Dnil Prepeleac

Basmul este o opera epica in proza sau in versuri in care realul

se imbina cu fantasticul. Personajele se impart in doua categorii:
pozitive si negative. Din lupta lori triumfa binele. Eroul principal este
ajutat in confruntarile lui de fiinte supranaturale sau obiecte magice.
Textul orcarui basm incepe cu formule initiale: "a fost odata ..." si se
sfarseste cu formule finale: " si am incalecat pe-o sa si v-am spus
povestea asa."
Intalnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei
incercari etc.), noua (noua mari si noua tari) doisprezece si altele.
Basmele pot fi populare si culte. Basmele populare s-au transmis pe
cale orala si nu au un autor cunoscut, cum ar fi: "Tinerete fara
batranete si viata fara de moarte". Basmele culte sunt creatii originale
ale unor autori cunoscuti: Eminescu - "Fat-Frumos din lacrima",
Creanga: "Harap-Alb", Slavici: "Zana Zorilor."

Povestirea Dnil Prepeleac are ca tem lupta dintre bine i ru, ca n

povetile populare. Ideea este c omul are mai mult minte de la
Dumnezeu, dect demonii.
Subiectul este comic, fiindc povestitorul, adic autorul, are umor, iar
eroul su Dnil Prepeleac este un htru. La nceput el este srac,
lene, avea o mulime de copii, dar ori fugea el de noroc i norocul de
dnsul", fiindc era nechibzuit la trebi". Fiindc-i lipseau cele
necesare pentru gospodrie, se ducea mereu la fratele su s
mprumute ba carul, ba uneltele de munc la cmp. Acesta-i spune s-
i duc boii la trg s-i vnd i s-i cumpere car i ali boi mai mici.
Dnil Prepeleac, fiind nechibzuit la trebi", schimb boii pe un car,
apoi carul pe o capr, capra pe un gnsac, gnsacul pe o pung goal
i se ntoarce acas. i spune fratelui su ce a pit i-1 roag s-i mai
dea o dat carul cu boi, ca s-i aduc lemne din pdure. Fiind lene,
trage carul lng copacul, pe care-1 doboar, i distruge carul, omoar
boii fratelui su i, disperat, se gndete s-i cear i iapa ca s fug n
lume. De aceea fratele su i spune: se vede c tu ai fost bun de
clugrit iar nu de trit n lume, s necjeti oamenii i s chinuieti
nevasta i copiii!" Dup ce ia i iapa fratelui su, se ntoarce n pdure
s caute toporul, ce-1 aruncase dup nite liie. Aici i aduce aminte
de cuvintele fratelui su, c ar fi bun de clugr i ncepe s nsemne
locul, s aleag copacii,, ca s dureze un schit. Este ispitit de un diavol
ieit din iaz, care, aflnd ce vrea s fac,. d de tire lui Scaraoschi.
Acesta l ispitete cu un burduf de bivol, plin cu bani, ca si-. dea
pusnicului Dnil " i s-1 poat mtura de-acolo ". Ispita este mare
i Dnil recunoaste: Avei noroc, spurcailor, c-mi sunt mai dragi
banii dect pusnicia, ca v-a arta eu vou ". Scaraoschi este tare
mhnit pentru pierderea unei comori att de mari cu care ar fi putut
dobndi o mulime de suflete" i de aceea trimite un alt drac i-i zice
lui Dnil, ca s-i ncerce mai nti puterile i apoi s ia banii. Prima
ncercare propus de drac era s nconjoare iazul cu iapa n spate de
trei ori, fr s-o pun jos, ca s
rsufle. Dracul nconjoar iazul cu iapa n spate, iar Dnil o ncalec,
zicnd c el o duce ntre picioare. A doua ncercare la fug l pune pe
drac s se ia la ntrecere cu un iepure, zicnd c acela-i copilul lui cel
mai mic. Dracul este depit de iepure i propune s se ia la trnt.
Dnil l duce la brlogul unui urs i-i spune c acolo st un unchi de-
al lui i s se bat cu el. A patra ncercare este care chiuie mai tare.
Dnil ascult felul n care dracul chiuie de se cutremur pmntul. El
i leag ochii i urechile cu un tergar, ca s nu-i sar creierii din cap,
i-i trage cu o drughinea groas de stejar" una la stnga, alta la
tmpla dreapt i alta n frunte. Dracul fuge n iad, dar vine altul cu un
buzdugan mare de fier, care-1 arunc de nu se mai vede trei zile i trei
nopi i cnd cade, s-a cufundat n adancul pmntului", de s-au
zguduit temeliile lumii. Dnil se preface c vrea s-1 arunce n lun
i dracul se sperie, ia buzduganul i sare n iaz.Vine alt drac i-i spune
s se ntreac n blesteme. Dracul l blestem i-i plesnete un ochi n
cap. Dnil l pune s ia burduful cu bani i s-1 duc acas, unde-i
pune pe copii s ia ragila i pieptenii de pieptnat cii" i s tabere
pe el s-l schingiuiasc dup placul lui Dnil".
Umorul se mpletete cu fantasticul, cu expresivitatea limbajului
popular. ntmplrile au o succesiune i-1 determin pe cititor s-1
asculte pe povestitor, care ca un htru uguiete pe seama eroului su
Dnil, fcndu-1 s piard boii, apoi reabilitndu-1, fcndu-1 s
ctige ntrecerea cu dracii, spre a sublinia ideea c i un oarecare om,
nu tocmai iste, poate iei nvingtor n lupta cu forele rului.
Oralitatea stilului este realizat prin interjecii:,, u! ia! na! na!",
Mi, mi, mi!" i substantive la cazul vocativ: Doamne!"
Srmanul!" biei!", d, d," Mi omule", A... leu", V...leu",
Bun!", M, Michidu!", prin expresii ale limbii vorbite: ., Ce vrei
s faci aici, mi omule?", Na-i-o frnt c i-am dres-o", Mai ede
el ct ede, de casc gura prin trg, -apoi i ia tlpia spre cas",
Bine v-am gsit, bdi!", Apoi d, bdi, m-ampornit cu graba i
m-am ntors cu zbava".
Prin povetile i basmele sale, Ion Creang se altur marilor
scriitori Mihail Eminescu, I.L.Caragiale, Ioan Slavici n sensul c ei
pun bazele prozei fantastice n literatura romn.

Valoarea instructiv- educativa a basmelor este deosebita. Ele

aduc o pretioasa contributie la dezvoltarea proceselor de cunoastere, a
proceselor afective, la formarea trasaturilor de caracter- in general, la
dezvoltarea personalitatii copiilor. Lectura basmelor prezinta o
deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor,
care constituie pentru copii modele demne de urmat. Din faptele
eroului pozitiv, ei invata sa fie curajosi, perseverenti si hotarati,
modesti si harnici, cinstiti si drepti, prieteni adevarati, exprimand
compasiune fata de cei slabi, admiratie fata de cei optimisti si
increzatori in fortele lor. Exprimand intelepciunea si nazuintele
poporului, necazurile si bucuriile sale, lupta cu fortele naturii, relatiile
dintre oameni, basmele ii ajuta pe copii sa inteleaga complexitatea
aspectelor vietii. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a
copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului. Copiii sasizeaza odata cu
continutul de idei si expresiile poetice si, insusindu-si-le, isi
imbogatesc vocabularul cu expresii din limba vie a poporului,
ajutandu-I sa-si insuseasca mai bine limba materna, cu expresivitatea
si bogatia ei, cu framantarile de limba, cu figurile poetice, cu zicatorile
pline de intelepciune, care aduc o insemnata contributie la dezvoltarea
personalitatii copilului.