Pastelul „Malul Siretului”de

V.Alecsandri. Figuri de stil.Comparația.

Limba și literatura română
Profesoară: Chiperco Natalia
1. Compară imaginile!
Asocieri?

Emoții?

Trăiri?

Informații?
2. Compară imaginile!
Asocieri?

Emoții?

Trăiri?

Informații?
 Observă!
 Am utilizat un procedeu de gândire – comparația;
A compara – A pune alături două sau mai multe
lucruri, ființe sau fenomene pentru a stabili
asemănările și deosebirile dintre ele. Sinonime:a
asemăna, a confrunta.
 Imaginile producun impact diferit asupra noastră,
pentru că valorifică diferite aspecte ale relației
dintre natură și om (emoțional și informativ).
 Să ne amintim!
 Comparația este o figură de stil se presupune asemănarea
expresivă, surprinzătoare a doi termeni cu trăsături
comune (persoane, obiecte sau acțiuni) cu scopul de a
evidenția unul dintre ei.
 Exemplu: „Pe un deal răsare luna, ca o vatră de
jăratic”. Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)
 Structura comparației
T1=primul termen al comparației („luna”)
Elementul comun/baza de comparație: formă, culoare,
miros, sunet, un anume fel de a se mișca, un sentiment pe
care îl trezește, o stare sufletească ș.a. („răsare”)
Cuvântul/grupuri de cuvinte de legătură:ca, precum,
cât, asemenea, aidoma, la fel ca, asemănător cu, întocmai
ca ș.a.
T2= al doilea termen al comparației („o vatră de
jăratic”)
Descoperă Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică
Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
textul!
It.1. Determină comparația
din primele două versuri ale
poeziei.
It. 2. Indică structura
comparației găsite.
 Descoperă textul!
It. 1.
„Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică
Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.”
It.2.
 T1=primul termen al comparației („aburii nopții”)
 Elementul comun/baza de comparație: un anume fel de a se
mișca (mister/taină) ș.a.
 Cuvântul de legătură:ca
 T2= al doilea termen al comparației („fantasme”)
 E bine să știi!
Din istoria literară a cuvântului „fantasme”:
 Cuvântul este utilizat în poeziile lui D.Bolitineanu, M. Eminescu
și V. Alecsandri;
 Exprimă o apariție misterioasă, incertă și fascinantă;
 Apare frecvent în poezia lui V. Alecsandri. Poetul, uluit de finețea
peisajului, recurge la acest cuvânt pentru a exprima stranietatea
peisajului cunoscut, banal, devenit brusc misterios și de
nerecunoscut într-un moment al zilei sau schimbarea anotimpului.
Doina Ruști,
Dicționar de teme și simboluri din literatura română
 Uimire

Visare
Încîntare

Descoperirea
unui mister