Pahon Andreea

Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

Consiliere - Teme seminar

1. Consilierea ca proces şi relaţie

 Utilizaţi, ca tehnici specifice de consiliere, Înţelegerea cadrului intern de referinţă

(Nelson-Jones, pp. 78-83), Parafrazarea şi reflectarea sentimentelor (Nelson-Jones,
pp. 94-104) şi Adresarea întrebărilor (Nelson-Jones, pp. 115-125) pentru a aborda,
de pe poziţiile unui consilier, următorul enunţ formulat de un student: “Sunt nefericit
pentru că sunt deja în anul III şi mi-am dat seama că trebuia să aleg o altă facultate, o
facultate care să-mi permită să-mi valorific potenţialul creativ. Voi fi nefericit toată
viaţa făcând ceva ce nu îmi place de fapt.” – jumătate de pagină

În situația dată, consider că sunt foarte importante tehnicile pe care le-aș putea utilizza în
discuția cu acest student.
Pentru a putea depăși aceste sentimente, este necesară înțelegerea în totalitate a
sentimentelor. Consider că este important a clarifica faptul că „nefericit” se aplică doar situației
legate de universitate, nu întregii vieți pe care o duce. Aș utiliza parafrazarea pentru a-l face pe
student să realizeze că „nefericit” este un termen dur pentru situația în care se află, mai degrabă
ar putea folosi „nesigur”, „dezorientat”. Aș parafraza „Voi fi nefericit toată viața”, frază pe care
aș insista și cu întrebări precum „Esti sigur că asta se va întâmpla? De ce crezi asta? ” pentru a-l
face pe student să realizeze că întreg viitorul lui nu se bazează doar pe această facultate.
Discuțiile asupra situației le-aș îndrepta în următoarea direcție. L-aș sfătui să încheie
acest an universitar, deoarece este ultimul și ar fi păcat de cei doi de dinainte. Mai departe, l-aș
ajuta să înțeleagă că nu se oprește totul la această facultate. L-aș încuraja să își dezvolte
potențialul creativ și aș încerca să discut despre ce îi place cu adevărat să facă, pentru a-l motiva
să nu renunțe la visul său și la talentele pe care le are. I-aș recomanda să înceapă o altă facultate,
bazată pe ceea ce își dorește, facultate ce cu siguranța va constitui o plăcere pentru el. L-aș face
să înțeleagă că astfel, situația nu este atât de gravă și nu este nevoit să facă tot restul vieții ceva
ce nu îi place, iar problema nu este chiar atât de gravă pe cât poate părea.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

2. Autoeficacitatea profesorului

 Conturaţi un profil al profesorului eficient în relaţia sa cu elevii care au probleme

şi un profil al profesorului eficient în relaţia sa cu elevii care creează probleme.
Ataşati o etichetă metaforică fiecărui profil (Gordon, T., Profesorul eficient, pp.
64-116 şi pp. 151-183) – jumătate de pagină

„Colac de salvare”
Consider că un profesor care încearcă să stabilească o relație cu elevii care au probleme
are nevoie de abilități și deprinderi bine dezvoltate, pentru a putea fi capabil să se adapteze
situației în care elevul se află și pentru a putea să îl înțeleagă. Un profesor eficient trebuie să fie
foarte receptiv și atent la comportamentul elevilor, pentru a-și putea da seama dacă aceștia au o
anumită problemă. De asemenea, el trebuie să știe cum să discute cu un elev, deoarece există
riscul ca elevii să respingă implicarea profesorului în problema pe care o au. Astfel, profesorul
eficient trebuie să fie un bun ascultător, care să îi poate da încredere elevului să dicute cu el.
Trebuie să îl facă pe elev să simtă că poate avea încredere, că este într-adevăr ascultat și că poate
găsi sprjin, fără a se simți incomod.

„Porumbelul păcii”
Un profesor ce încearcă stabilirea relației cu un elev care crează probleme trebuie să aibă
o atitudine difierită de situația de mai sus, însă de cele mai multe ori, elevii care crează probleme,
sunt elevi care au probleme, deci consider că sunt necesare abilități diverse. Profesorul eficient
trebuie să fie înțelegător și să se gândească la faptul că în spatele atitudinii elevului, există
anumite sentimente și trăiri care pot determina modul în care el se comportă. De asemena, un
profesor eficient trebuie să îl facă pe elev să se simtă parte a grupului, să îl implice în activități,
să îl facă să simtă că efortul depus de el este valoros. Consider că o atitudine prietenoasă și caldă
îl va determina pe elev să se comporte în aceeași manieră.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

3. Stilul de viaţă şi managementul stresului

 Completaţi Fişa de lucru 80 (Anexa 2), apoi revizuiţi-o bazându-vă pe

informaţiile citite în Capitolele 9 şi 12 (Băban, A., 2001, Consiliere educaţională,
pp. 115-132 şi pp. 169-175). Ce modificări aţi constatat în urma revizuirii? –
jumătate de pagină

FISA DE LUCRU 80. Ce pot să fac atunci când mă simt stresat

Dați exemple de 2-3 situații concrete în care v-ați simțit stresat și gândiți-vă la mai multe
modalități prin care ați reușit (sau ați fi putut reuși) să reduceți stresul.

