GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

LECȚIA NR 14

Transporturile

Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt cât

de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin
Geografie, la clasa a XII-a. Haide să pornim
împreună pe drumul cunoașterii sistemelor de
transport din Europa și România

1. EXPLOREAZĂ:

https://aec-business.com/latest-greatest-succeed-bim-transport-infrastructure-construction/

Analizați imaginea de mai sus și precizați:

- Trei căi de comunicație ce pot fi identificate în imagine;
- Trei mijloace de transport surprinse în imaginea;
- Un mijloc de transport care nu apare pe imagine;
- O cale de comunicare care nu se regăsește în imagine.

2. APROFUNDEAZĂ:
Sistemele de transport
Europa dispune de sisteme de transport incluse într-o rețea diversificată, densă și
complementară caracterizate de modernizarea căilor de comunicație, de creșterea traficului și
a vitezei mijloacelor de transport, de containerizare etc.
Transporturile feroviare au creat mari noduri feroviare precum: Moscova, Paris,
Viena, Munchen, Milano, Bucureşti, Berlin etc. Căile ferate din Europa au un ecartament
normal (1435 mm), foarte larg (1676 mm) în Spania şi larg (1524 mm) în ţările din fostul
U.R.S.S. care ridică mari probleme de adaptare a materialului rulant la ecartamentele diferite.
Dintre tunelurile feroviare se remarcă: St. Gothard (Elveţia) cel mai lung din lume, cu 57 km,

1
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

şi Eurotunelul (50 km) dintre Franţa şi Marea Britanie, pe sub Marea Mânecii. Cele mai
rapide trenuri circulă în Germania (ICE), Franţa (TGV) şi Spania (AVE).
Transporturile rutiere au o distribuţie neuniformă,
densitatea lor scăzând de la vest la est şi de la sud la nord.
Un aspect al modernizării îl reprezintă autostrăzile, care au
o densitate mai mare în Europa de Vest. În zonele montane
există numeroase tuneluri rutiere, cele mai lungi fiind
Laerdal - 24,5 km (Norvegia) şi St. Gotthard - 16,9 km
(Elveţia). Danemarca şi Suedia sunt legate prin podul rutier
şi tunelul submarin 0resund (imaginea alăturată
https://ro.pinterest.com/pin/6403624443439159).
Transporturile fluviale au o intensitate mai ridicată
pe Rin, Dunăre, Volga, Sena, Vistula, Nistru, Elba, Weser,
Meuse, Don şi Nipru. Lungimea arterelor navigabile este de
40 000 km. Cea mai intensă navigaţie se înregistrează în
ţările din Culoarul Rinului (Germania, Olanda, Elveţia).
Cele mai mari porturi fluviale sunt Duisburg pe Rin şi
Galaţi pe Dunăre.
Transporturile maritime se raportează la Oceanul
Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Neagră
şi mai puţin la Marea Caspică. Porturile pot avea un caracter
complex: Rotterdam, Antwerpen, Londra, Constanţa etc. sau
specializat pentru: cărbune (Cardiff- Ţara Galilor), minereu de fier (Narvik - Norvegia),
cereale (Odessa Ucraina), peşte (Rejkjavik - Islanda), lemn (Arhanghelsk - Rusia) etc. Cele
mai importante flote comerciale aparţin statelor: Rusia, Franţa, Italia, Marea Britanie,
Norvegia şi Olanda.
Transporturile aeriene au cunoscut o dezvoltare intensă. Cele mai mari aeroporturi ale
Europei sunt: Heathrow (Londra), Frankfurt pe Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris),
Schiphol (Amsterdam), Şeremetievo (Moscova) şi Leonardo da Vinci (Roma).

