Geomorfologia este stiinta geografica al carui obiect de studiu este

relieful, component de baza al invelisului geografic.

Relieful reprezinta ansamblul formelor pozitive si negative care se
insumeaza in alcatuirea suprafetei uscatului si a fundului bazinelor oceanice
si marine.
Formele de relief au dimensiuni diferite si au rezultat prin actiunea agentilor
endogeni (interni, se manifesta in scoarta sau de la contactul acesteia cu
mantaua Pamantului) si exogeni (externi, ce provin din alte medii - apa, aer,
viata, societatea umana) situatie care spatial le impun prin configuratia
scoartei.
De aici ideea unora ca "relieful este" fata exterioara a litosferei (scoartei)
sau fata (interfata) de la contactul aerului, apei, vietuitoarelor, societatii
umane cu scoarta. in realitate aceasta "fata" nu constituie decat o
componenta a reliefului, o reflectare exterioara a sistemului respectiv.

1.Ce este relieful fluviatil?

Relieful fluviatil este relieful creat de apele curgatoare. Actiunea apelor
curgatoare este deosebit de insemnata atat datorita faptului ca acesta sunt
prezente pretutindeni pe suprafata uscatului cat si puterii lor in
transformarea reliefului. Doua dintre cele trei procese prin care actioneaza
creaza forme de relief negative si positive cu extemsoino variabile, cel de-al
treilea transportul, are un rol essential in evacuarea materialelor produse
prin eroziune sau a celor rezultate prin alte procese si ajunse in albia raurilor.
2.Procesele specific raurilor: eroziunea,transporturile,acumularea
fluviatila
Eroziunea: Este procesul mecanic exercitat de apa rului ncrcat cu
aluviuni asupra patului albiei i malurilor. Se realizeaz n sectoarele unde
rul dispune de energie suplimentar i are vitez mare, fiind dependent de
scurgerea turbulent, iar la marile viituri de cea n valuri.
Transportul: Reprezint procesul care se petrece permanent, ntruct este o
exprimare a aciunii gravitaiei ce d prin pant cel puin acel minim de
energie suficient pentru a asigura curgerea apei de la izvoare spre locul de
vrsare al rului. n funcie de mrimile debitului i vitezei curentului de ap,
rul va cpta anumite caracteristici dinamice n funcie de care va antrena
i o cantitate mai mare sau mai mic de aluviuni.
Acumularea: Este procesul prin care materialele antrenate de apa rului
sunt depuse n albie sau la gura de vrsare n condiiile n care numai exist
energie pentru a putea fi transportate. Acumularea este un proces selectiv,
ntruct depunerea aluviunilor se realizeaz treptat n funcie de capacitatea
de transport pe care o are rul n diferitele sectoare.

3.Lunca(albia majora):def,tipuri,structura,formele de relief specific

luncii
Lunca sau albia majora sectiunea din cadrul unei vai care preia apele la
viituri, la debite mari sau foarte mari.
Tipologia luncii: 3sectoare:
-sectorul in apropierea a albiei minore
-sectorul mediana (lacuri,balti)
-lunca externa (folosita agricol)
Structura luncii: apar 2 orizonturi:
a.orizontul basalt grosier
b.orizontul de suprafata fin
4. Talvegul, Se mai numeste Canal de etiaj- reprezinta Linia care unete
ntre ele punctele cele mai adnci ale albiei unei ape curgtoare sau ale unei
vi uscate.
5.Albia minor. Reprezint spaiul pe care se realizeaz scurgerea apei
rului la nivele medii. Dimensiunile ei sunt dependente ndeosebi de debitul
rului, de rocile n care este tiat, de unitatea de relief major n care se
dezvolt, de panta general.
n albie mai exist - praguri frecvent determinate de prezena unor strate de
roci cu duritate mare, praguri acumulative n spatele unor stnci prbuite,
forme de acumulare (ostroave, plji etc.) care au dimensiuni variate, unele
sunt emerse, iar altele submerse (bancuri de nisip, pietri)
- Meandrele. Rar i numai pe distane mici, albia are o desfurare linear.
Frecvent ea prezint un aspect ondulat cu bucle dezvoltate spre stnga sau
dreapta.
6.Terasele: reprezinta formele de apele curgatoare care se gasesc ca niste
trepta suspendate, de o parte si de alta a raurilor.
Elementele unei terase: podul de terasa; fruntea; muchia terasei
Structura unei terase: orizontul grosier ; orizontul nisipos; loess; lut; sol fosil.
Tipuri de terase: -terase structural: zonele montane si trepte de versant
-terase aluviale: orizontul alluvial, zonele de podis, campie
-terase aluvionare: formate in proriile aluviuni
7.Piemonturile: reprezinta forme accumulative in fata muntelui care fac
racordul dintre zona joasa din fata muntelui si acesta.