Situația 1
M-am simțit stresată în momentul în care urma să dau examenul de titularizare. Abia
susținusem examenul de licență, nu învățasem nimic pentru titularizare iar timpul rămas era
foarte scurt. Îmi era teamă că îmi voi dezamăgi familia, prietenii, cunoștințele, care aveau mereu
așteptări foarte mari de la mine.

Modalități de reducere a nivelului de stres

Am încercat să mă motivez spunându-mi că pot totuși să folosesc timpul rămas pentru a
acumula cunoștințe de bază, care, împreună cu cele pe care le aveam deja, mă vor ajuta să rezolv
subiectele. De asemenea, am început să mă gândesc că este pentru prima dată când dau acest
examen și el poate constitui o experiență pentru mine, pot vedea cum este în cadrul susținerii lui
iar anul viitor voi putea veni mult mai pregătită.

Situația 2
Am fost foarte stresată în momentul în care am început pentru prima dată să predau. Îmi
era teamă că nu voi putea să mă fac plăcută, că nu voi putea să mă impun în fața elevilor și că nu
îmi voi putea desfășura orele așa cum ar trebui.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

Modalități de reducere a stresului

Am încercat să mă gândesc că probabil elevii mă vor plăcea, având în vedere vârsta pe
care o am, deoarece se vor simți mai apropiați de mine și se vor simți în largul lor. De asemenea,
am încercat să îmi spun că știu ce am de făcut pentru a ține clasele sub control, că am mai făcut
asta în cadrul orelor de practică și am început să mă gândesc că sentimentele de teamă nu își au
locul.

În urma revizuirii situațiilor în care m-am simțit stresată, am constatat că situația care a
condus la această stare (examenul, elevii) nu este factorul principal de stres, ci aceștia sunt cu
totul alții.
În ambele situații am constatat că sursa de stres nu o constituie emoțiile, teama de
dinainte de examen sau de începerea școlii, ci imaginea pe care o am asupra propriei persoane.
Nu îmi era teamă că examenul va fi prea greu sau că elevii nu vor fi receptivi, ci îmi era teamă că
eu nu sunt în stare să mă descurc și că nu am abilitățile necesare. Fiind o persoană care a suferit
în urma bulling-ului în gimnaziu, neîncrederea în sine este constantă. Așadar, stresul resimțit în
acele situații provine tocmai din faptul că nu am avut suficientă încredere în mine, în ceea ce știu
și în ceea ce pot face. Deci principala modificare are loc în ceea ce privește sursele de stres.
Un alt aspect pe care l-am observat are legătură cu mecanismenele de coping. Am
constatat că puteam face mult mai multe lucruri pentru a elimina stresul, cum ar fi căutarea
suportului social. Nu am apelat deloc la ajutorul familiei, al prietenilor, care cu siguranță m-ar fi
ajutat foarte mult. M-am bazat doar pe o reevaluare pozitivă care, deși a fost efcientă, a fost o
metodă lentă. Stresul a dispărut abia după ce am fost pusă în fața faptului împlinit și am văzut că
sunt capabilă să mă descurc în acele situații.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

4. Planificarea carierei – Identitatea vocaţională şi decizia de carieră

 Gândiţi-vă la facultatea şi/sau profesia pe care v-aţi ales-o.

a. Realizaţi o analiză a componentelor propriei identităţi vocaţionale, oferind
exemple care să ilustreze componentele respective (Băban, A., 2001,
Consiliere educaţională, Capitolul 15 – paginile 205-219) – jumătate de
pagină

