Referat realizat pentru seminarul 10 Geografia Fizica a Romaniei

Relieful glaciar al
Romaniei

Balan Clara
Rascanu Victor
Univ. Al. I. Cuza din Iasi, Facultatea de Geografie si Geologie
Gr. 31
Prof. coordonator M. Niculia

CUPRINS

A. Procese de modelare glaciara si forme de relief glaciar

a. Procese
b. Forme de relief glaciar
- Forme de eroziune glaciar
- Forme de acumulare glaciar Morenele
B. Relieful glaciar fosil din Carpaii romneti
1. Forme glaciare sculpturale (de eroziune)
2. Formele glaciare de acumulare
*3. Relieful periglaciar
C. Tipuri de ghetari
D.Fazele glaciare
E. Faze de modelare glaciara din Romania
F. Relieful glaciar in Romania

n Cuaternar, n zonele nalte ale Munilor Pirinei, Alpi, Carpai, Balcani, Caucaz, ca i n munii
nali ai altor continente, s-au instalat gheari, care prin eroziune glaciar i prin acumularea glaciar
au remodelat peisajul anterior. n Cuaternar s-a produs o succesiune de fluctuaii climatice, de faze
glaciare cu climat mai rece dect cel actual, ntre care au fost faze interglaciare cu temperaturi mai
mari sau egale cu cele din perioada actual.
Actualmente noi ne aflm, deci, ntr-un stadiu interglaciar.n stadiul interglaciar anterior, n urm
cu 120.000-130.000 de ani, temperatura medie era mai mare cu 2 C, fa de cea actual.
A. Procese de modelare glaciara si forme de relief glaciar
a.Relieful glaciar este relieful rezultat n urma proceselor de eroziune : exaraie, detersie
( slefuire a albiei pe care o ocupa ghetarul ) , detracie(dislocare si antrenarea in miscare a unor
blocuri de roci ) i acumulare glaciar, datorate n general micrilor gheii la suprafa a scoar ei
terestre.
In Romania dup urmele n relief, modelarea glaciar s-a manifestat doar n masivele:Maramure,
Rodnei, Bucegi, Iezer, Fgra, ureanu, Parng, Retezat, arcu i Godeanu .
Forme incipiente apar n masivele: ible, Climani, Ceahlu, Leaota i Bihor .
b. Formele de relief glaciare se clasific n (Rdoane i alii, 2005):

1. Forme de eroziune glaciar

Eroziunea glaciara (exaratia) se manifesta diferit in functie de mai multi factori:
- viteza de deplasare a masei de gheata (exaratia este ridicata la viteze mici intrucat puterea de
scrijelire este amplificata de durata mai mare a exercitarii procesului);
- grosimea masei de gheata care preseaza rocile subglaciare (cu cat este mai mare cu atat exaratia
va fi mai intensa);
- panta suprafetei subiacente (pe pante mici si contrapante, eroziunea este mult mai activa);
- rezistenta rocilor din care este alcatuita suprafata subglaciara (rocile moi sunt usor de dislocat
in raport cu cele dure);
- incarcatura masei de gheata cu blocuri si grohotisuri(cu cat este mai mare cu atat puterea de
scrijelire este mai intensa).
1.1
Datorate curgerii neconstrnse a gheii: pozitive roci mutonate ( proeminente alcatuite
din roci mai dure, in prezent sunt greu de identificat pentru ca sunt acoperite cu sol si vegetatie ), i
negative striaii ( scobituri formare prin eroziunea rocilor inghetate de la baza si marginea
ghetarului).
1.2

Asociate curgerii constrnse a gheii (vile glaciare)

Valea glaciarareprezinta fagasul prin care curge limba ghetarului. In linii generale, ea se
aseamana cu un uluc sau jgheab urias.Vaile glaciare exista doar la ghetari cu dimensiunimari la
care gheata din circuri inainteaza pe vaile create anterior prin eroziune lineara. Aceasta incarcata cu
materiale provenite de pe versanti sau din circ produce erodarea fundului vailor si a bazei versantilor.
Profilul transversal al vaii se va modifica in timp luand forma literei ''U''. La vaile glaciare mari
profilul are o infatisare complexa fiind alcatuit din doua-trei deschideri cu aceasta alura (forma de
3

