Curs 4

DINAMICA EXTERNA

Dinamica externa cuprinde totalitatea proceselor de distrugere a

rocilor de la suprafata scoartei terestre, de transport a produselor
rezultate si acumularea lor, avand ca rezultat nivelarea si distrugerea
formelor de origine endogena
Factorii exogeni sunt numerosi si variati, apartinand:
Atmosferei- vantul (actiunea eoliana)
Hidrosferei apa de suprafata (ape curgatoare temporare, ape curgatoare
permanente, apa lacurilor, actinea ghetarilor), apa marilor si oceanelor
biosferei
prin eroziune, transport si acumulare

Dezagregarea si alterarea rocilor

-sunt procese fizico-mecanice (dezagregarea), respectiv chimice
(alterarea), de fragmentare a mineralelor si rocilor , favorizand actiunea
distructiva a factorilor modelatori exogeni
Obs. Dezagregarea si alterarea nu transporta materialul dezagregat.
Intervin alti factori modelatori care indeplinesc acest rol de transport:
- vantul sau
- gravitatia

ACTIUNEA GEOLOGICA A ATMOSFEREI

Actiunea atmosferei asupra scoartei terestre consta in actiuni chimice, fizice si
mecanice
Actiunea chimica- oxidari -carbonatari - caolinizari - lateritizari
Actiunea fizica dezagregarea rocilor (rezistente diferite ale rocilor, lipsa solului ,
variatii termice diurne-nocturne, inghet-dezghet
Actiunea mecanica actiunea directa a vantului = actiune eoliana

Eroziunea imbraca doua aspecte:

- coraziune = actiunea de roadere propriu-zisa a vantului
- abraziune = actiunea vantului combinata cu actiunea de slefuire de catre
particulele transportate (nisip, praf)
Obs. deflatie = Aciunea de lefuire a suprafeelor mari n deerturile
pietroase prin ndeprtarea particulelor fine de nisip
Transportul se realizeaza n funcie de dimensiunea materialului
transportat., prin- trre (reptaie- particulele mai mari),
- saltaie (particulele mai mici)
- in suspensie

Prin acumulare se formeaza (cu stratificaie eolian -ncruciat)

Dunele forme asimetrice ce au
-o panta lina (dinspre vant)
-o panta abrupta (in partea opusa)
-dunele fluviatile au crestele dispuse perpendicular pe direcia albiei
rurilor
-dunele litorale au crestele paralele cu rmul, se ntlnesc ntre
Mamaia i Nvodari pn la gurile Dunrii (n nord).
Barkhanele - dune cu forma de potcoava (in plan)
-o fata lina in directia vantului
-o fata abrupta= fata de alunecare
Obs. Barkhanele se deplaseaza incet pe directia vantului

ACTIUNEA HIDROSFEREI
APE CURGATOARE TEMPORARE
1) Ape de siroire- provin din apa de ploaie care nu se infiltreaza in scoarta
Exercita o actiune - chimica de coroziune- se manifesta in roci moi si usor solubile
-direct- sare, gips; -indirect, cu ajutorul CO2 din apa- calcare
- mecanica de eroziune
Formele de relief ce rezulta sunt:
- lapiezuri (santuri separate
- doline sau ponoare (adancituri in
de creste ascutite)
forma de palnie, in calcare cu suprafata
orizontala)- apar atunci cand apele raman mai
mult timp la suprafata rocilor

2) Torentii sunt cursuri de ape temporare, formate pe pante mari,

alimentate din ploi torentiale( in timp scurt si cantitate mare)

Formele de relief sunt organismele torentiale

Un organism torential cuprinde: - bazinul de receptie (in partea superioara)

- regiunea de transport (regiunea de mijloc)
- conul de dejectie (in partea inferioara)
Depozitele sedimentare ce iau nastere pe o panta:
-deluviu- material detritic depus torential, gravitational,pe pante sau in conuri
de dejectie mici
-proluviu-material detritic depus la baza pantelor sub forma de conuri de
dejectie
-coluviu- material detritic ce acopera conurile de dejectie de la baza pantelor
-eluviu-material sedimentar ramas pe platouri in urma eroziunii, netransportat
pe pante

