ȘCOALA: Școala gimnazială “Alexandru cel Bun”, Iași

CLASA: a VI-a
DATA: 7.05.2020
OBIECTUL: Limba și literatura română
PROFESOR MENTOR: Ghiciuc Anca
STUDENT PRACTICANT: Pahon Andreea
SUBIECT: Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
TIPUL LECŢIEI: predare-învățare-evaluare
SCOPUL LECȚIEI : Lecția vizează însușirea de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE:
1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată ;
3.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.2. identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul
înţelegerii modului de structurare a acestora;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;
2.4. adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse;
4.4. redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
Cognitive:
01: să realizeze diferența dintre vorbirea directă și vorbirea indirectă;
02: să identifice trăsăturile caracteristice vorbirii directe și vorbirii indirecte;
03: să evidențieze mijloace de realizare a vorbirii directe și vorbirii indirecte;
04: să identifice schimbările care au loc în timpul transformării vorbirii directe în vorbire
indirectă;
05: să recunoască verbe de declarație în diferite texte;
06: să realizeze transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
Afective:
01: să dovedească receptivitate și interes pentru lecția nouă;
02: să fie dispuși să-și integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori;
03: să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru Limba Română.
Psiho-motorii: să respecte ritmul cerut de desfășurarea activității.

STRATEGII DIDACTICE
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observația, exerciţiul, jocul.
Mijloace de învăţământ: laptop, prezentare powerpoint, manual, fișe.
Forme de lucru frontal, individual, pe grupe.
Durata: 40 min.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluare orală.

BIBLIOGRAFIE:
1. Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008;

2. Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Humanitas, 1997;

3.Programa şcolară pentru Limba şi Literatura română, clasa a VI-a, elaborată în cadrul M.E.N,
2017.
Nr. Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Materiale Forma de Forma de
Crt. lecției didactice didactice organizare evaluare

Moment Profesorul salută elevii și Elevii salută și își Laptop

1. organizatoric pregătește atmosfera pregătesc materialele Conversația Activitate
(1 min.) pentru începerea lecției. necesare pentru frontală
începerea lecției.

2. Verficarea Profesorul verifică tema și Elevii citesc tema, Conversația Laptop

temei și a explică rezolvarea acesteia ascultă explicația Discuția Activitate Aprecieri
cunoștințelor acolo unde sunt greșeli. profesorului și Explicația frontală verbale
anterioare corectează.
(5min.)

3. Captarea Captarea atenției se Elevii răspund Conversația Laptop Activitate Aprecieri

atenției realizează printr-un video. urmăresc video-ul și Video frontală verbale
(5 min.) Profesorul le cere elevilor răspund cerințelor
să reproducă ceea ce profesorului,
personajele din video au reproducând replicile
spus, folosind construcția personajelor.
”Personajul a spus...”

Profesorul anunță tema Elevii ascultă cu Explicația Laptop

despre care se va discuta: atenție. Activitate
Anunțarea Transformarea vorbirii frontală
4. temei noi și a directe în vorbire
obiectivelor indirectă, utilizând ca
propuse moduri de expunere
(2min.) dialogul, ce reprezintă
vorbirea directă, și
narațiunea, ce reprezintă
vorbirea indirectă.
5. Dirijarea Profesorul prezintă Elevii sunt atenți și Expunerea Laptop
predării și definiții și trăsături pentru urmăresc noile
învățării vorbirea directă și informații prezentate Explicația Activitate
(10 min.) vorbirea indirectă. de profesor, frontală
Profesorul explică intervenind cu Conversația
transformările care au loc întrebări în cazul în
în momentul trecerii care au nelămururi.
vorbirii directe la vorbirea
indirectă. (Anexa 1)

Profesorul le cere elevilor Elevii răspund, pe

să rezolve exercițiile 1 și 2 rând, la cerințele din Exercițiul Manual Activitate
din manual. (Anexa 2) exerciții. individuală

6. Asigurarea Profesorul dă ca sarcină
retenției și a elevilor să rezolve o fișă
transferului de lucru (Anexa 3) în care
(10 min.) să transforme texte ce
conțin dialog, marcă a
vorbirii directe, în
narațiune, marcă a vorbirii
indirecte, precizând
modificările care au avut
loc în momentul
transformării.
Elevii rezolvă fișa de Exercițiul Fișă de lucru Activitate
lucru, citind, pe rând, individuală
replici din text, apoi Conversația
tranformându-le în
vorbire indirectă.
După transormare,
elevii menționează ce Aprecieri
modificări s-au verbale
petrecut atunci când
de la vorbirea directă
s-a trecut la vorbirea
indirectă.

