Şcoala Gimnazială Nr.1 Vadu Moldovei, jud.

Suceava
Prof. Beraru Dan

SCHIŢĂ DE LECŢIE
Geografie clasa a VIII-a

CĂILE DE COMUNICAŢIE

România dispune de o reţea diversificată de căi de comunicaţie care cuprinde:

 Căi ferate : 11.500 km ( 3.800 km electrificaţi);
 Căi rutiere: 72.800 km ( 17.100 km modernizaţi);
 Căi navigabile interne: 1.690 km ( 1075 pe Dunăre);
 Căi maritime: 3 porturi maritime ( asigură legătura cu toate ţările cu ieşire la mare);
( datele de mai sus sunt la nivelul anului 1999)

Axe naţionale de importanţă internaţională

Căile de comunicaţie din România asigură legătura cu ţările vecine şi nu numai, unele dintre ele
fiind cuprinse în aşa numitele coridoare europene de transport:
 Feroviar: legături de tip INTER – CITY ( în cadrul ţării) şi EURO – CITY ( ÎN
Europa);
 Rutier: autostrăzile A1, A2, A3, A4 ( unele în curs de finalizare); România înscrisă în TEM
( Autostrada Transeuropeană) pe ruta: Nădlac – Arad – Sebeş – Piteşti – Bucureşti –
Constanţa – legătură prin ferry- boat cu Turcia( Istambul sau Samsun);

România dispune în prezent de 8 magistrale feroviare şi tot atâtea rutiere, care asigură
legătura cu ţările vecine prin puncte de frontieră/ vamale. Principalul nod de comunicaţii al ţării este
oraşul Bucureşti, de unde pleacă toate aceste magistrale.

I. Magistrale feroviare:
Bucureşti – Craiova – Drobete Turnu Severin – Timişoara – legătura cu Serbia ( mai departe spre
Italia, Elveţia, Franţa), punct de frontieră Jimbolia;
Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad – legătura cu Ungaria ( mai departe spre
Cehia şi Austria), punct de frontieră Curtici;
Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Alba Iulia – Cluj – Oradea - legătura cu Ungaria ( mai departe spre
Austria, Germania), punct de frontieră Episcopia Bihorului;
Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Dej – Baia Mare – Satu Mare;
Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava – legătura cu Ucraina ( mai departe spre Federaţia
Rusă, Polonia), punct de frontieră Vicşani;
Bucureşti – Făurei – Tecuci – Iaşi – legătura cu Republica Moldova, punct de frontieră Ungheni;
Bucureşti – Făurei – Brăila – Galaţi;
Bucureşti – Feteşti – Constanţa – Mangalia; ( vezi harta de la pag. 130)

II. Magistrale rutiere:

Bucureşti–Craiova–Timişoara ( E 70) – legătura cu Serbia, punct de frontieră Stamora-Moraviţa;
Bucureşti – Giurgiu ( E70) – legătura cu Bulgaria ( mai departe spre Grecia , Turcia), punct de
frontieră vama Giurgiu;
Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Arad – legătura cu Ungaria ( mai departe spre V Europei), punct de
frontieră Vama Nădlac 1 şi 2;
 Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj – Oradea ( E 60) – legătura cu Ungaria ( mai departe spre
Germania – Hamburg), punct de frontieră vama Borş;
Bucureşti – Feteşti – Constanţa - Mangalia ( E 60) – legătura cu Bulgaria (mai departe spre
Grecia , Turcia), punct de frontieră Vama Veche sau Negru Vodă;
Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava ( E 85) – legătura cu Ucraina ( mai departe
Polonia – Lvov), punct de frontieră vama Siret;
Bucureşti – Ploieşti - Tecuci – Iaşi – legătura cu Republica Moldova, punct de frontieră vama
Albiţa sau Sculeni;
Bucureşti – Ploieşti – Focşani – Galaţi – Brăila;
( vezi harta de la pag. 132)
III. Artere navigabile
Artera fluviilor şi canalelor : legătura dintre Marea Nordului( portul olandez Rotterdam) şi Marea
Neagră ( Constanţa), prin intermediul Rinului, canalului Rin – Main – Dunăre, Dunărea – canalul
Dunăre – Marea Neagră sau prin Sulina.
Dunărea – navigaţia pe sectorul românesc:
 Baziaş – Brăila ( Dunărea fluvială) – pot circula nave de tonaj mic ( mai ales barje şi şlepuri),
porturi: Drobeta Turnu Severin, Olteniţa, Călăraşi, Giurgiu, etc;
 Brăila – Sulina ( Dunărea maritimă) – pot circula vase de mare tonaj, porturi: Brăila, Galaţi, Sulina;
 Canalul Dunăre – Marea Neagră (64 km, dat în folosinţă în 1984) – leagă Cernavodă de
Constanţa; de la Poarta Albă se desprinde o ramificaţie spre Midia – Năvodari, scurtează
distanţa cu 400 km faţă de ruta pe la Sulina;
Artera mărilor: Marea Caspică – Marea Neagră – Marea Mediterană – Oceanul Atlantic. Constanţa
este cel mai mare port al Mării Negre, asigurând servicii de tranzit şi pentru ţările central europene fără
ieşire la mare.

IV. Artere aeriene

Aeroporturi internaţionale:
 Bucureşti/ Otopeni – Aeroportul Internaţional „ Henri Coandă”
 Bucureşti – Aeroportul Internaţional Băneasa „ Aurel Vlaicu”
 Constanţa – Aeroportul Internaţional „ Mihail Kogălniceanu”
 Timişoara – Aeroportul Internaţional „ Traian Vuia”
 Suceava – Aeroportul Internaţional „ Ştefan cel Mare”
 Alte aeroporturi internaţionale mai găsim la : Craiova, Cluj, Iaşi, Bacău, Baia Mare,
Târgu Mureş, Arad, Oradea, etc. ( vezi harta de la pag. 132)
România are legături aeriene cu circa 50 de mari oraşe din întreaga lume.

V. Transporturi multimodale
Acest tip de transport îmbină mai multe mijloace de transport ( feroviar, rutier, fluvial, maritim):
- ferry-boat –urile ( linie Constanţa – Samsun);
- transportul transcontainerizat;
VI. Transporturi speciale
- reţeaua de înaltă tensiune ( transportul curentului electric);
- pipe –line –urile : conducte petroliere, gazoducte;
VII. Telecomunicaţiile
- televiziunea ( prin cablu sau cu antenă pentru transmisia prin satelit);
- radiofonia
- telefonul/ fax,
- telefonia mobilă, Internetul, etc;

Notă:
Notă: Această schiţă de lecţie a fost realizată după manualul de geografie pentru clasa a VIII-
a, de la editura Humanitas Educaţional