'U') la care in baza se adauga cea de ''V''. Sectiunea in forma de ''V'' apartine eroziunii fluviatile
postglaciare.
1.3 Datoarte aciunii conjugate a proceselor glaciare i periglaciare
Se combina actiunea ghetarului cu cea a proceselor periglaciare(active pe versantii
deasupra ghetarului dar si pe contactul acestuia cu peretii limitrofi ). Ghetarul va exercita o eroziune
activa asupra peretilor ce-l inconjoara dar si asupra suprafetei excavatiei in care se afla.
Forme pozitive Hornuri( relief cu aspect de piramid triunghiular caracteristic
regiunilor alpine, care se formeaz n urma intersectrii pere ilor circurilor glaciare ) , i negative
-Circurile glaciare ( Sunt excavatii in care se acumuleaza zapada ce se transforma in gheata. Aceasta
actionand asupra ei o largeste si adanceste. Ele se pot situa la obarsia unor vai alpine sau in diferite
nise suspendate pe versantii circurilor mari sau deasupra unor pereti abrupti din lungul
vailor.Excavatia este creata prin presiunea exercitata de masa de gheata, prin erodarea patului de roca
)
Dupa topirea ghetarilor in circuri, in spatele pragului sau a diferitelor mase de grohotis (vechi si
actual) prin acumularea apei rezulta lacuri numite in Romania, zanoage.
2.Forme de acumulare glaciar - Morenele
In afara ghetii, ghetarul contine si bucati de roca cu dimensiuni variabile. Materialele cad pe
suprafata ghetii, la marginea ghetarului sau sunt deplasate pe fund.Procesul de eroziune glaciara
este intensificat de contributia materialelor morenice (blocuri uriase, bolovani, pietrisuri de
diferite dimensiuni), care se afla incorporate pe marginile si la fundul ghetarului. Prin
intermediul acestora, ghetarul scrijeleaza peretii si patul vaii.
In ansamblu, morenele reprezinta o aglomerare de blocuri eterogene, implantate intr-o masa
de materiale mai fine, argilo-nisipoase, care sunt transportate de ghetari si depuse acolo unde
gheata se topeste.
In functie de pozitia lor in interiorul vaii glaciare morenele sunt:
- terminale(sunt desfasurate in fata limbii glaciare; provin din materialele impinse de catre limba
glaciara in faza de inaintare; au forma semicirculara constituind un val de nisipuri si pietrisuri );
- laterale(aflate la contactul ghetarului cu versantii materiale depuse sub forma de diguri abrupte pe
marginea vaii glaciare);
- mediane (depuse in partea centrala a vaii glaciare);
- de mpingere.
1
B. Relieful glaciar fosil din Carpaii romneti
1. Forme glaciare sculpturale (de eroziune):
- Circurile glaciare i glacio-nivale (circurile glacio-nivale sunt create de lentile de ghea sau de
acumulri de zapada)
- Vile (trog) glaciare(In afara de vaile glaciare mari, exista si cele afluente, care se termina brusc
deasupra vaii principale, colectoare. Ele au primit denumirea de vai suspendate sau troghuri.)
- Rocile mutonate i striurile (Rocile mutonate prezint, adeseori, striuri rezultate n urma scrijelirii
de ctre fragmentele de roc dur prezente n masa ghearului. Direcia striurilor indicnd, astfel,
direcia de deplasare a ghearului.)
4

- Depresiunile de subspare glaciar(Zapezile acumulate si transformate in gheata la obarsia

