Relieful litoral

Fâşia terestră unde apa oceanului sau a mării se

întâlneşte cu uscatul şi al cărei relief este modelat se
numește litoral.
El cuprinde:
 ţărmul;
 platforma continentală.
FACTORI GENETICI Al RELIEFULUI LITORAL
 1. Valurile;
 2. Mareele;
 3. Curenţii litorali (deriva litorală)
Procesele specifice reliefului litoral
 1. Eroziunea marină/abraziune
 2. Transportul
 3. Acumularea
 4. Dizolvarea/alterarea
 Forme de relief litoral

 Delte
 Lagune
 Estuare
 Limanuri
 Cordoane litorale
 Delta
 Delta este o formă de relief
rezultată din depunerea de aluviuni,
respectiv mâl și nisip, la vărsarea
unei ape curgătoare într-un lac, în
mare sau în ocean, pe un teren cu
pantă lină, în condițiile lipsei
mareelor și a acțiunii curenților
litorali.

Delta Dunării
 Laguna Razim - Sinoe
Lagunele
 Lagunele sunt întinderi de apă din
regiunile litorale, rezultate în urma
închiderii parțiale a golfurilor prin
cordoane de nisip (grinduri), construite de
curenții de apă și valuri. Pot avea apă
sărată, salmastră sau dulce. Atâta vreme
cât comunică, fie și prin nisipul grindului,
cu marea, lagunele se deosebesc de
lacuri. Când se formează la ieșirea unui
curs de apă spre un mare fluviu sau spre
mare, ele poartă denumirea de limane.
Estuarele
 Estuarul este un tip de gură de vărsare a unui fluviu sau a unui râu mai
mare în mare sau în ocean. Are de cele mai multe ori forma unei
pâlnii. Se formează la țărmul mărilor și oceanelor cu maree puternice,
care împiedică acumularea aluviunilor; altfel, în zonele cu maree
reduse, gura de vărsare ia forma unei delte sau a unui liman.

Estuarul Amazonului
 Limane
 Limanul, din punct de vedere geografic, este în
mod specific și precis o lagună cel mai adesea
salmastră, formată prin inundarea unei văi și prin
aluvionarea unui cordon litoral de-a curmezișul
acesteia. Ca urmare, prin definiție limanul este
situat la ieșirea unui curs de apă dulce spre
mare .

Limanele nord-pontice în
nord-vestul Mării Negre.
 Țărmuri înalte

Când marea invadează teritorii cu altitudini mari, se creează ţărmuri înalte, caracterizate
prin: faleză, o suită de golfuri cu forme foarte variate şi capuri.
 Țărmuri cu faleza

Țărmuri cu fiorduri în Norvegia

 Țărmuri cu fiorduri
Țărmuri joase când marea
invadează o câmpie sau se retrage pe o
platformă litorală.

Ca subtipuri pot fi:

1. ţărmuri cu lagune şi cordoane litorale;

2. ţărmuri mlăştinoase,
3. ţărmuri cu delte;
4. ţărmuri cu recifi de corali
5. ţărmuri mangrove
6. ţărmuri cu estuare
 Litoralul românesc - reprezintă o parte din țărmul occidental al
Mării Negre ( de la granița cu Ucraina până la cea cu Bulgaria) are o lungime de
245 km și se compune din trei sectoare geomorfologice :
 la nord, Delta Dunării;
 la mijloc, complexul Razim-Sinoe cu grindurile care îl despart de mare ;
 la sud, coasta dobrogeană formată dintr-o alternanță de faleze, de plaje și de
limane înșiruite între sudul grindului Chituc și frontiera bulgară.