Identitatea mea vocațională este constituită atât din caracteristici înnăscute, cât și
dobândite.
În categoria caracteristici înnăscute pot menționa temperamentul pe care îl am. Dacă am
în vedere cele patru tipologii temperamentale, am tăsături care se încadrează atât în cel
flegamtic, cât și în sangvinic. Sunt o fire calmă, atentă, grijulie, capabilă să îmi controlez
reacțiile, sociabilă, căruia îi place munca în grup și interacțiunea cu cei din jur. Consider că toate
acestea sunt potrivite în cadrul profesiei pe care o am, aceea de profesor.
O componentă a identității mele vocaționale o constituie și identificarea cu un model, și
anume mama, care este cadru didactic. Observând munca ei și cât de mult iubește ceea ce face,
am dezvlotat o pasiune pentru a lucra cu elevii și pentru a-i ajuta să dobândească diverse
cunoștințe și abilități.
Abilitățile personale pe care le am, și anume diverse cunoștințe și deprinderi, sunt
caracteristici dobândite, pe care încă încerc să le dezvolt. Stăpânesc bine ceea ce predau și
reușesc să empatizez cu elevii și să înțeleg ceea ce au ei nevoie.
O altă componentă este modalitatea de rezolvare a conflictelor. În clasa la care sunt
dirigintă există anumiți elevi care derajnează atât orele, cât și colegii, astfel că zi de zi apar dierse
conflicte. Am observat că este foarte importantă comunicarea deschisă și sinceră cu elevii
respectivi iar faptul că discuțiile pe care le port le demonstrează că îmi pasă de ei îi determină să
fie mai atenți la comportamentul lor.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

b. Analizaţi procesul decizional în care v-aţi angajat atunci când v-aţi ales
facultatea şi/sau profesia. Aţi parcurs toate etapele deciziei? Ce dificultăţi
aţi întâmpinat în parcurgerea etapelor deciziei? (Băban, A., 2001,
Consiliere educaţională, Capitolul 15 – paginile 205-219) – jumătate de
pagină

În ceea că mă privește, procesul decizional din momentul în care mi-am ales atât
facultatea, cât și profesia a fost unul destul de simplu, fără situații în care să mă întreb ce ar
trebui să fac mai departe, ce mi-ar plăcea să fac sau dacă aleg ce trebuie.
Încă de la terminarea clasei a 8-a am decis că vreau să predau limba engleză. Această
decizie a făcut alegerea unui liceu și a unei faculăți un proces ușor. La liceu am ales un profil
uman, pentru a studia mai mult limba engleză și la fel am acționat și în cazul faculății. Am ales
Facultatea de Litere, specializarea Engleză-Română, știind că voi urma modulul psihopedagogic
și imediat după terminarea facultății, voi da examenul de titularizare.
Urmărind etapele deciziei, observ că nu le-am parcurs pe toate. Am trecut prin prima
etapă, cea de definire a deciziei ce trebuie luată. O problemă întâmpinată în cadrul acestor etape,
și singura, de altfel, a constat în faptul că am încercat determinarea anumitor alternative, însă mi-
am dat seama că nu reușesc să găsesc vreuna, deoarece eram ferm convinsă de ceeea ce trebuie
să fac. Urmează a doua etapă, cea de obținere a informațiilor necesare, etapă în care am aflat
mai multe despre ce trebuie să fac pentru a ajunge profesor și în care decizia mea s-a consolidat.
Ultima etapă prin care am trecut a fost cea de stabilire a unui plan de implementare a deciziei și
punerea sa în aplicare.
Pahon Andreea
Master, anul I
Facultatea de Litere
Specializarea: Lingvistică generală și românească

c. Completaţi Chestionarul de identificare a stilului decizional (Fişa 55,

Anexa 3). În ce fel consideraţi că stilul dumneavoastră decizional a
influenţat derularea procesului decizional atunci când v-aţi ales facultatea
şi/sau profesia? – jumătate de pagină

În urma completării chestionarului de identificare a stilului decizional, la care am

încercuit itemii 2, 4, 5, 6, 11, 13, 19 reuzltă că stilul meu decizional este stilul dependent, bazat
pe îndumarea celor din jur atunci când vine vorba de luarea deciziilor.
Privind la derularea procesului decizional atunci când am ales facultate și profesia, cred
că stilul meu decizional a jucat un rol destul de important. Deși știam ce vreau să fac și aveam
un plan bine stabilit, totuși simțeam că am nevoie de confirmarea familiei iar sfaturile erau
oricând bine-venite.
Am ales Facultatea de Litere știind încă de la terminarea gimnaziului că îmi doresc să
predau limba engleză, astfel că pot spune că tot atunci mi-am ales și profesia. Este posibil ca
stilul meu decizional să fi acționat încă din acele momente, deoarece mama mea este cadru
didactic, iubește ceea ce face iar în moemntul în care a aflat că doresc să urmez același drum, mi-
a încurajat decizia, motiv pentru care am continuat pe această cale fără cele mai mici îndoieli.
Așadar, consider că acest stil decizional nu a condus la schimbarea deciziilor mele (poate
și pentru că am fost susținută), dar cu siguranță mi-a oferit mai multă încredere și siguranța că
aleg bine.