7.
 Asigurarea Profesorul asigură Elevii rezolvă Conversația Activitate Aprecieri
feedback- feedback-ul pe parcursul exercițiile de pe fișa Explicația Fișă de lucru frontală și verbale
ului întregii ore, prin aprecieri de lucru. Exercițiul individuală
(5 min.) verbale și prin
completarea unei fișe de
lucru.
(Anexa 4)
8.
Tema de Profesorul dă ca temă Elevii notează tema Explicația Manual
casă elevilor să rezolve în caiete, fiind atenți
(2 min.) exercițiile 1 și 2 de la la explicațiile primite.
pagina 173 din manual,
oferind explcații legate de
modalitatea de rezolvare a
acesteia.
Anexa 1

1. Vorbirea directă presupune transpunerea întocmai a cuvintelor
celui care vorbește.
2. Înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog (-).
3. În vorbirea directă ne folosim de verbe de declarație: a zice, a
spune, a țipa, a striga etc.
4. După verbele de declarație se utilizează două puncte (:).
5. În unele situații, verbele de declarație lipsesc, acest procedeu
dinamizând acțiunea.
6. În comunicare, verbele și pronumele sunt folosite la toate
persoanele.
Exemplu:
” — Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure
Ion pupăza, care, zicea mătuşa cu jale, ne trezeşte
dis-dimineaţă la lucru de atâţia ani?
— Ce spui, cumnată?! Da' că l-aş ucide în bătaie, când aş afla că
el a prins pupăza, s-o chinuiască. De-amu bine că
mi-ai spus, las' pe mine, că ţi-l iau eu la depănat!”
(Ion Creangă)
1. Vorbirea indirectă presupune reproducerea sub forma povestirii
a celor exprimate de cineva.
2. În vorbirea indirectă nu există posibilitatea utilizării dialogului.
3. Se folosește doar persoana a III-a.
4. Sunt folosite doar propoziții enunțiative.
5. Și în vorbirea indirectă apar verbele de declarație urmate, de
obicei, de prepozițiile că, să și o propoziție secundară.
6. Există posibilitatea utilizării tuturor modurilor verbului.
Exemplu:
„Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se
procitească băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de
tot ce-a învăţat peste săptămână.”
(Ion Creangă)

-eliminarea liniei de dialog;

-transformarea persoanei I și a II-a a verbelor și a peronumelor în persoana a III-a;
-semnalarea replicilor prin verbe care exprimă acțiunea de ”a spune”;
-plasarea, după aceste verbe, a unor cuvinte precum: că, să, ca să, dacă, unde, când, care, etc.;
-reproducerea cât mai exactă a cuvintelor vorbitorului;
-transformarea modului imperativ în conjunctiv;
-transformarea cazului Vocativ în Acuzativ sau Dativ;
-eliminarea exclamațiilor, interogațiilor, interjecțiilor.
Anexa 2
Anexa 3

Vorbirea directă şi vorbirea indirectă

1. Transformați vorbirea directă în vorbire indirectă din fragmentele citate.

a.”Berbecul se opri,proptindu-se zdravăn pe picioare.Băiatul râse strâmb.
-Apucă-l de coarne,îl îndrumă fata.El crede că ai venit să-i furi mieii.
-Nu-i fur,berbecule,zise băiatul”.
(Fănuş Neagu, Descoperind râul)

b.”Zmeul,turbat de mânie,se întoarce numaidecât acasă.

-Cine este acela care a cutezat să calce hotarele mele şi să intre în casa mea?
-Eu sunt,zise Prâslea.
-Dacă eşti tu,îi răspunse zmeul,am să te pedepsesc amar pentru nesocotinţa ta”.
(Prâslea cel voinic şi merele de aur-basm popular)

2.Transformaţi dialogurile de mai jos în texte narative.

1.”...Auzim într-o odaie alăturată o voce răguşită de femeie bătrână:
-Uite,coniţă,Ionel nu s-astâmpără!
-Ionel!strigă madam Popescu; Ionel!vin’ la mama!
Apoi,către mine,încet:
-Nu ştii ce ştrengar se face...”
(I.L.Caragiale,Vizită)

2.”Un moşneag nebun,c-o viţică de funie,n-are ce lucra?