vailor,prin subsapare au format depresiuni de subsapare glaciara.)
- Vrfurile (hornuri) glaciare
- Crestele (arte) glaciare (Creste zimtate cu versanti abrupti care separa circurile si uneori vaile
glaciare.)
- eile de transfluen (Reprezinta sectoare joase la nivelul interfluviilor ce separa ghetarii cu volum
deosebit de mare si prin care gheata trece de la unul la celalalt. Deci, ele sufera o eroziune produsa
prin scurgerea ghetii.)
- Acele glaciare (Sunt reprezentate de martori reziduali foarte ascuii, proemineni.)
2. Formele glaciare de acumulare
- Morenele mediane, laterale si frontale
*3. Relieful periglaciar
Procesele periglaciare :
- Actiunea inghet-dezghetului - unul dintre cele mai frecvente procese din zonele periglaciare
este inghet - dezghetul, prin care se ajunge la distrugerea retelei de minerale ce formeaza
structura rocilor compacte, transformandu-le in fragmente din ce in ce mai mici.
- Procese de crioturbatie ansamblul deranjamentelor si deplasarilor materiei ce au loc in sol,
scoarta de meteorizare sau in roci neconsolidate sub efectul inghet-dezghetului.
- Vrfuri i creste periglaciare
- Versani de gelifracte
- Toreni de pietre
- Conuri i trene de grohoti
- Depozite de stratificaie ritmic
- Culoare de avalane
- Nie de nivaie i potcoavele nivale
- Terase i suprafee de crioplanaie
- Terase de solifluxiune
C. Tipuri de ghetari
Exista 2 mari categorii de ghetari : montani si de calota (continentali). Formele de relief create
prin eroziunea glaciara sunt diferite la ghetarii montani in raport cu cei de calota cu toate ca exista si
numeroase elemente comune.
Ghetarii montani - Dupa formele ramase n relieful actual, se poate deduce ca modelarea glaciara sa facut, sigur, prin doua tipuri de ghetari: de vale si de circ, la care, se pare, se adauga si ghetarul
deplatou.
- Ghearii de circ erau mici, nu aveau limbi, dect rar i reduse, rmneau suspendai sub culmile
nalte, n mod obinuit n jurul altitudinii de 2000-2050 m, maiales pe trepte structurale ai cror perei
aveau expunere nord-vestic; urmele lor sepstreaz deasupra unor vi glaciare, sau izolat. Se
ntlnesc n Fgra, Parng,Godeanu, Retezat, arcu, Rodna.
- Ghearii de valeaveau bazine mari de alimentare,circuri mari i uneori compuse, continuate cu
limbi de ghea ce atingeau 3-8 km. Ceimai dezvoltai erau pe vile Nucoara i Lpunic din
Retezat; Capra i Buda dinFgra; Jieul, Lotrul i Latoria din Parng; Pietrosul, Lala i Cimpoieul
din Rodna.
- Ghearii de platousunt numai presupuneri c ar fi acoperit, cteva mici platouri din Pediplena
Carpatic, situate la peste 2000 m, ca de exemplu n Muntele Borscu, cteva poriuni din Rodna,
lng vrful Paltinul dinFgra (deasupra izvoarelor vii Doamnei), suprafaa Doamnele din Bucegi.
5

Exista trei cauze principale care conditioneaza topirea ghetarilor montani: radiatiile solare
directe, caldura cauzata prin convectia aerului si siroirea pe masa de gheata. Orice ghetar
montan, se afla in conditiile unui schimb continuu de materie: reducerea lui datorita topirii, pe de o
parte si inmagazinarea de noi cantitati de precipitatii solide, pe de alta parte. Sub acest aspect, la
nivelul limitei zapezilor persistente se tinde la un echilibru mobil intre acumulare si topire.
D.Fazele glaciare
1
Risslimita zpezii era la 1500/1600m n Nord i 1850 m n Sud,la acest nivel s-au pstrat
cele mai coborte circuri glacio-nivale.Aceast faz glaciar a fost mai puternic,ce permiteau
ghearilor de vale s coboare pn la altitudini de 1300/1500m
2
Wrmlimita zpezii era la 2000m, climatul era caracterizat printr-un regim termic mai
cobort dar mai arid.Aceast faz glaciar a fost mai redus,cu ghe ari de circ i morene de altitudine.