Depozite sedimentare de panta

Organisme torentiale

APELE CURGATOARE PERMANENTE

Sunt ape ale caror vai au apa in tot timpul anului, alimentandu-se si din
stratele acvifere subterane; se alimenteaza din precipitatii, zapezi, ghetari.
Suprafata de pe care-si aduna apele se numeste bazin hidrografic al
cursului de apa si este separate de alte bazine vecine prin cumpana apelor.
Elementele unei vai sunt: - talvegul - fundul albiei- linia ce uneste cele mai
albie
- albia minora - ingusta, sapata in prundisul albiei
curge raul la debite medii
- albia majora (lunca) - larga, cu prundis si nisipuri
debite mari

joase puncte dintr-o

majore, prin care
pe care raul curge la

Prin actiunea apelor curgatoare, de eroziune, transport (rulare si rotunjire) si

acumulare se formeaza depozite aluvionare (aluviuni)
In timp un curs de apa evolueaza trecand prin 3 faze:
-stadiul de tinerete - viteze mari, eroziunea verticala > eroziunea laterala,transporta material grosier
-stadiul de maturitate- largire si adancire a albiei, se atinge profilul de echilibru
-stadiul de batranete- viteze reduse, se formeaza coturi, meandre, se mareste cursul apei (se lungeste)

Prin reactivarea eroziunii, sedimentele vechi rmn pe o treapt mai nalt,

formnd o teras
-Podul terasei- poriunea plat de teren, nclinat spre albia minor i spre
avalul vii
-na/arniera terasei sau ruptura de pant (din spatele terasei) de unde
pot s apar rocile de baz.
-Fruntea terasei este poriunea de teren abrupt (dinspre ru) care continu
cu arniera
-Talpa terasei este un pat la baza terasei (de obicei format din argile)

Evolutia unui rau;

formarea coturilor si a
meandrelor

ACTIUNEA GEOLOGICA A LACURILOR

Este influentata de: volumul de apa, adancimea apei, caracterul statator al apei,
variatile climatice.
Dupa origine lacurile prezinta urmatoarele tipuri: lacuri tectonice, lacuri din cratere
vulcanice, lacuri glaciare, Lacuri din depresiunile carstice, lacuri de baraj.
Eroziune lacustra- bordura lacustra, vaiile sub-lacustre, alunecari sub-lacustre
Sedimentarea lacustra- formarea calcarelor, cretei, accidentelor silicioase,
depozite evaporitice
ACTIUNEA GHETARILOR
Se manifesta prin eroziune, transport si depunere. Zapada si gheata acopera
permanent 10% din suprafata continentelor- in zonele polare si-n muntii inalti--ghetarii.
Eroziunea glaciara= exhoratiune - slefuirea rocilor
Sedimentarea glaciara= morene roci neconsolidate (=fragmente de roci
desprinse si depuse de ghetari).

ACTIUNEA GEODINAMICA A MARII

Aciunea sa geodinamic (asupra continentului) se manifest prin cei trei factori
importani: eroziune, transport i sedimentare
EROZIUNEA MARIN o eroziune litoral i o eroziune sub-marin.
Eroziunea litoral se manifest prin aciunea mecanic de lovire a apei mrii (valuri,
cureni, maree) asupra rmurilor (marginilor continentale) sub form de ablaie i
abraziune.
Ablaia corespunde eroziunii manifestat prin ndeprtarea materialului solid.
Cnd aciunea apei se cumuleaz cu cea a materialului antrenat, are loc
abraziunea marin.
Apa mrii acioneaz asupra rocilor i prin aciunea chimic de dizolvare.
Atunci cnd aciunea distructiv a rmurilor se datoreaz doar lovirii acestora de ctre
apa mrii, aciunea este de eroziune marin propriu-zisa.
Transportul
-se manifesta prin valuri si maree - componenta perpendicular pe rmsortare granulometrica
-prin curentii marini litorali si valurile oblice, componenta paralel, rulare
rapida si accentuata a materialului transportat
Sedimentarea marina- domeniul fluvio-marin- estuare, delte
- domeniul litoral si de platforma- platforma, laguna, zona de self
- domeniul bazinelor si foselor oceanice
BIOSFERA- AGENT GEOLOGIC
- Prin actiunea organismelor vii, vegetale si animale

Exemple de roci in ordinea rezistentei la actiunea

distructiva a factorilor exogeni

Roci extrem de dure - bazalte, cuartite

Roci foarte dure - granite, sisturi cuartifere
Roci dure - calcare, gresii, conglomerate
Roci semidure - sisturi argiloase, conglomerate slab cimentate
Roci friabile - argile, argile-marnoase
Roci foarte friabile - argile-nisipoase, loess, pietris

Exemple de forme de relief (diferentiate in functie de tipul rocilor afectate de eroziune).

n roci insolubile (ex. granite, gnaise) sau n roci sedimentare dispuse n bancuri
groase, iau natere profile transversale sub form de defilee.
n roci calcaroase, prin dizolvri puternice iau natere vi n chei. Cnd eroziunea
vertical se manifest pe un interval geologic ndelungat se formeaz canioane.
Cnd un ru traverseaz formaiuni geologice cu litologie i rezistene la eroziune
diferite,se nasc astfel repeziurile