România
Transporturile feroviare beneficiază de căi ferate dispuse radiar-concentric, datorită
prezenţei arcului Munţilor Carpaţi. Lungimea căilor ferate este de 11000 Km.
Se diferenţiază 9 magistrale feroviare:
 MI Bucureşti – Timişoara, Jimbolia şi Moraviţa (spre Serbia),
 M2 Bucureşti - Arad - Curtici (spre Ungaria),
 M3 Bucureşti - Oradea – Episcopia Bihor (spre Ungaria),
 M4 Bucureşti - Satu Mare - Halmeu (spre Ucraina),
 M5 Bucureşti - Suceava - Vicşani (spre Ucraina),
 M6 Bucureşti - Iaşi - Ungheni (spre R. Moldova),
 M7 Bucureşti – Brăila - Galaţi,
 M8 Bucureşti- Constanţa – Mangalia,
 M9 Bucureşti - Giurgiu - Ruse (spre Bulgaria).
Transporturile rutiere dispun de existenţa unei reţele de drumuri cu o lungime de
aproape 80000 km, din care 25% modernizate. Şoselele de altitudine sunt Transfăgărăşanul şi
Transalpina, la peste 2 000 m.
Principalele drumuri europene sunt:
 TEM (Autostrada Transeuropeană) Nădlac - Sebeş - Piteşti - Bucureşti - Constanţa,
 E60 Borş - Cluj-Napoca - T'argu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
 E70 Moraviţa - Timişoara - Craiova - Piteşti - Bucureşti - Giurgiu şi
 E85 Siret - Suceava - Buzău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu.

2
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Sectoarele de autostradă funcţionale sunt:

 Al Bucureşti - Piteşti,
Sibiu - Deva şi Lugoj
- Arad - Nădlac,
 A2 Bucureşti -
Constanţa,
 A3 Bucureşti - Ploieşti,
Câmpia Turzii–Gilău,
 A4 Ovidiu – Agigea,
 A7 Centura Bacăului.

http://www.130km.ro/
romanianhighwaymap.gif

Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră şi Dunăre. Porturi fluviale sunt

Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi etc. Porturi maritime există la
Constanţa, Mangalia şi Midia-Năvodari. Porturi fluvio-maritime sunt Galaţi, Brăila, Tulcea şi
Sulina.
Transporturile aeriene beneficiază de 17 aeroporturi, la Bucureşti (2), Arad,
Caransebeş, Bacău, Baia Mare, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare,
Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Timişoara şi Tulcea. Principalele aeroporturi internaţionale sunt
Henri Coandă (Bucureşti), Traian Vuia (Timişoara), Mihail Kogălniceanu (Constanţa) şi
Avram Iancu (Cluj-Napoca).
Transporturile speciale se remarcă prin conductele de petrol și gaze care leagă zonele
de extracție de rafinăriile petrochimice (Brazi, Borzești și Ploiești) și de porturi (Giurgiu,
Galați și Constanța).

APLICĂ

I. Completaţi spaţiile libere, din enunţurile de mai jos, cu noţiunile corecte:

1. Cel mai lung tunel feroviar montan din Europa este . . . . .. . . . .. , construit în statul . . . . . . .
2. Trenurile de mare viteză ICE circulă în statul . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Cel mai mare aeroport din Europa este . . . . . . . ..... . . , care deserveşte oraşul . . . . ..... . . . ..
4. Şoselele de mare altitudine din România sunt . . . . . . . . . . . ..şi . . . . . . . . . .. .. . .
5. Porturile maritime din România sunt . .......... . . . . , . . . . . . ......... şi . . . . ...... . . ...
6. Principalele puncte feroviare de trecere a frontierei la graniţa dintre România şi Ungaria
există la . . . . . . . . . . . . . . . şi .................... .

II. Scrieţi denumirea a câte trei porturi cu caracter complex pentru fiecare unitate maritimă
specificată în tabelul de mai jos.
Marea Nordului Marea Baltică Marea Mediterană Marea Neagră

3
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

III. Rezolvați cerințele de mai jos:

a) Precizați două cauze care au determinat distribuția inegală a rețelei de transport feroviar și
rutier în Europa.

b) Prezentați două argumente prin care să susțineți afirmația: „Londra este unul dintre cele
mai mari centre de transport ale lumii”.

c) Prezentați două argumente pentru a susține următoarea afirmație: „Fluviul Rin reprezintă
principalul sistem de transport fluvial din Europa”.