E. Faze de modelare glaciara din Romania

1. Complexul sculptural Borscu
Cea mai ndelungat faz de modelare (50mil ani) ,desf urat ntre sfr itul Cretacicului i sfr itul
Oligocenului; n acest interval eroziunea a afectat un vast teritoriu din carpa i ct i din platform.
1
Regiunea carpatic a fost complet nivelat i redus la o suprafa larg ondulat, denumit
pediplena carpatic.
2
Ulterior micrile tectonice au compartimentat aria n blocuri care au avuto evolu ie separat,
unele blocuri au fost nlate i supuse factorilor modelatori, altele au fost scufundate i acoperite de
sedimente.
3
Suprafaa Borscu se ntlnete la altitudini de:
4
2000/2400m n Meridionali (Suprafaa Cndrel)
5
700/1400m n Banatului (Suprafaa Semenic, Almj)
6
1000/1850m n Apuseni (Suprafaa Farca, Crligata-Muncel)
7
1800/2200m n Rodnei i Maramureului
2. Complexul sculptural Ru es
1
Faz de modelare de circa 15 mil ani, reprezentnd un ciclu de eroziune neterminat, ce
evideniaz mai multe nivele de nivelare.
2
Suprafeele de eroziune se prezint sub form de culmi prelungi, ondulate i nclinate spre
periferia munilor.
3
Nivelele de eroziune ale acestui complex se regsesc ntr-o pozi ie altimetric inferioar fa
desupra faa Borscu,avnd i o rspndire mai larg.
4
Altitudinea frecvent a acestei suprafee este de 1400m, ns n zona curburii ajunge i la
1700/1800m.
5
n Occidentali resturi ale suprafeei se ntlnesc i la altitudin de 500/600m pn la 1200m.
6
Resturi ale nivelelor acestei suprafee poart denumiri locale:
7
Banatului Crja, Tomnacica, Pdureni
8
Orientali Btrna, Poiana Ciungi, Cerbu
9
Apuseni Mriel, Platforma Arieulu
10
11
6

12
3.Complexul sculptural Gornovia
13
Faz de modelare de peste 8 mil ani, ce a creat suprafe e cu o ntindere modest, prin
eroziune fluvial i abraziune; efectul general al eroziunii a fost crearea unor trepte la periferia
regiunii muntoase.
Altitudinile la care se ntlnesc resturi ale nivelelor complexului, sunt foarte variate:
n aria fliului la1000/1200m
n aria curburii la1300m
n Occidentali la500/900m
n Dobrogea la 180/300m
Resturi ale nivelelor acestei suprafee poart denumiri locale:
1
Meridionali Bran, Luncani, Poiana
2
Banatului Cara, Teregova, Suprafaa Deva
3
Orientali Poiana Mrului, Predeal, Mestecni , Moldovi a
4
Apuseni Fene, Mermezeu, Fertiag
Relieful glaciar in Romania

Relieful glaciar din Carpaii romneti este rezultatul unor procese care au durat peste un
milion de ani, timp n care ghearii au erodat, transportat i acumulat materialul format din roci
metamorfice. Formele de eroziune sunt cel mai uor de recunoscut pe traseele montane: circul
glaciar, custura i valea glaciar.
Circul glaciar este microdepresiunea care era ocupat de ghear. Formarea circurilor glaciare
este disputat ntre dou teorii, prima dintre ele punnd n seama ghearului ntreaga erodare a
reliefului, iar cea de-a doua care spune c microdepresiunile ar fi existat nainte de formarea
ghearilor. Cele mai elocvente circuri glaciare se ntlnesc n Carpaii Meridionali, dar i n Munii
Rodnei.
Custura reprezint contactul dintre dou circuri glaciare alturate. Aceasta are forma unei
creste ascuite i zimate, ntrerupt de strungi, portie sau ferestre, microforme prin care
masele de ghea comunicau dintr-un circ n altul. Custurile cele mai ascuite i mai greu de parcurs
se ntlnesc n Munii Fgra, dar nici Masivul Retezat nu se las mai prejos.
Valea glaciar este forma de relief n care a evoluat limba ghearului prelungirea
liniar a acestuia ctre baza muntelui, pn la etajul inferior n care zpada nu mai era permanent.
Teoriile asupra genezei vilor glaciare sunt similare cu cele de la circuri, existnd teorii att pentru,
ct i mpotriva eroziunii exclusive a ghearilor.
-

