Nunta pe plaiuri

Drăgoieștene
Vremuri de altădată-Popescu Larisa-Ioana
Clasa 9G
Informatoarele mele:
• Popescu Ileana este bunica mea. Aceasta
are 83 de ani, 2 copii și mulți nepoți. Ea a
lucrat la Cooperativa Agricolă de
Producție (C.A.P) până în
momentul desființării acesteia după care a
devenit casnică având grijă de animale și
de pământ.
Informatoarele mele:
Brădățan Viorica este vecina mea. Ea
are 71 de ani și de 50 de ani se află în
satul Drăgoiești. Aceasta a copilărit în
cătunul Fora și după ce s-a căsătorit a
ajuns aici. Tanti Vica, așa cum îi spun
eu, are 2 copii și o mulțime de
nepoți. Aceasta nu a fost angajată
niciodată, a muncit campul și a fost
casnică.
 Nuntă din anul 1948
Nuntă în anii 19

Darul
căsătoriei și al nunții
Acestea sunt doua evenimente de mare
importanță în acest sat, întrucât este momentul
formării unei noi familii.
Cererea în căsătorie îi revine tânărului, care
trebuie dupa aceea să prezinte propunerea
părinților miresei. Uneori mai iau parte la acest
eveniment si alte rude apropiate ale viitorilor
soți.
Tot procesul căsătoriei începe de la mire acasă, unde înainte
de a pleca iși ia Iertaciunea separat. La mireasă acasă aceasta
se îmbracă și mai apoi îl așteaptă pe mire. Acesta pornește
mai întâi cu tot alaiul dupa nași și apoi la mireasă, cu muzică
și voie bună. Când ajunge, vătăjeii
miresei obișnuiesc să îl oprească pe mire (dacă e
din alt sat)la intrare în ogradă, iar acesta trebuie să plătească
acestora cu bani sau băutură pentru a-și vedea mireasa
(să-i dea vulpe).
 Nuntă în anii 1970

Femeia îl poate aștepta pe mire după masă sau

se poate ascunde în pod, șură sau cămară.
După care mirele îi oferă femeii un cadou și se
cinstesc. Ea le pune flori în piept mirelui
și nanașilor, acestea trebuiau să fie mai
deosebite decât celelalte pentru a se deosebi
de cele ale nuntașilor.
Înainte de cununia religioasă, în fața
casei miresei se pun două scaune pe
care se asează părinții ei, iar aceasta se
pune în genunchi pe o pernă în fața lor.
Apoi, un om anume spune o
predică pentru iertarea păcatelor femeii.
Acest ritual se numeste Iertarea
Miresei sau
Iertaciunea. După ritualul Iertarii Miresei
aceștia își iau rămas bun și joacă Hora
Miresei.
Ritualul Iertaciunii 1990

Dragi meseni și nuntași
Și voi toți împrejurați
Și dumneavoastră dragi părinți,
Seama vă luați
Și cuvintele-mi ascultați.
Această tânără înghenunchiată
I-a venit vremea să se despartă
Și va merge la el acasă
De ea aleasă,
Și dintrânsa să nu iasă
Decât cu fața curată
Și cu mintea luminată:
Și întrânsa să calce
Tot cu noroc și pace.
Iar voi dragi părinți
Pre liniștiți,
Că nu s-a pomenit
De când lumea a răsărit,
Fii așa de mari să crească
Și la părinți să nu greșească
Orația tradițională
Cu cuvântul, cu fapta, cu gândul,
Cum îi de când lumea și pământul.
Ea înaintea voastră stă acum
Înghenunchiată
Și cu fața lăcrimată
Și se roagă s-o iertați,​
Relele ce le-a făcut
Să le uitați
Și s-o binecuvântați.​
Încă vă mai cumințiți
Dintr-a fecioriei voastre
Când tot așa pe vremea căsătoriei
Înaintea părinților ați inghenunchiat
Fata-n lacrimi v-aţi spătat
Și s-au îndurat de v-au iertat
Şi v-au binecuvântat
Ca să trăiţi şi să rodiţi,​
Neamul să știți să-l înfloriți
Și de altii să fiți pomeniţi
Aşa şi voi acum,
Când tinerii pășesc pe-al
lor drum.
Datoria nu v-o uitaţi,
Toate le lăsaţi
Şi greșelile fiilor le iertaţi.
Câte or fi greşit
Din copilărie
Până la această căsătorie
Să-i binecuvântați
Cu pâine și cu sare
Cu vorbe dulci de iertare
Să le fie casa mare​​
Și averea roditoare.​​
Să trăiască liniștiți
Și să ajungă fericiți
Dintr-aceste tinereți
Pân-la adânci bătrâneți
Nunta bunicii în 1960
Vătăjeii și
druștele
Vătăjeii țin în mână un baston de
care se lega un ștergar, iar în piept
poartă o floare și o batistă, iar
druștele au în piept o floare. După
ce iau mireasa de acasă merg
împreună la cununia religioasă
din biserică.
Ladă de zestre veche de 100 de ani Icoană

