PROIECT DE LECŢIE

DATA: 25.05.2016
PROPUNĂTOR: Grecu Florina-Mariana
CLASA: a VIII-a A
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Îmbinarea genurilor- balada populară;
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
TEMA: BALADA MIORIȚA – teme și motive literare
TIPUL LECŢIEI: de interpretare text
DURATA LECŢIEI: 50 minute

Obiective operaţionale:
a) cognitive: Elevii vor fi capabili :

1. Să analizeze elementele cadrului natural din balada Mioriţa;

2. Să explice motivele care apar în text;
3. să reliefeze şi să explice mijloacele artistice care susţin tema şi motivele poeziei;
4. Să descopere diferite modalităţi de caracterizare a măicuței bătrâne;
5. Să argumenteze atitudinea ciobănaşului moldovean în faţa morţii;
6. Să explice titlul baladei;
7. Să stabilească legături tematice între baladă şi alte texte;
b) afective:
1. Să manifeste interes şi atenţie faţă de conţinutul lecţiei;
2. Să selecteze din baladă pasaje care le-au plăcut motivând alegerea făcut

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Metode şi procedee:

- ciorchinele
- conversația euristică
- gândire activă
- brainstorming
- reflecția
- explicaţia
- descoperirea
b) Mijloace de învăţămât:
- fişe cu balada
- fișă practică
- markere
- tabla

c) Forme de organizare a activităţii:

- activitate frontală și individuală
- activitate pe grupe.

d) Resurse şi managementul timpului:

- spaţiul de lucru: sala de clasă;
- cunoştinţele anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute;
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor.

e) Resurse bibliografice:
- Manual de limba română pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas Educational

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 - Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, vol. 2, 3, Editura Artemis, Bucureşti
- Pop, Ion (coord.) - Dicţionarul analitic de opere literare româneşti, vol. I-IV, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, 1998-2001
- Mutoiu, Lăcrămioara – Alchimia textului poetic, Iaşi, Editura Versus, 2006
- Săndulescu, Al – Dicţionar de termeni literari, editura Academiei, Bucureşti, 1976
- Călinescu, G. Istoria literaturii române, Compendiu, Ed. Minerva, 1968
- Alecsandri, Vasile, Poezii populare ale românilor, Ed. Minerva, București, 1973
- Rotaru, Ion, Analize literare şi stilistice,Ed.Ion Creangă,Buc., 1974
- Pamfil, Alina – Limba şi literatura română. Structuri didactice deschise, Ed.Paralela 45, Cluj-Napoca, 2003
- Goia, Vistian Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj -
Napoca, 2002
- Parfene, Constantin, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Ed. Polirom, București, 1999.

f) Modalităţi de evaluare:
- frontală;
- formativă;
- orală;
- prin calificative;

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 Scenariu didactic

Nr Etapele lecţiei Conţinutul învăţării Strategia didactică Evaluare

Timp
oper.
Ob.
crt Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare
Se asigură condiţiile necesare

1 Moment desfăşurării optime a activităţii: Conversaţia Activitate

1’
organizatoric asigurarea liniştii, pregătirea frontală
materialului didactic.
Profesorul solicită elevilor să-şi
amintească ceea ce s-a discutat
Conversaţia
despre baladă în lecţia anterioară
Verificarea folosind metoda brainstorming. formativă
O.1 Se vor pune întrebări precum:
2 cunoştinţelor 7’ - De ce Mioriţa este o creaţie
însuşite populară? Branstorming Activitate
- Unde şi cine a descoperit frontală
anterior balada Mioriţa?
- Cine a publicat balada?
- Despre ce este vorba în balada frontală
O.5
Mioriţa? Explicația
- Care este tema baladei
Miorița?
- Care sunt părţile componente
ale baladei?
- Cărui gen aparține? De ce?
orală
- Care sunt momentele
subiectului?

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 O.2 - Ce motive apar în baladă?
- Ce reprezintă motivul
transhumanţei?
- Consideraţi că acest motiv este
important şi de ce?
Profesorul îi întreabă pe elevi
care sunt cele patru mituri
3 Captarea Gândirea activă Activitate frontală
fundamentale ale literaturii
atenţiei O.5 poporului român despre care frontală
5’ scria George Călinescu. Apoi
orală
sunt întrebați ce părere au despre
reacția ciobănașului din Miorița Conversaţia
în fața morții. A procedat bine?
euristică
De ce nu s-a apărat? Cum ar fi
reacționat ei?