Relieful glaciar din Munii Bucegi este concentrat pe vile din jurul Vrfului Omu i se
constituie din vi glaciare i circuri (fr lacuri). n abruptul estic, cel dinspre Valea Prahovei,
se remarc circurile glaciare din Valea Cerbului i Valea Morarului. Mult mai spectaculoase
sunt vile glaciare de pe partea nordic Mlaieti i igneti, ultima adpostind i un lac
de dimensiuni mai mici. Vile glaciare orientate spre sudul masivului, din bazinul Ialomiei,
sunt Obria Ialomiei i Sugrile, ambele cu cte un circ, precum i valea Doamnele.
7

n Masivul Fgra avem la dispoziie un relief glaciar bine dezvoltat, cu peste 70 de lacuri
glaciare i peste 170 de circuri. Fgraul prezint complexe glaciare orientate nord-sud, de o
parte i de alta a crestei principale, o adevrat nlnuire de custuri i circuri, pe aproape
toat ntinderea de 70 de kilometri. Pe versantul sudic, mai puin abrupt dect cel nordic,
ntlnim cele mai lungi vi glaciare din Romnia, de pn la 7 kilometri. Totui, cele mai
dezvoltate circuri glaciare se afl pe versantul nordic, mai adpostit fa de razele solare
dect cel sudic i unde ghearii s-au topit mai greu. Dintre vile glaciare, intalnim aici Avrig,
erbota, Blea, Arpa, Vitea Mare, Vitioara, Smbta, Dejani (din versantul nordic) i
Valea Rea, Vlsan, Mircea, Capra i Izvorul Scrii din versantul sudic.
Masivul Iezer-Ppua, fratele mai mic de la est al Fgraului, prezint pe ambii versani
o nlnuire de circuri glaciare. Dintre cele de pe versantul sud-estic, unul singur pstreaz un
lac glaciar, numit chiar Lacul Iezer.
Masivul Parng prezint n zona nalt peste 30 de lacuri glaciare i mai multe circuri,
marea majoritate fiind concentrate pe versantul nordic, intens afectat de eroziunea glaciar
datorit expunerii. Complexul glaciar al Jieului, aflat chiar sub vrful Parngu Mare (2518),
cu cldrile Mndra, Roiile i Znoaga Stnei, este cel mai dezvoltat.
Relieful glaciar din Masivul Cindrel este restrns, dar bine conturat, concentrat n partea
central a masivului, ca de obicei pe versantul nordic. Aici avem cele dou mari circuri
glaciare ale Iezerului Mare i Iezerului Mic, care adpostesc lacuri i care sunt protejate ntr-o
rezervaie. Deasemenea, s-au mai dezvoltat circuri fr lacuri glaciare (Gropata, Iujbea
Rinarului).
Masivul ureanu prezint relief glaciar n partea de sud-est, pe acelai versant nordic, fiind
constituit din cteva circuri situate n apropierea vrfului ureanu, dintre care cel mai bine
conturat adposteste i un lac glaciar, sau un iezer (n limbajul popular): Iezerul ureanu.
Masivul Retezat protejat mpreun cu vecinul Godeanu n cadrul Parcului Naional Retezat
prezint cele mai intense urme ale activitii glaciare cuaternare din Carpai. Zona central
a Retezatului a fost modelat pe ambii versani, nordic i sudic, aici fiind prezente i cteva
dintre superlativele glaciare din Carpaii romneti: cel mai lung i mai dezvoltat ghear
(18 kilometri lungime), care a modelat Valea Lpunicul Mare; cel mai ntins lac glaciar
Lacul Bucura care este parte din imensul complex de modelare glaciar din Valea
Lpunicul Mare; cel mai adnc lac glaciar Lacul Znoaga, de 29 de metri. n Retezat
exist nu mai putin de 80 de lacuri naturale.
Munii Godeanu, cei mai izolai din Romnia, prezint un relief glaciar asemntor cu cel
din vecinul Retezat, cu exceptia custurilor care aproape c lipsesc. Circurile s-au dezvoltat pe
ambele pri ale culmii principale, unele adpostind i lacuri precum Scrioara, Moraru,
Scurtele, Godeanu. Vile glaciare (Lpunicul Mic, Branul) sunt mai scurte decat n Retezat,
dar prezint morene mai bine definite.
Masivul arcu, legat de Godeanu printr-o culme nalt de 1600-2000 de metri, prezint un
relief glaciar spectaculos, format uniform de-a lungul crestei principale. Fiind accesibil att
dinspre oraul Caransebes (la sud), ct i dinspre Oelu Rou i Sarmizegetusa (nord),
masivul este alctuit din trei sectoare principale: arcu, Baicu i Bloju (de la sud la nord). n
sectorul arcu, unde ntlnim i o staie meteorologic modern, de vrf de munte, putem
admira valea glaciar Olteana, cu dou circuri glaciare i lacuri. n Muntele Baicu (sectorul
8