Conditii de formare: -tectonice:presupun ridicari si coborari ale scoartei

termice astfel incat sa se formeze intre munte si fata sa o energie de relief
mare sau o diferenta de relief mare.
-climatice:presupun prezenta, in anumite perioade de timp a unei cantitati
mari de precipitatii.
Etapele:
-etapa de constructie: faza formarii conului alluvial, faza formarii glacisului
alluvial si baza formarii campiei piemontane propriu-zise.
-etapa de fragmentare: prin care campia piemontana sa se fragmenteze.
8.Captarile: orice rau are tendinta sa-si mareasca suprafata bazinala in
detrimental raului vecin, ajungand uneori chiar sa-l capteze in totalitate. Raul
care capteaza se numeste captator iar celalalt captat.
Conditii de producer a captarilor: - un rau sa aiba debite mai mari
-un nivel de baza mai coborat pt raul care capteaza
-existenta in zona captarilor sau intre cele doua bazine a unor roci
sedimentare
-despaduriri
Tipuri de captari:
a.captari de suprafata: laterale, frontale, prin deversare, autocaptare
b.captari subterane:
-captari laterale: se produc intre 2 rauri care au curgeri aproximativ paralele
si care au izvoare in diferite unitati de relief.
-captari frontale: izvoresc cam din aceeasi zona dar au cursuri de curgere
opuse.
-captari prin deversare: specifica raurilor care curg in zona de campie, la ape
mari , inundatii.
9. Relieful glaciar
Morfogeneza glaciara se extinde la nivelul Terrei la poli, in partea de N a
Euroasiei, de asemenea la cele mai mari altitudini in Africa, A. de Sud, A. de
Nord, Europa si Asia.
Ghetari de calota:
-ghetarul Antarctic: este cel mai mare ghetar de calota, peste 12 mil km,
grosimi ce depasesc pe alocuri 1500m.
-ghetarul de tip groenlandez: are in jur de 1,8mil km, grosimi sub 1500m.
-ghetarul de tip islandez: cateva mii de km, grosimi sub 1000m si foarte
multe gheizere

-ghetarul de tip Spitsbergen: masa de gheata sub 500m.

-ghetarul hielo-patagonica
Ghetari montani:
-ghetarul de tip alpian: prezinta arcuri glaciare dezvoltate cat si limbi
glaciare.
-ghetarul de tip Kilimanjaro: forma de stea
-ghetarul de tip Himalayan: are in component circuri glaciare dezvoltate
-ghetarul de tip pirenean: are in component decat circuri glaciare
-ghetarul de tip alaskian: specific Muntilor Alaska
-ghetari de platou: nu au limbi glaciare
10.Procesele specifice ghetarilor:
Chiar daca sunt commune cele de la cei de calota cu cele de la cei montani
formele de relief rezultate sunt diferite.
Principalul process il reprezinta eroziunea glaciara.
Exaratia: procesul prin care are loc scrijelirea, roaderea de catre masa de
gheata a patului de roca si a versantilor laterali prin deplasarea masei de
gheata. Eroziunea glaciara este cu atat mai mare cu cat panta este mai mica
si invers.
Transportul consta in deplasarea masei de gheata din zona de acumulare, in
zonele de ablatie.
Acumularea glaciara importanta pentru ca in urma acestui proces se
formeaza morenele.
11.Forme de relief de eroziune create de ghetari montani
Principala forma create de ghetarii montani reprezinta: -circul glaciar:
reprezinta o excavatiune sub forma nei depresiuni circulare sau semicircular
unde gheata se acumuleaza in cantitati foarte mari.
-Pragul glaciar -Valea glaciara Custuri Strunga -Sa de transfluenta -Roci
mutonate -Striuri glaciare
12.Forme de relief de eroziune create de ghetari de calota
-Platouri de exaratie: in urma deplasarii ghetarilor prin presiunea maselor de
gheata au rezultat niste platouri de dimensiuni mari care sunt presarate din
loc in loc de martori de eroziune.
-Campii de exaratie: suprafata mai mari decat platourile
-Depresiuni de exaratie: excavatii de mari dimensiuni, rezultate datorita
presiunii masei de gheata.
-Fiordurile: foste vechi vai glaciare modelate de ghetarii de calota.

