Relieful litoral

Litoral= fâșie unde uscatul vine in contact cu apa, ce cuprinde atât uscatul propriu-zis(țărm) cât și
platforma continentală
litoralul actual este fâșia de teren pe care apa mării poate înainta sau se poate retrage și pe care se face
simțită acțiunea de modelare a valurilor, curenților și mareelor.
Țărm=fâșia de contact uscat mare, cuprinsă între cele mai mci și celemai mari ape
Agenţi şi procese
- apa mării prin 3 forme specifice de deplasare valuri, mare, curenți, produce eroziune transport
acumulări
Procese secundare
 Alunecări, prăbuşiri, sufoziune - pe ţărmurile înalte
- se îmbină cu acţiunea valurilor, curenţilor
 Dezagregare prin gelivaţie, eroziunea făcută de blocurile de gheaţă şi bombardamentul falezelor;
creează platforme litorale mici.
 Procese fizico-chimice - acţiunea ceţii, picături de apă din spargerea valurilor
-dizolvarea rocilor calcaroase -dezagregare prin cristalizarea NaCl fisuri; lapiezuri şi cavităţi variabile.
Formele reliefului litoral
Faleza şi platforma de abraziune
- Faleza este un abrupt (panta = 30-900) la contactul uscat/mare bază la nivelul ţărmului sau ceva mai
jos
Platformă de abraziune- este o suprafaţă slab înclinată la baza falezei = rezultă din retragerea acesteia.
Rezultat al acţiunii mecanice a mării care produce în faleze firide →prăbuşiri→materiale sunt
îndepărtate de valuri.Are loc retragerea falezei și lărgirea platformei de abraziune. Pe măsura retragerii
falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de
firidă. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage.
După stadiul de evoluție se pot deosebi:
faleze funcționale sau în retragere și
faleze nonfuncționale. Acestea din urma la rândul lor pot fi: faleze stabilizate (ajunse la echilibru) ș
faleze moarte (rămase suspendate pe continent în urma regresiunii marine.
Se mai disting faleze false, adică țărmuri abrupte a căror formă nu este legată direct de acțiunea mării, ci
de rocă, de structură, tectonică; între acestea, falezele tectonice apar mai evidente, fiind lipsite de
platforma de abraziune.
Plaja şi dunele litorale Plaja = fâşie inundabilă; alcătuită din nisip, pietriş,cochilii, la ţărm cu faleză - ea
lipseşte sau e îngustă
Dunele litorale
- acumulări de nisip marin pe plaja superioară / vânt
- asimetrice, perpendiculare pe vânt, şiruri longitudinale aproape paralele;
Estuare şi delte
deltele acolo unde predomină procesele fluviatile, iar estuarele unde influenţa mareelor este puternică.
Estuarele- pâlnii ale fluviilor în mări cu şelf îngust unde există flux şi reflux
- 1500 km - Amazon
- 500 km - Sf. Laurenţiu
- 200 km - la Plata - 144 km - Sena.
 la flux - apele mării pătrund, diminuează / anulează forţa fluviilor / are loc decantarea sedimentelor
 la reflux - cele două acţiuni ale fluviului şi mării se adună → curenţi→înlătură materialele
Deltele
 complexe de acumulare la gurile fluviilor, conduc la→ înaintarea uscatului în more.
 condiţii: - volum mare de materiale ce nu sunt îndepărtate de curenţi,
- lipsa sau slabe maree.
- adâncimea redusă a mării.
- viteza mică duce la gura de vărsare la acumulări bogate
- prin acumulări se micşorează panta; cursul se alungeşte; împărţire în braţe.
- împărţirea în braţe determină modificarea condiţiilor de transport şi aluvionare; se produc acumulări în
bancuri în apropierea gurilor şi în lungul braţelor (grinduri longitudinale).
- la ape mari străpungerea grindurilor longitudinale → braţe secundare care apoi devin braţe principale.
- înaintarea deltei nu se face la infinit deoarece se slăbeşte rolul fluviului şi creşte rolul valurilor,
curenţilor
/ delta devine barată.