• Vătăjeii și druștele veneau cu căruța și

aduceau zestrea ce conținea: perne,
Nelipsita zestre țoale țesute, oghealuri, icoane și ștergare. Zestrea
se așezea de către druște pe scânduri sau bănci
și apoi se numărau toate obiectele.
 Nuntă în anii 1980
Taina
căsătoriei
• La ieșire din biserică se joaca
Dansul Mirilor. Nunii cei
mari cinstesc nuntașii cu prăjituri
și vătăjeii cu băutură.
 Modele tradiționale de pe cămăsi
Miresele erau îmbrăcate în straie populare: cămașă (ie),
Portul cojoc (dacă era iarnă), bondiță (vara) și catrință. Pe cap
nostru popular acestea purtau o coroană cu flori de care era prinsă
niste beteală sau voalul.
Modele tradiționale de pe cămăși
Catrință veche de 100 de ani Bondiță veche de 70 de ani
 Colacul
Nuntă în anii 1948 vesniciei
• După cununia religioasă aceștia
merg la căminul cultural din sat
unde avea loc petrecerea. Când
ajung acolo, colacul miresei este
pus pe bastonul cu stergar și doi
vătăjei îl țin, iar persoana care
spunea orația tradițională
pentru Iertarea Miresei,
spune un descântec, iar mirele
trebuia să prindă colacul și după
să îl taie făcând o cruce prin
aruncarea painii. După îl împarte
la toata lumea.
Nuntă în anii 1970
Alesele strigături
Strigăturile de la nuntă se spun atunci când mirele
merge să ia mireasa de acasă și spre căminul cultural.
Există mai multe tipuri de strigături: cele pentru
mireasă, pentru mire sau pentru soacră.
Strigături de la nuntă (din partea bunicii)
Frunzulită floare aleasă Noi la mire am lăsat gata
Noi mergem după mireasă La mireasă acu' fac vatra
De om gasi-o somnoroasă, Noi la mire am lăsat joc
O lasăm la mama acasă La mireasă acu' fac foc
Ca să-o dea dupa domn
Să se sature de somn
Strigături de la nuntă (din partea bunicii)
Hai mireasă, hai odată Miresucă cu cunună
Soacră-ta de când te așteaptă Te vedeai ca să fi bună
Te asteaptă de trei zile Că nici mă-ta n-o fost rea
Să vadă ce noră-i vine Dacă-i fi și tu ca ea
Strigături de la nuntă (din partea vecinei)
Tu mireasă, tu și tu Dă-ne drumu' soacră-n casă
Bine ți-o cântat cucu Ca suntem de viță aleasă
Te-o luat cine ai vrut tu Dă-ne drumu' soacră-n șură
Te-o luat fruntea satului Că suntem de viță bună
Nu propteaua gardului De eram de viță proastă
Nu veneam la dumneavoastră
Strigături de la nuntă (din partea vecinei)
Hai mireasă, hai la noi Soacră mare să fii bună
Că-I mai bine ca la voi Să nu cauți la noră hulă
Că la noi îi imaș cu iarbă Să nu te duci prin vecini
Și oamenii sunt mai de treabă Să cauți la noră pricini
Ogrăzile sunt ingrădite
Și găinile-s priponite
Strigături de la nuntă (din partea vecinei)
Cum n-ar fi soacra fudulă De când lumea și pământul
Care o noră așa de bună Nu te ia cine ți-e gândul
Cum n-ar fi soacra făloasă Și te ia cine ți-e partea
Că are o noră așa frumoasă Și-ți mânâncă sănătatea
Strigături de la nuntă (din partea vecinei)
Nici aceia nu-i femeie Seara cu bărbatu' meu
Ce nu poartă la brâu cheie Când el vede că mi-e rău
Să încuie, să descuie Fuge fuga la pârâu
La bărbat să nu-i spuie Și-mi aduce apă rece
Că bărbatu-i du-te vină Și-mi pune la cap
N-are când căuta pricină Cum nu știe el săracu
Că lecuiește pe dracu
Pânză de bumbac Model de pui Cruciulițe Model de pui

Pentru partea practică a acestui proiect am decis să

Ce am învățat din învăț să cos. Pentru început am cusut cruciulițe pe
acest proiect? pânză de bumbac, iar apoi am învățat să fac un model
de pui.
Impresii

Acest proiect m-a făcut să conștientizez importanța obiceiurilor și a tradițiilor

pe care noi ar trebui să le păstrăm vii pentru a nu ne pierde rădăciniile. A fost
o plăcere să discut cu vârstnicii și să mă transpun în acele vremuri prin
intermediul poveștiilor bătrânilor. Din aceste interacțiuni am observat și
plăcerea lor de a da mai departe tradițiile, informatoarele mele fiind foarte
bucuroase să ma ajute.
Impresii

Mai mult de atât am învățat multe lucruri noi despre vremurile de mult
apuse. Consider că în acea perioada li se dădea mult mai multă însemnătate
obiceiurilor și tradiților, iar acum cu tehnologizarea inumana a vieții se pot
pierde foarte ușor originile poporului nostru, a culturii noastre. Căsătoria și
nunta pentru acești oameni este ca un ritual, necesar, frumos față de cum
sunt văzute acum aceste lucruri, ca o obligație, o necesitate.
Dicționar
Vătăjel= vornicel; cavaler de onoare, în general bărbați nemăritați din sat;

Druște= domnișoară de onoare, în general femei necăsătorite;

Ogheal= plapumă;

Ștergar= prosop;

Ogradă= curte;

Fălos= mândru;

Hulă= vorbe rele;

 Cuprins:
1. Informatoarele mele
2. Darul căsătoriei și al nunții
3. Vătăjeii și druștele
4. Nelipsita zestre
5. Taina căsătoriei
6. Portul nostru popular
7. Modele tradiționale de pe cămăsi
8. Colacul veșniciei
9. Alesele strigături
10. Ce am învățat din acest proiect?
11. Impresii
12. Dicționar