13.Forme de acumulare create de ghetarii montani

Prin retragerea ghetarului s-au depus morene. Sunt de mai multe tipuri:
morena frontal in capatul ghetarului, morene laterale, morene mediane si
blocuri eratice.
14. Forme de acumulare create de ghetarii de calota
-Drumlin: acumulari morenaice sub forma unor coline.
-Oser=Esker: acumulari sub forma unor diguri serpuite rezultate, in urma
curgerilor unor rauri care au strans material.
-Pradoline: specific ghetarilor de calota si reprezinta niste vai intre valurile
morenaice.
-Kama-Kamesuri: acumulari sub forma unor movile
-Morene frontale: sisuri paralele morenaice
15.Dinamica ghetarilor
Gheata are 2 proprietati majore:
-stratificatia: rezultate din acumularea zapezii si transformarea ei in zapada
de Firn si apoi gheata.
-plasticitatea: gheata devine plastic atunci cand limita de plasticitate este
depasita.
La un ghetar intalnim 2 zone si anume: zona de alimentara si zona de ablatie
sau de topire a masei de gheata.
16.Relieful perii-glaciare
Este activ pe toate suprafeele lipsite de ghea dar care sunt acoperite de
zpad sau sunt direct expuse gerului i vntului. Totodatprocesele de
gelivaie i nivaie, definitorii pentru sistem, se nregistreaz i la contactul
versanilor cu ghea sau pe crestele i vrfurile care sunt situate deasupra
ghearilor. Ca urmare, este activ n regiunile subpolare i are caracter insular
n cele polare.
Procese specific:
-principalul process din aceste zone il reprezinta gelivatia (cicluri inghetdezghet) alaturi de nivatia (actiunea zapezii), eolizatia (actiunea vantului).
Structurile periglaciare:
-Permafrost: sol permanent inghetat, nu se dezgheata niciodata, latitudinal
peste 66 grade, cu grosimi de peste 10m.
-Molisolul: stratul de sol de la suprafata care se poate dezgheta in timpul
verilor polare pe o grosime intre 1 si 3m.
17.Relieful structural

Rocile mai ales cele sedimentare se gasesc dispuse in strate iar acestea au o
anumita desfasurare in spatiu, adica alcatuiesc o anumita structura.
Se disting mai multe tipuri de structure: orizontala; monoclinala; cutata;
discordanta; faliata; apalasiana
Forme de relief pe structura monoclimala:
Caracteristici: stratele inclina intr-o directie; inclinarea variazade la cateva
grade la vertical.
Tipuri de forme de relief: -eroziunea se produce diferentiat mai intai pe cele
doua planuri generale si apoi la contactul dintre strate cu rezistenta
deosebita. Formele de relief caracteristice sunt asimetrice.
Cuesta (coasta): interfluviul specific structurii monoclinale
Elementele cuestei: suprafata structural; fruntea de cuesta; muchia cuestei
Tipuri de cueste: - dupa inclinarea stratelor: apropiate
-dupa dezvoltarea pe vertical: cueste simple si etajate
-dupa geneza: tectonice
Vaile in structura monoclinala:
-vaile consecvente: sensul dfesfasurarii vaii concide cu cel al caderii stratelor
-vaile obsecvente: directa vaii este opusa sensului caderii stratelor
-vaile subsecvente: sensul dezvoltarii vaii este perpendicular pe directia
caderii stratelor
Relieful dezvoltat in structura cutata:
Caracteristici: stratele au o configuratie ondulata cu portiuni convexe; fiecare
cuta are un ax si doua flancuri.
Tipuri de forme de relief: -forme de relief de concordant directa: valea de
synclinal; depresiunea sinclinalal; vaile de tip ruz; culmile de anticlinal.
-formele de relief derivate: butoniera; valea de anticlinal ; sinclinatul
Relieful dezvoltat pe structura faliata:
Structura faliata poate fi initial orice structura dar care datorita miscarilor
tectonice este fragmentata, in blocuri care pot fi ridicate, coborate cu marimi
deosebite.
Intr-o regiune faliata exista un numar mare de blocuri. Asezarea in plan si pe
vertical si evolutia acestora sub actiunea agentilor externi conduce la
individualizarea unor forme de relief specifice.
Tipuri de abrupturi: de falie; initial; cu fatele triunghiulare; atenuat; retras;
reinaltat; exhumat; inversat

