AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT

- principalii agenti externi: apele curgatoare, ploaia, zapada,

gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele, omul;
- exista si agenti a caror evolutie nu se observa ci se deduce
din rezultatul manifestarii lor in timp

PROCESE DE METEORIZARE
- actiunea lor conduce la sfaramarea si distrugerea chimica a
rocilor prin:
• dezagregare (sfaramare) prin dilatari si contractari datorita
oscilatiilor de temperatura si inghet-dezghetului;
• alterare prin modificarea alcatuirii chimice a rocilor;
PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA GRAVITATIEI
- gravitatia asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de
dezechilibru;
- tipuri de deplasari:
• prabusiri = deplasari bruste de stanci, blocuri de roca prin
cadere libera, surpare, rostogolire;
• alunecarile de teren = deplasari de materiale pe o
suprafata inclinata, care este umezita puternic, formata din
argile si marne;
- elementele unei alunecari: rapa de desprindere; pat de
alunecare; valuri de alunecare; treapta de alunecare;
- masuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecata;
plantare de arbori iubitori de umezeala;
• curgerile de noroi = materiale imbibate cu apa care curg
dupa ploi bogate;
• sufoziunea = proces de sapare pe dedesubt de
catre apa in loess;
• tasarea = proces de indesare a rocilor afanate
(loess); rezulta microdepresiuni numite crovuri,
gavane si padine;
PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA
PRECIPITATIILOR
- siroirea = concentrarea apei de ploaie pe fagase din lungul
versantilor, unde executa procese de eroziune, transport si
depunerea materialelor la baza pantelor; forme rezultate:
rigole, ravene, ogase;
- torentialitatea = actiunea suvoaielor de apa produse de ploi
bogate sau topirea zapezilor;
ACTIUNEA APELOR CURGATOARE
- apele curgatoare executa procese de eroziune, transport si
acumulare;
- rezultatul actiunii: vaile – cu lungimi de la zeci pana la mii
de km si adancimi de zeci sau sute de m; in alcatuirea
vailor intra: albia minora, albia majora (lunca), terasele,
versantii.
 ACTIUNEA GHETII

- precipitatiile sub forma de zapada, in timp, prin tasare, se transforma in

gheata; formele rezultate din actiunea ghetii alcatuiesc relieful glaciar;
- apare acolo unde temperatura medie anuală este sub -2 ºC,
în munţii înalţi şi în zonele polare;
- procese glaciare:
• Eroziune – exaraţie glaciară – smulge bucăţi de rocă de pe
versanţi.
• Transport – al materialelor erodate sau căzute de pe
versanţi.
• Acumulare – bucăţile de rocă sunt depuse pe fundul văii
formând mări de pietre sau morene
- tipuri de ghetari:
Gheţari de calotă
- au dezvoltare mare în suprafaţă : Antarctica (14 mil. kmp),
Groenlanda (1,7 mil. kmp)
- au grosimea medie de cca. 1500m dar pot atinge şi 4500m;
- sunt cea mai mare sursă de apă dulce de pe Glob.
se întâlnesc în: Antarctica, Groenlanda, Islanda, Novaia
Zemlea;
Gheţari montani
-se formează pe vârfurile munţilor înalţi care depăşesc limita
zăpezilor persistente.
Tipuri de gheţari montani:
-alpini – gheţari cu limbă glaciară ce coboară mult sub limita
zăpezilor persistente.
-pirineeni – gheţari de circ.
-himalaieni – gheţari compuşi, fără un circ propriu zis, unde
se întâlnesc mai multe limbi glaciare
-stea – gheţarii din craterele unor vulcani stinşi.
Forme ale reliefului glaciar:
- de eroziune: circuri, văi glaciare, creste ascuţite
- de acumulare: morene, mări de pietre.
Circ şi vale glaciară
Formarea morenelor
Vale glaciară în Munţii Alpi
Gheţar himalaian
Zona de acumulare a zăpezii

Limba glaciară

Morenă laterală

Întâlnirea limbilor glaciare

 seracsuri

Limbă glaciară
Forme de eroziune
Circ glaciar
– depresiune circulară
unde se acumulează gheaţă.

După topirea gheţarului, în circuri

pot apărea lacuri glaciare.
Vale glaciară

Profil transversal în forma literei U

Creste ascuţite (custuri),
rezultat al eroziunii glaciare
Forme de acumulare
Morenă laterală
Gheţarii (continentali) de calotă
Formarea aisbergurilor
AISBERGURI

BANCHIZĂ
 Aisberguri

Cea mai mare parte a aisbergului

este situată în apă.
ACTIUNEA
ZAPEZII
- se manifesta in
regiunile
temperate,
subpolare, polare
si in munti, in
etajul alpin;
- forme: culoar de
avalansa, rauri de
pietre, conuri de
pietre;
ACTIUNEA APEI DE MARE
- se manifesta asupra tarmului prin valuri, curenti, maree;
procese: eroziune (abraziune), transportul spre larg a
materialelor erodate si acumulare de nisip, pietris.
- tarmuri inalte: cu fiorduri (Scandinavia, Scotia, Labrador) =
golfuri marine rezultate din vai glaciare adanci invadate de
mare dupa topirea ghetarilor; cu riass = vai scurte si
inguste care se deschid spre mare sub forma unor palnii; cu
canale = regiuni cu asociatii de culmi, vai si depresiuni
invadate de apele marii;
- tarmuri joase: cu lagune si limane ( formate prin inchiderea
unor golfuri si guri de varsare ale raurilor cu cordoane de
nisip); cu delte (la gura de varsare a fluviilor neafectate de
maree care aduc cantitati importante de aluviuni); cu
estuare (gura de varsare a fluviilor care se varsa in regiuni
cu maree);
 ACTIUNEA VANTULUI

