna - 2303, Caliman - 2100), mai scunde
in partea centrala si in sud.
Subdiviziunile transversale sunt induse de existenta unor culoare depresionare, cum ar fi Bargau Dorna si Brasov - Oituz. Fata de aceste culoare, Carpatii Orientali se subdivid in trei grupe, astfel:
- grupa nordica (denumita si Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei);
- grupa centrala (Carpatii Moldo-Transivaneni);
- grupa sudica (denumita si Carpatii Curburii).

Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii:

- au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune: la peste 2000 m (paltforma
Borascu), la 1200 - 1600 m (platforma Rau-Ses), si la 1000 m (paltforma Gornovita);
- relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene);
- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva
foarte bine platformele de eroziune;
- pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene carstice si forme structurale;
- la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand dupa pozitia
platformei inferioare Gornovita), acesta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracteristici alpine ale
reliefului;
- culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au favorizat instalarea
unor circulatii active.
Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe (Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu), fiecare cu
o serie de subdiviziuni proprii.
CLIMA
Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea lor in larga in latitudine, de etajarea
altitudinala, expunerea si fragmentarea reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt sensibil diferentiate scazand de la sud la nord, pentru acelesi
altitudini. Ele scad altitudinal de la 7 gr.-6 gr. C (la 1000 m) la 0 gr.C (la peste 1800 m).
Corespunzator cresc precipitatiile medii anuale, dar mai accentuat pe fatada vestica (peste 1200 mm
in Ceahlau), crestere cauzata de influenta maselor de aer oceanice transportate de Vanturile de Vest.
Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si circulatiei vestice in extremitatea nordica, mai
inalta a Carpatilor Orientali (Muntii Rodnei si Maramuresului) se inregistreaza cele mai mari precipitatii
medii anuale (peste 1300 mm).
In depresiuni (Maramures, Giurgeu, Ciuc, Brasov si depresiunea Dornelor) apar fenomene de
inversiuni temice.
Intr-o asfel de situatie (25 ianuarie 1942) la Bod s-a inregistrat ce mai mica temperatura.. Ansamblul
Carpatilor Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte (Rodna,
Maramures, Suhard, Caliman, Ciucas, la peste 1800 m) si influente scandinavo-baltice in nord (Obcine).
Carpatii Meridionali au o clima de munte (intre 1 000 si 1800 - 2000 m) si un climat alpin (la peste
1800 -2000m).
Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6 gr. C (la 1000 m) la 2 gr. C (la 1800 m) si 0 gr.
C (la 2200 m); in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai reci.
Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm /an. Bat predominant vanturile de Vest.
In deprsiunile marginale situate in sud si nord bat vinturi cu caracter de foen; mai frecvente si mai
cunoscute sunt in depresiunea Targu Jiu - Campu Mare si Depresiunea Fagaras. In depresiunile Hateg,
Petrosani si Lovistea apar fenomene de inversiuni termice.
HIDROGRAFIA
Carptii Orientali. Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza
(colectate de Tisa), Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova,
Teleajen (colectate de Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz),
Moldova si Suceava (colectate de Siret).

Carpatii Orientali au deasemeni: lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri
mai mici);
lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau,
Lacul Paltinu pe Doftana);
lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului). Apar frecvent
izvoare minerale.
Carpatii Meridionali. Datorita precipitatiilor bogate, reteaua hidrografica are o alimentare continua
si debite bogate.
Principalele rauri sunt: Sebes (cu Rau Mare), afluenti ai Muresului; Bistra si Rau Rece (afluenti ai
Timisului), Cerna, Jiu (cu afluentii sai din zona montana); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Oltet (afluenti
ai Oltului), Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana (Vilsam, Raul Doamnei, Raul Targului,
Dambovita), Ialomita cu Prahova.
Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150) si lacuri hidroenergetice (Vidra, Vidraru,
Gura Apei si alte amenajari mai mici). Exceptand izvorele termnael de la Baile Herculane, celelalte
izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.
FAUNA
Carpatii Orientali
Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii
Orientali sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra
neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau.
Carpatii Meridionali
Fauna asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt
animalele mai reprezentative.
La mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in Parang, Bucegi, Fagaras.