central), pe lng circurile de pe partea nordic, avem un lac glaciar pe versantul sudic lacul
Pietrele Albe. Totui, cel mai artos circ glaciar din arcu se poate admira n sectorul
Muntelui Bloju. Valea glaciar Neti se afl pe versantul estic i adpostete lacul glaciar
omonim.
Munii Rodnei, protejai prin nfiintarea Parcului Naional omonim, sunt cei mai nali din
Carpaii Orientali (peste 2300 de metri), iar altitudinea lor a permis dezvoltarea reliefului
glaciar, cu vi, circuri, lacuri i custuri, dispuse n general pe versantul nordic. Creasta
principal are aproximativ 60 de kilometri. Complexele glaciare cele mai dezvoltate sunt
Lala Mare, Ineu (la est), Buhescu i Iezer (n partea central-nordic), toate cu lacuri glaciare.
Lacul Iezer, situat pe traseul turistic cel mai circulat, dintre Bora i Vrful Pietrosul, este
recunoscut prin forma care reproduce fidel conturul Romniei.
Masivul Farcu (1957 metri) face parte din Munii Maramureului i implicit din Parcul
Natural cu acelai nume. Este pozitionat la sud de creasta principal care definete grania cu
Ucraina, prin urmare este 100% romnesc. Prezint relief glaciar n zona nalt definit de
vrfurile Farcu i Mihailecu. Singurul lac glaciar din masiv, Lacul Vinderel, este situat la
neuarea dintre cele dou vrfuri, iar formarea lui este pus pe seama eroziunii unui fost
ghear de platou (nefiind format ntr-un circ). Pe teritoriul Munilor Maramureului mai
ntlnim circuri glaciare n masivul Pietrosu Bardului (1800 de metri), dar i n masivul Pop
Ivan, pe versantul nordic ucrainean.
n grupa central a Carpatilor Orientali, singurele forme demonstrate de relief glaciar
(circuri suspendate) se pot admira n Munii Climani, att pe versantul nord-estic al
masivului Pietrosul, de 2100 de metri altitudine, ct i n zona nalt Reii Climanu
Cerbului (de peste 2000 de metri).

Bibliografie
1. Vuia Florin, Studiul reliefului glaciar i periglaciar n Romnia Referat tiinific
2. Ielenicz M. si colab., 1999 Dictionar de geografie fizica, Editura Corint, Bucuresti
3. Irimus Ioan-Aurel, 2003 , Geografia Fizica a Romaniei, Editura Casa Cartii de Stiinta,
Cluj-Napoca
4. Grigore Posea, Popescu N. , 1974, Relieful Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti.
5. Mihailescu Vintila, 1969, Geografia Fizica a Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti
Bibliografie online :
1. http://geomorphologyonline.com/
2. http://www.creeaza.com/referate/geografie/RELIEFUL-GLACIAR833.php
3. https://arhivadegeografie.wordpress.com/tag/glaciar/

4. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Relieful-glaciar26.php
5. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Relieful-glaciar26.php
6. http://criologie.blogspot.ro/
7. http://www.worldwideromania.com/2013/08/19/lacul-glaciar-balea-si-cascadabalea/
8. http://masivulpiatracraiului.blogspot.ro/2011/03/releful-periglaciar.html
9. http://geografilia.blogspot.ro/2011/03/rolul-avalanselor-in-modelarea.html
10. http://geografilia.blogspot.ro/2011/03/rolul-avalanselor-in-modelarea.html
11. www.wikipedia.com

10