- se manifesta in regiunile unde roca este lipsita de covor

vegetal, prin 3 procese: eroziune (coroziune), deflatie
(spulberare) si acumulare;
- forme rezultate: campuri de pietre (hamade), dune de nisip,
campuri de dune de nisip (erguri);
ROCILE – FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI
- prin proprietatile lor, rocile reactioneaza diferit la actiunea
agentilor externi si impun un relief specific numit
petrografic;
- relieful dezvoltat pe calcare – prin dizolvare rezulta:
lapiezuri, doline, uvale, polii, platouri calcaroase, avenuri,
chei, pesteri;
- relieful dezvoltat pe conglomerate – ciuperci (babe),
sfincsi;
- relieful dezvoltat pe argile alunecari de teren, siroiri,
badlands;
- relieful dezvoltat pe loess – crovuri, gavane, padine, vai
seci;
- relieful dezvoltat pe nisip – dune de nisip, vai largi;
- relieful dezvoltat pe roci magmatice – blocuri rotunde
(climate calde), forme ascutite (climate reci), platouri,
coloane.
CLIMA – FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI

- clima impune asocieri ale agentilor externi; se manifesta

mai ales in regiunile unde vegetatia lipseste, astfel ca
rocile intra in contact direct cu elementele meteo;
- in regiunile desertice: stancarii, hamade, erguri;
- in regiunile glaciare: creste, relief glaciar, grohotis;
- in regiuni periglaciare: stancarie, campuri de pietre;
ANALIZA SI INTERPRETAREA RELIEFULUI
- presupune:
- observatii; masuratori;
- descrieri efectuate pe teren;
- realizarea hartilor gomorfologice, proflelor, diagramelor;
- interpretarea valorilor altitudinilor, adancimilor, ponderii
pantelor, densitatii fragmentarii;
- descrierea proceselor de albie si versant;
- evolutia reliefului;
RELIEFUL SI SOCIETATEA OMENEASCA
- relieful constituie suportul pe care omul traieste si pe care il
foloseste potrivit intereselor sale: asezari, cai de
comunicatie, plantatii, baraje;
- omul modifica relieful fie direct (cariere, nivelari, santuri,
diguri), fie indirect (defrisari, extinderea culturilor,
desecari);
RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL
- pot fi analizate componentele reliefului ex. vaile (albia, terasele – forma,
dimensiuni, alcatuire), versantii (inclinare, inaltime, procese – siroire,
torentialitate, alunecari); interfluviile (forma, varfuri principale, modul
de folosinta);
- teritoriul pe care se afla Bucurestiul si localitatile ce intra in componenta
judetului Ilfov cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud-
Campia Bucurestiului, in nord-Campia Snagovului.
- Campia Bucurestiului are un aspect plan , prezentand o inclinare usoara ,
spre sud-est si se situeaza la altitudini variind intre 96,3 m la Chiajna,
88,9 m in Piata Scanteii si 54,5 m in Valea Dambovitei , la Popesti
Leordeni. Singurele vai care o fragmenteaza pe directia NV-SE sunt
cele ale Dambovitei si Colentinei , adancimea acestora inregistrand
15-20m. Cursurile paralele ale vailor mentionate impart teritoriul
Bucurestiului in cateva zone , sub forma unor campuri insotite de
terase si lunci. Astfel , de est catre vest , intre Pasarea si Colentina se
desfasoara campurile Baneasa si Pantelimon , intre Colentina si
Dambovita , campurile Giulesti-Floreasca si Vergu , iar la vest de
Dambovita , campurile Domnesti-Militari si Popesti-Leordeni.
Prezenta a doua trepte de terase locale (2-4 m si 8-12 m ) in lungul
vailor amintite , ca si a luncilor respective , da varietate reliefului
vetrei Capitalei. Versantii celor doua vai principale , multi
transformati de om , prezinta procese complexe de eroziune clar
observabile in malurile concave , subsapate , si in cariere;
- atat in zona Bucurestiului, cat si in imprejurimi, vaile au
caracter de campie, reflectat indeosebi in numarul relativ
mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate, cu 1-
2 terase de meandru, cu intense fenomene de colmatare
minerala si biogena;
- procesele de eroziune a versantilor si vailor din zona
Bucurestiului au dus la crearea unui relief cu aspect variat ,
cu numeroase gradisti sau popine (martori de eroziune ) ,
care apar sub forma unor inaltimi izolate , cum ar fi cele de
la Chiajna , Dealul Spirii , Dealul Mitropoliei;
- lunca, initial larga , Dambovitei a fost puternic modificata
prin lucrarile de canalizare si regularizare efectuate. Un
exemplu elocvent in acest sens este zona Cismigiu care a
fost candva un lac de meandru (belciug) al Dambovitei. o
zona de agreement si odihna de o deosebita atractie pentru
bucuresteni.
• Autor: prof. Niculai Stela