- la deltele cu mai multe braţe există - o ritmicitate în înaintare/ înaintări, stagnări, înaintări etc).
 rolul vântului -deplasarea nisipului de pe grinduri determină colmatarea lacurilor, mlaştinilor,
braţelor.
 rolul omului - dragaj; diguri; consolidarea grindului, desecări. 
 evoluţia → diferă de la deltă la deltă
→ comun 2-3 faze → golf
→ liman / lagună (deltă incipientă)
→ deltă propriu-zisă
→ deltă fluviatilă
→ deltă fluviomaritimă
→ delta→ evoluează spre câmpie sau evoluează spre golf (subsidenţa activă şi transgresiune).
Tipuri de delte (după formă şi evoluţie)
- Delte triunghiulare - (vârf de lance) ex. Tibru.
- Delte lobate -(Dunăre)-
- Delta digitată -(Mississippi)- la fluvii cu aport mare de aluviuni / braţele înaintează rapid.
- Delte barate (ex. Nil) -
- Delte atrofiate - (Guadalaviar) - acţiune intensă a mării şi ca urmare apare doar un promontoriu.
Terasele litorale
Construcţii coraligene
- coralii se dezvoltă între paralele de 300 latitudine sudică şi nordică
condiţii - t0 > 180 (25-300)
- adâncimea apei până în 25 m.
- salinitate 27 - 40 ‰
- ape oxigenate / turbiditate mică.
 construcţii → atoli - inele (Ø > 60 km) cu o lagună în centru cu adâncime 100 m.
→ recife - construcţii coraligene ce închid una sau mai multe insule necoraligene.
Evoluţia litoralului şi a liniei de ţărm
- în plan orizontal
- roaderea capetelor de ţărm, blocarea golfurilor prin cordoane de nisip, retragerea falezelor.
- tendinţa generală → îndreptarea ţărmului / se face repede
- în plan vertical - evoluţia unui ţărm submers - atac puternic al apei mării pe fondul transgresiunii; faleza
se retrage rapid; dezvoltarea platformei de abraziune; invadarea văilor de către mare şi dezvoltarea unui
ţărm dantelat. Oprirea transgresiunii duce la îndepărtarea treptată a ţărmului.
 ţărm emers - se produce la regresiuni → contur regulat cu plăji; pe fosta platformă când regresiunea
încetează, curenţii şi valurile → cordoane ce închid lagune → mlaştini.
 ţărm neutru - nivelul mării este staţionar / îndreptarea conturului; ieşindurile sunt erodate şi unite prin
cordoane / se ajunge la lagune.

Tipuri de ţărm
 Ţărmuri joase
- Ţărm cu lido - (cu cordoane litorale) - cel mai răspândit în regiuni unde aportul fluvial e mare
- Ţărm cu limane - guri de fluvii inundate şi barate prin cordoane de nisip.
- Ţărm cu delte
- Ţărm cu lagune (golfuri închise de cordoane de nisip)
- Ţărm cu estuare
- Ţărm watt – cu bancuri de nisip, cordoane joase, insule mici-între gurile de vărsare ale Rinului și Elbei
- Ţărm aralian ( la Marea Aral) - într-o zonă cu relief eolian / dunele sunt insule.
- Ţărm cu skjär (finlandez) - ţărm glaciar (cu morene frontale/drumlinuri, eskere) care a fost acoperit de
ape; la început formele pozitive = insule, peninsule, ulterior - regularizare - golfuri închise,
promontorii/retezate / în jurul M. Baltice.
- Ţărm cu mangrove - evoluţia influenţată de plante, mai ales Rhisophora.
-țărm coraligen
 Ţărmuri înalte
- Ţărmuri de tip Riass-golfuri ramificate pe cursurile râurilor,se manifestă flux, când văile devin golfuri şi
reflux când albiile râurilor devin mlăştinoase- peninsula Bretagne, N. Spaniei
- Ţărmuri cu fiorduri-regiuni afectate de gheţari; inundarea a dus la transformarea văilor glaciare în
golfuri ramificate-Scandinavia, Patagonia, pen.Labrador
- Ţărm dalmatic - cutele sunt paralele cu ţărmul, anticlinalele sunt insule, iar sinclinalele canale.
- Ţărmuri cu structură transversală (ţărm atlantic, ţărm cu anse) linia de ţărm taie aproape perpendicular
structurile (cute, falii) au golfuri largi pe sinclinale, arcuite, separate de capuri/ coasta Marocului
- Ţărm vulcanic- în insule vulcanice
- Țărm carstic-cu abrupturi, golfulețe mici foste doline
-Țărm cu faleză