Horsul reprezinta o forma complexa reprezentata de blocuri faliate si

inaltate
Grabenul constituie o depresiune dezvoltate la nivelul unui bloc coborat si
care este inconjurata de massive muntoase ridicate tectonic.
Evolutia horsturilor si grabenelor:
Asocierea de horsturi si grabene se afla in regiunile hercinice, unde primele
se desfasoara ca massive iar secundele ca depresiuni. Evolutia lor depinde in
mare masura de rezistenta rocilor, climat, altitudine, miscarile eneotectonice
care reactiveaza deplasarea blocurilor pe verticala.
Relieful dezvoltat in structura tabulara:
Caracteristicile structurii: stratele sunt orizontale sau foarte slab inclinate;
stratele pot avea grosimi si alcatuite diferit.
Tipuri de forme de relief: eroziunea se produce diferit, rapid pe stratele moi si
groase rezultand pante mici
Vaile sunt: simetrice si inguste; simetrice si larti; simetrice cu versanti
Interfluviile: pun in evident: platiuri structural extinse pe strate din roci dure.
18. Relieful petrografic
Reprezinta un ansamblu de forme create de agentii externi pe anumite tipuri
de roci in functie de proprietatile acestora.
Relieful carstic:
Constituie formele de relief specific acestor roci si au o larga dezvoltare.
Realizarea acestor forme este conditionata de: prezenta unor mase de
calcar, cat mai gros, bine fisurat , precipitatii bogate si pante cat mai mici.
Relieful carstic este alcatuit din doua grupe de forme: unele concentrate la
suprafata masivului calcaros (exocarst), iar altele situate la
adancime(endocarst).
Exocarstul frecvent este reprezentat de lapiezuri si doline, dar in regiunile
cu evolutie de durata si de uvale, polje.
Lapiezurile: sentulete cu dimensiuni variabile
Dolinele: depresiuni carstice cu dimensiuni mici
Avenele: puturi dezvoltate de la suprafata masivului calcaros spre diferite
nivele de carstificare.
Uvalele: depresiuni carstice mari rezultate prin unirea mai multor doline.
Poliile: cele mai mari depresiuni carstice, atingand lungimi si latimi de mai
multi kilometric.
Endocarstul este rezultatul dizolvarii la care se asociaza precipitarea
chimica, prabusirea blocurilor si eroziunea mecanica a cursurilor subterane.

Rezulta mai multe forme de dimensiuni variabile: -pesterile constituie cea

mai reprezentativa forma dezvoltata in interiorul unui masiv calcaros.
19. Relieful dezvoltat pe loess
Loessul este o roca sedimentara slab coezica, in alcatuirea caruia intra in
proportii aproape egale praf, argila si carbonate. Loessul ocupa peste 9% din
suprafata uscatului avand o desfasurare deosebita pe continentele din
emisfera Nordica.
Forme de relief:
Tasarea creeaza depresiuni cu dimensiuni variabile care au o frecventa
deosebita in campiile de loess; crovurile sunt cele mai mici si au character
izolat; gavanele si podinele constituie stadia de evolutie superioare rezultate
din unirea si adancirea crovurilor, vaile de tasare se constituie pe
aliniamente influentate de drenajul panzei freatice.
Sufoziunea realizeaza un relief complex determinat de circulatie apei pe
vertical in masa de loess si pe suprafata slab inclinata, impermeabila de la
baza lui. Rezulta la suprafata palnii de sufoziune, iar in interiorul masei de
loess hrube, hornuri, tunele sufozionale.
20. Relieful dezvoltat pe gresii si conglomerate
Relieful dezvoltat pe gresii:
Gresiile sunt roci sedimentare rezultate prin cimentarea nisipului. Ca urmare,
ele sunt omogene fizic dar relative omogene din punct de vedere chimic.
Grosimea mare a stratelor din gresie si alcatuirea cimentului impugn o
rezistenta mai mare. Alternanta de strate de gresii la care rezistenta este
diferita favorizeaza eroziunea diferentiata.
Forme de relief si aspect rezultate in configuratia vailor si interfluviilor:
-varfuri si creste ascutite: individualizate in lungul unor strate groase
-pereti si jgheaburi: dezvoltate pe versanti
-martori de eroziune de tipul coloanelor, sfinxilor
-versanti abrupti
-interfluviile
Relieful dezvoltat pe conglomerate:
Conglomeratele sunt roci sedimentare rezultate prin cimentarea pietrisurilor
si bolovanisurilor. Diferentele care apar sunt determinate pe de o parte de
natura elementelor care intra in alcatuirea lor, iar pe de alta de tipul de
ciment care le leaga.
Formele de relief specific: turnurile , babele si sfinxii.
21. Relieful dezvoltat pe argile