Profesorul va preciza subiectul

Anunţarea O.1 şi obiectivele lecţiei și va scrie
Expunerea

4 subiectului şi a - pe tablă titlul lecţiei: Caietele de Activitate Apreciere

2’ Miorița– teme și motive literare notiţe ale
obiectivelor O.9 Conversația
elevilor
frontală verbală

Profesorul anunță elevii că vor

trece la aprofundarea studiului
5 Conducerea Conversația
operei Miorița, prin interpretarea
învăţării. textului. Elevii își reamintesc ce Activitate
este motivul literar și tema,
Ciorchinele frontală
completând ciorchinele. ( Motivul
literar este un element Apreciere
compoziţional ce se repetă în operă
şi din care rezultă tema acelei verbală

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 25’ opere. Motivul nu trebuie confundat
cu tema care exprimă o noţiune cu
valoare de generalitate şi este un
rezultat al acumulării de motive. Conversaţia
Motivul este în compoziţia unei
opere literare, unitatea structurală euristică
minimală, constând dintr-o situaţie
tipică, având o semnificaţie şi
putând prilejui trăiri şi experienţe Tabla
5 Conducerea exprimate într-o formă simbolică.
învăţării. Motivul se concretizează în diferite
elemente conceptuale:
O. 4 - personaje: motivul eroului, al
Problematizarea
O. 2 copilului neascultător, al Activitate Apreciere
O. 3 îndrăgostitului, al măicuţei bătrâne
etc.) Frontală verbală
O.1
Încă de la început se prefigurează
O.5 motivul transhumanţei. Iată vin în
cale/ Se cobor la vale... Ne orală
reamintim ce este transhumanţa
(este un fenomen de veacuri ce
caracterizează existenta pastorală a
poporului român şi constă în
urcarea turmelor pentru păşunat
primăvara devreme şi coborârea
Caietele de
lor pentru iernat toamna târziu).
notițe ale
elevilor
2.Următorul motiv se concretizează Descoperirea
printr-o cifră: motivul cifrei 3: trei
ciobănei cu trei turme de miei. Ce
credeţi că reprezintă acest motiv?
Unde l-am mai întâlnit? Planșe
Îşi mai aminteşte cineva ce
simbolizează cifra trei? Câteva
caracteristici. Explicația

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 Prezenţa cifrei 3 este specifică
basmelor: trei feciori de împărat,
trei fete, trei zmei, trei încercări etc.
Caietele de
Conform Dicţionarului de
simboluri cifra trei este un număr Conversaţia notițe ale
perfect: nu i se mai poate adăuga
nimic. euristică elevilor
- Aceasta reprezintă Omul: fiu al
Cerului şi al Pământului care
alcătuiesc împreună Marea Triadă.
- Pentru creştini reprezintă
perfecţiunea unităţii dumnezeieşti –
Apreciere
tripla unitate a echilibrului Problematizarea Activitate verbală
purtătoare de conţinut magic –
religios; frontală
O.1 - În mitologia greacă, trei fraţi sunt
- Planșele orală
stăpânii universului: Zeus peste Cer
O.9 şi Pământ, Poseidon peste Ocean şi
Hades peste infern.
- Cabala a privilegiat legea
ternalului: spirit, suflet şi trup.
- Cifra trei mai trimite şi la
nivelurile vieţii umane: material,
raţional şi spiritual sau divin.
- Trei faze ale existenţei: naştere,
creştere, moarte Tabla
- Trei etape fundamentale: botez,
nuntă şi înmormântare.
- cifră cu încărcătură magică, o
cifră cu ocurenţă deosebită în
folclorul românesc, conform Descoperirea
numerologiei: o cifră ce anunţă un
dezechilibru.

3. Într-adevăr! Iar acest

Prof. Grecu Florina-Mariana
Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 dezechilibru ne conduce în Explicația
continuare spre motivul
complotului sau al conflictului
dintre ciobani. De unde izvorăşte Caietele de
acest conflict?
Conversaţia notițe ale
Cei trei ciobănei reprezintă cele trei
regiuni româneşti: Transilvania, euristică elevilor
Moldova şi Muntenia. Din acest
O.1 motiv, ciobăneii ar trebui să se aibă
- ca fraţii. Unde am mai întâlnit acest
conflict între fraţi?
O.9 Activitate
(Acest conflict rezultă din invidia Problematizarea frontală
celor doi ciobani: ungurean şi
vrâncean, pe cel moldovean care Apreciere
are oi mai multe. Aceştia se Planșele verbală
hotărăsc să-l înlăture şi să-şi
însuşească averea lui.

Acest conflict face trimitere la orală

episodul biblic: conflictul dintre
Cain şi Abel care la origine avea
tot sentimentul de invidie.)