IV. În tabelul de mai jos este prezentat traficul total de mărfuri (mii tone) înregistrat în
perioada 2011-2015, în porturile europene de la Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea
Nordului.
2011 2012 2013 2014 2015
Marea Baltică 425.390 423.764 431.308 443.183 442.610
Marea Mediterană 552.477 577.215 572.028 580.928 598.323
Marea Nordului 523.625 505.710 504.515 536.260 536.594

Precizați numele:
1. mării în porturile căreia s-a înregistrat cea mai mare creștere a traficului total de mărfuri în
perioada 2011-2015;
2. mării în porturile căreia s-a înregistrat cea mai mare scădere a traficului total de mărfuri în
perioada 2011-2012;
3. a două state care au ieșire la Marea Baltică.

SCHIȚA LECȚIEI
Sistemele de transport
EUROPA
Transporturile feroviare
Căile ferate din Europa au un ecartament normal (1435 mm), foarte larg (1676 mm) în
Spania şi larg (1524 mm) în ţările din fostul U.R.S.S. Cele mai rapide trenuri circulă în
Germania (ICE), Franţa (TGV) şi Spania (AVE).
Transporturile rutiere au o distribuţie neuniformă, densitatea lor scăzând de la vest la
est şi de la sud la nord. În zonele montane există numeroase tuneluri rutiere, cele mai lungi
fiind Laerdal - 24,5 km (Norvegia) şi St. Gotthard - 16,9 km (Elveţia).
Transporturile fluviale au o intensitate mai ridicată pe Rin, Dunăre, Volga, Sena,
Vistula, Nistru, Elba, Weser, Meuse, Don şi Nipru. Cele mai mari porturi fluviale sunt
Duisburg pe Rin şi Galaţi pe Dunăre.
Transporturile maritime se raportează la Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea
Baltică, Marea Neagră şi mai puţin la Marea Caspică. Porturile pot avea un caracter complex
(Rotterdam) sau specializat. Cele mai importante flote comerciale aparţin statelor: Rusia,
Franţa, Italia, Marea Britanie, Norvegia şi Olanda.
Transporturile aeriene au cunoscut o dezvoltare intensă. Cele mai mari aeroporturi ale
Europei sunt: Heathrow (Londra), Frankfurt pe Main (Germania), Charles de Gaulle (Paris),
Schiphol (Amsterdam), Şeremetievo (Moscova) şi Leonardo da Vinci (Roma).

4
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

ROMÂNIA
Transporturile feroviare beneficiază de căi ferate dispuse radiar-concentric, datorită
prezenţei arcului Munţilor Carpaţi. Lungimea căilor ferate este de 11000 Km. Se diferenţiază
9 magistrale feroviare cu plecare din București.
Transporturile rutiere dispun de existenţa unei reţele de drumuri cu o lungime de
aproape 80000 km, din care 25% modernizate.
Principalele drumuri europene sunt:
 TEM (Autostrada Transeuropeană) Nădlac - Sebeş - Piteşti - Bucureşti - Constanţa,
 E60 Borş - Cluj-Napoca - T'argu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
 E70 Moraviţa - Timişoara - Craiova - Piteşti - Bucureşti - Giurgiu şi
 E85 Siret - Suceava - Buzău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu.
Transporturile pe apă se realizează pe Marea Neagră şi Dunăre. Porturi fluviale sunt
Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi etc. Porturi maritime există la
Constanţa, Mangalia şi Midia-Năvodari. Porturi fluvio-maritime sunt Galaţi, Brăila, Tulcea şi
Sulina.
Transporturile aeriene beneficiază de 17 aeroporturi, la Bucureşti două și restul în
marile orașe.

BIBLIOGRAFIE
1. Caietul elevului clasa a XII-a, Dumitru Rus, Ed. CD Press, 2016
2. Geografie-Ghid de pregătire pentru bacalaureat, Gheoghe Matei, Editura Andreas,
2020
3. Geografie-Bacalaureat 2018, Albinița Costescu, Dumitru Iarca, Editura Gimnasium,
2016
4. Examenul de bacalaureat naţional 2019, Proba E. d) - Geografie, Varianta 2