Argila este o roca sedimentara slab consolidate, cu rezistenta mica dar care
in conditii de umectare accentuate plastic favorizand deplasarea stratelor de
roci de deasupra.
Pe versanti unde exista strate de argila, acestea influenteaza dezvoltarea
catorva tipuri de forme de relief: -alunecarile de teren -curgerile noroioase
-pamanturile rele -vaile dezolvate in regiunile cu strate argiloase.
Relieful dezvoltat pe marne:
Rocile plastic (marne) sunt foarte raspandite, aparand, la suprafata, fie
singure, fie aflorand pe versanti in alternanta cu alte roci. In plus, foarte
multe deluvii de panta au un puternic continut argilos, chiar pe rocile
cristaline, fara a mai vorbi de grosimea mare a unor deluvii din flis formate in
periglaciar si apoi impadurite. In functie de panta si de combinarea tipurilor
de roci permeabile si plastic-impermeabile rezulta o multitudine de forme de
siroire, fluviatile si mai ales alunecari de teren.
22. Relieful vulcanic
Vulcanismul este un ansamblu de procese care implica scoaterea materiei
topite si a gazelor insotitoare din locurile de formare unde va da nastere pe
de o parte la consolidari de lave si acumulari de diverse produse solide iar pe
de alta parte la emisii de gaze si vapori de apa.
Magmatismul constituie un ansamblu de procese care se realizeaza la
diferite adancimi in scoarta si care conduc de la generarea de magma pana
la consolidarea ei in loc sau pe diferite traiecte cu pozitie diferita in raport de
bazinul de provenienta.
Relieful vulcanic . Au rezultat fie prin activitati vulcanice fie prin actiunea
agentilor externi.Caracteristica dubla de relief structural construit de factorul
intern si de relieful petrografic prin ceea ce au realizat factorii externi de
unde posibilitatea separarii a doua grupari de tipuri de forme.
23. Aparatul vulcanic
Conurile vulcanice sunt formele de relief principale rezultate din acumulari
de lave si piroclastite produse in conditiile unei succesiuni de eruptii.
Craterul reprezint prelungirea extern prin care se termin coul; are de
obicei forma de plnie.
Coul reprezint hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. n
timpul perioadelor de linite i dup stingerea vulcanului, n co
rmn lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse n eviden numai
prin eroziunea conului.
O camera de magm este un bazin mare subteran de roc lichid gsit sub
suprafaa Pmntului. Roca topit ntr-o camer este sub o mare presiune, i
dat suficient timp, aceea presiune poate fractura treptat piatra in jurul ei
creeand o iesire pentru magma.

Conurile vulcanice care au o dezvoltare mare la eruptiile lavelor acide si

platourile rezultate din revarsari de lave bazaltice la care se adauga
craterele, conurile secundare si intreaga suita de vai (barancosuri) si
interfluvii (planeze) care sunt pune in relief de catre eroziune.
24.def. termenii
Faleza: reprezinta un versant abrupt (intre 40-90 grade) supus continuu
atacului apei marii.
Platforma de abraziune: reprezinta o suprafata slab inclinata (3-5 grade)
desfasurata de la faleza spre interiorul marii.
Plaja: constituie suprafete joase cu nisip, pietris, materie organica situate
deoparte si de alta limitei de tarm.
Estuarele: sunt gurile de varsare ale fluviilor la care se produc intens
mareele ce au amplitudini de cativa metri.
Deltele: sunt forme de relief cu dimensiuni variabile care au luat nastere in
regiunea de varsare a fluviilor.
Terasele litorale: s-au dezvoltat pe tarmurile regiunilor de podis sau de
munte care au suferit o evolutie in cuaternar caracterizata prin ridicari
sacadate ori au fost supuse uneui eustatism repetat.
Atolii: reprezinta constructii insulare specifice realizate in timp indelungat
de catre milioane de corali.
Tarmul: este relieful construit sub influenta valurilor si curentilor in perioade
de timp de ordinal a 100 de ani. In profil transversal este delimitat la partea
inferioara de muchia terasei tarmului unde se inregistreaza frecvent actiunea
valurilor, iar partea superioara de linia stinsa de cele mai multe valuri.