-De vânzare ţi-i găinuşa ceea,măi băiete?
-De vânzare,moşule!
-Şi cât cei pe dânsa?
-Cât crezi şi dumneata că face!
-Ia ad-o-ncoace la moşul,s-o drămăluiască!”
(I.Creangă, Amintiri din copilărie)

3”.-Ce este aceasta?strigă Sobieski,repezindu-se călare înaintea lor.Ce sunteţi voi?

-Străjerii din cetate,răspunse bătrânul rănit,din spatele fiului său.
-Cum!atâţia sunteţi?
-Zece din noi au pierit din mila Măriei-tale!
-Voi aţi cutezat a vă împotrivi mie şi a-mi omorî atâţia viteji?zise regele”.
(C.Negruzzi, Sobieski şi românii)
3.Transformaţi următoarele texte în vorbire indirectă.
a.”Când intru de dimineaţă în casă,o trăsură în trap mare intră pe strada mea; în trăsură,madam caliopi
Georgescu,o veche prietenă.O salut respectuos.Cum mă vede,opreşte trăsura,înfigând cu putere vârful
umbreluţei în spinarea birjarului.
-Sărut mâna,madam Georgescu,zic eu,apropiindu-mă.
-La dumneata veneam!răspunde cucoana emoţionată.
-La mine?
-Da...te rog să nu mă laşi!
-!?
-Să nu mă laşi!trebuie să-mi faci un mare serviciu amical...La nevoie se arată amiciţia; să vedem cât eşti
de prietin!
-Cu cea mai mare plăcere,madam Georgescu,dacă pot...”
(I.L.Caragiale,Bacalaureat)

B”.-Vezi ce bine-i şade lui-zice mam mare-cu costumul de marinel?

-Mamiţo,nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
-Da cum?
-Marinal...
-Ei!Ziceţi voi cum stiţi; eu zic cum am apucat.Aşa se zicea pe
vremea mea,când a apărut întâi moda asta la copii-marinel.
-Vezi,că sunteţi proaste amândouă?întrerupse tânărul Goe.Nu se zice
nici marinal,nici marinel...
-Da cum,procopsitule?întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic.
-Mariner...
-Apoi,de!N-a învăţat toată lumea carte,ca d-ta!zice mam mare,şi iar
sărută pe nepoţel
Şi iar îi potriveşte pălăria de mariner.
(I.L.caragiale,D-l Goe)
Anexa 4

“Dar vocea de dincolo adaogă: Vocea de dincolo (servitoarea) o strigă

-     Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne insistent pe doamna, adăugând că Ionel vrea să-i
maşina!… Astâmpără-te, că  te arzi! răstoarne maşina, apoi îi spune lui Ionel să se
astâmpere, pentru că se va arde.
-     Ionel!, strigă iar madam Popescu, Ionel vin’         Madam Popescu îl cheamă pe Ionel să vină la
la mama! ea. 
-     Sări, coniţă! Varsă spirtul! s-aprinde!         Şi mai îngrijorată, slujnica o roagă pe stăpână
să îi sară în ajutor, fiindcă Ionel varsă spirtul şi se
-     Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să poate aprinde ceva.
meargă după el.”          Mama îl strigă iar pe Ionel şi se ridica repede
să meargă după el.
1. Ce semne de punctuaţie întâlniţi în text? 1. Ce semne de punctuaţie întâlniţi în text?
2. La ce persoană sunt verbele şi pronumele? 2. La ce persoană sunt verbele şi pronumele?
3. La ce mod sunt verbele? 3. La ce mod suntverbele?
4. Care este modul de expunere al textului? 4. Care este modul de expunere al textului?
5. La ce caz sunt utilizate substantivele din text? 5. La ce caz sunt utilizate substantivele din text?
1………………………………………………... 1………………………………………………...
……………………………………………….. ………………………………………………..
2……………………………………………… 2………………………………………………
……………………………………………. …………………………………………….
3……………………………………………. 3…………………………………………….
………………………………………………. ……………………………………………….
4…………………………………………… 4……………………………………………
……………………………………………….. ………………………………………………..
5……………………………………………… 5………………………………………………
……………………………………………….. ………………………………………………..