4. Apariţia Mioarei: Mioriţă laie,/ Tabla

Laie bucălaie,/ De trei zile-
ncoace/Gura nu-ţi mai tace!
constituie motivul oiţei năzdrăvane.
Cine este acest personaj? Ce
semnificaţie credeţi că au cele trei Descoperirea
zile? Mioriţa năzdrăvană este un
personaj fabulos, care află de
complotul celorlalţi doi ciobăni şi
vine să-şi avertizeze stăpânul. Ca şi
în basm, cifra trei are o valoare
magică, scurgerea celor trei zile
Prof. Grecu Florina-Mariana
Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 fiind necesară pentru ca mioara să- Explicația
şi poată dezvălui atributele
năzdrăvane.

Caietele de
5. Din discuţia ciobanului cu
O.1 mioriţa se prefigurează un alt Conversaţia notițe ale Activitate
- motiv: motivul testamentului. Cum euristică elevilor frontală
O.9 putem interpreta acest motiv?
Apreciere
verbală

Prin prezenţa celor trei fluieraşe

putem completa motivul cifrei trei. Problematizarea Orală

Planșele

6. Mai presus de durere se află Activitate

curajul ciobănaşului care pare să Frontală
perceapă moartea ca pe o nuntă. De
aici se desprinde un alt motiv:
motivul morţii ca nuntă, el
descriind ritualul de înmormântare
ca pe însurătoarea cu o mândră
crăiasă. Cum comentaţi acest lucru?
În literatură, acest procedeu prin Tabla
care noţiunea abstractă de moarte
este exprimată prin imagini poetice
concrete se numeşte alegorie. Ideea
morţii ciobănaşului este transmisă
alegoric prin descrierea unei nunţi Descoperirea
cosmice.
Dar cui oare îi transmite ciobănaşul
acest lucru? Există obiceiul ca la
înmormântare, tinerilor
Prof. Grecu Florina-Mariana
Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 necăsătoriţi să li se facă nuntă
simbolică. Acest ritual poate fi
considerat un punct de plecare în Explicația
interpretarea morţii tânărului Caietele de
ciobănaş ca pe nunta sa cu o
mândră crăiasă. notițe ale
elevilor
7. Aşadar, un alt motiv literar Conversaţia
prezent în baladă este motivul
măicuţei bătrâne. La ce personaj euristică
O.1
biblic face trimitere măicuţa
- ciobănaşului?
Apreciere
O.9 Prezenţa măicuţei bătrâne face Activitate verbală
trimitere la Maica Domnului, care
suferă pentru moartea fiului ei. frontală
Măicuţa bătrână este prezentată Reflecția Planșele Orală
căutându-şi fiul: Măicuţă
bătrână,/Cu brâul de lână,/Din ochi
lăcrimând,/Pe câmpi alergând,/Pe
toţi întrebând/Şi la toţi zicând:/
"Cine-a cunoscut,/Cine mi-a văzut/ Descoperirea
Mândru ciobănel...
Tocmai pentru a evita suferinţa
mamei sale, ciobănaşul doreşte ca
mioara să-i spună măicuţei că s-a
însurat. Tabla
Există credinţa populară privind
căderea stelei care este sinonimă cu Explicația
moartea. Dacă măicuţa află de
căderea stelei, va deduce imediat
adevărul.

Profesorul împarte fiecărui elev Fișele scrisă

niște fișe pe care trebuie să le
completeze individual.
Exercițiul

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 În timp ce elevii lucrează
profesorul verifică modul în care
se realizează sarcinile şi dă
indicaţii.Profesorul corectează în Activitate
cazul în care elevii au greşit,
individuală
oferind soluţiile corecte.
Stabileşte concluziile şi face scrisă
aprecieri asupra felului în care s-
a lucrat.
Obţinerea 7’ Alcătuiţi un text de 10-15
rânduri, în care să surprindeţi
performanţei şi Exerciţiul Caietele Activitate scrisă
trăsăturile măicuței bătrâne.
6 asigurarea O. 4 elevilor individuală

feed-back-ului.

Li se dă elevilor ca temă să
comenteze atitudinea ciobanului în
Asigurarea
faţa morţii.Cum puteţi denumi Conversaţia Formativă
7. retenţiei şi a O. 1
Tema Activitate
atitudinea sa: fatalism (renunţare la individuală
transferului. – 3’
luptă, acceptare resemnată a
O. 9
destinului tragic),optimism
(atitudine activă, manifestată prin
dragostea de viaţă a ciobanului şi
concretizată în ataşamentul pentru
meseria sa şi mediul în care trăieşte)
sau capacitatea de anulare a
realităţii tragice prin
transfigurarea acesteia?

Prof. Grecu Florina-Mariana

Colegiul Național Bănățean, Timișoara
 Prof. Grecu Florina-Mariana
Colegiul Național Bănățean, Timișoara