Transporturile rutiere

Prin transport rutier se nelege orice operaiune de transport care se realizeaz cu vehicule rutiere pentru deplasarea mrfurilor sau a persoanelor chiar dac vehiculul rutier este, pe o anumita poriune a drumului, transportat la rndul su pe/de un alt mijloc de transport. Transporturile prezint un rol principal pentru c asigur legtura ntre productor i consumator, asigur deplasarea materiilor prime spre centrele de prelucrare, stabilind n acelai timp legtura dintre localiti i a rii noastre cu celelalte state. Asigur 4,8% din PIB i 5% din locurile de munc. Nu corespund cerinelor integrrii rii noastre n structurile euroatlantice i europene datorit: repartiiei disproporionate n teritoriu, strii tehnice nvechite, pregtirii reduse a personalului etc. Influenele factorilor naturali asupra dezvoltrii infrastructurii: dispunerea arcului carpatic a determinat dispunerea n dou inele a cilor de comunicaie feroviare i rutiere intra carpatic i extracarpatic legate prin sectoare transcarpatice inelele feroviare -intracarpatic: Barov-Podu Olt-Sibiu-Vinu de Jos-Teiu-ApahidaDej-Beclean-Deda-Ciceu-Braov -extracarpatic:Suceava-Bacu-Ploieti-Bucureti-Craiova-Timioara-Arad-OradeaSatu Mare linii feroviare de legtur- urmeaz trasee carpatice dificile: Suceava-Vatra Dornei-Beclean; Adjud-Trgu Ocna-Ciceu; Bucureti-Ploieti-Braov; Caracal-Rmnicu Vlcea-Sibiu; Filiai-Trgu Jiu-Petroani-Simeria; Arad-Deva-Vinu de Jos; Oradea-Cluj-Napoca-Apahida, etc inelele rutiere -intracarpatic: Barov-Sebe-Cluj-Napoca -Dej-Reghin-Trgu MureSighioara-Braov -extracarpatic: Suceava-Buzu -Bucureti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-TimioaraOradea-Satu Mare prezena unor vi mari a impus traseul unor ci de comunicaie: Siret, Criul Repede, Mure, Olt etc. prezena marilor ruri, mai ales Dunrea, a impus construirea unor mari poduri :Cernavod-Feteti, Giurgiu-Ruse, Giurgeni-Vadu Oii

referat.clopotel.ro

Caracteristicile transporturilor din Romnia sunt: - existena unei reele diversificate de ci de comunicaie i mijloace de transport, condiionate de aezarea Romniei, relief i umanizarea teritoriului - accesibilitatea i complementaritatea lor - predominarea traficului feroviar i rutier - marile magistrale rutiere i feroviare au trasee paralele, cu aceeai destinaie, cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate, unele reprezentnd sectoare ale coridoarelor de transport europene IV, IX Principalul nod de comunicaie este capitala. Reeaua feroviar i rutier are o dispunere radiar-concentric, cu dou inele , unul intracarpatic i unul extracarpatic, legate prin artere transcarpatice. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile, indeosebi pe distante mici si mijlocii. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri, in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare.

referat.clopotel.ro

Evoluia reelei de drumuri Unele dateaz din perioada daco-roman. Se extind i sunt modernizate n prima jumtate a secolului XX n paralele cu refacerea i reconstrucia reelei rutiere s-a trecut i la producia de mijloace de transport: camioane la Braov-1958, autobuze la Bucureti-1955, autoturisme de teren la Cmpulung-1958, autoturisme-Colibai (Mioveni)-1968. Caracteristicile reelei rutiere: - sunt avantajoase pe distane scurte i medii - ptrund i n zonele accidentate - sunt influenate de caracteristicile cadrului natural i factorilor socio-economici - lungimea total este de 73 400 km - densitatea medie este de 31 km/ 100 km2 - regiuni cu densiti reduse: Carpaii, Delta Dunrii, N Pod. Dobrogei, Pod. Brladului - n prezent se urmrete luarea unor msuri de ntreinere i reparaii n vederea racordrii reelei rutiere naionale la marile coridoare europene IV,VII,IX reeaua de autostrzi msoar n prezent 113 km (Bucureti-96 km, FetetiCernavod-17 km), preconizndu-se pentru viitor 1 300 km nodurile rutiere (puncte de convergen a 4-6 drumuri naionale) sunt: Bucureti, Ploieti, Trgovite, Piteti, Craiova, iai, Suceava, Arad, Timioara, Oradea, Satu Mare - prezint dou osele de mare altitudine Transfgranul i Transalpina se mpart n funcie de importan n :autostrzi, drumuri europene (sectoare ale TEMAutostrada Transeuropean), drumuri naionale, drumuri judeene, drumuri comunale - puncte rutiere de conexiune cu reeaua european: cu Ungaria: Cenad, Ndlac, Turnu, Vrand, Bor, Carei cu Ucraina: Halmeu, Siret, Galai cu Moldova : Albia, Rdui-Prut, Stnca Costeti cu Bulgaria: Vama Veche, Negru Vod, Giurgiu, Calafat (+) cu Iugoslavia. Stamora Moravia, Jimbolia, Naid Din cele 10 osele naionale 4 reprezint sectoare ale unor rute de importan european (E) TEM- pe ruta Ndlac-Arad-Sebe-Piteti-Bucureti-Constana-n curs de completare i modernizare, continuat prin ferry-boat spre Istambul sau Samsun E60-Hamburg-Oradea-Braov-Bucureti Constana E70-Belgrad-Stamora Moravia-Timioara-Craiova-Bucureti-Giurgiu-Sofia-Istambul E85-Varovia-Plovdiv-Cernui-Siret-Suceava-Buzu-Urziceni-Bucureti-Giurgiu(E70)

referat.clopotel.ro

Exista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor : drumuri de interes local ; drumuri nationale ; sosele continentale ; sosele transcontinentale ; autostrazi Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km, iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km. De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si M-tii Anzi si la cca. 2500m in M-tii Alpi. Magistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante : Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica ; Transamazonianul de 5500km ; Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa, mai ales in Europa de V si America de N. La polul opus, exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata, cum sunt : Siberia, nordul canadian, podisurile Pamir si Tibet, deserturile Sahara, Gobi si cele australiene, cea mai mare parte a Peninsulei Arabia, intinsele paduri tropicale din America de S si Africa.

referat.clopotel.ro

Transporturile rutiere in Romania ncepnd cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reelei rutiere din Romnia, cu asisten acordat de principalele instituii financiare europene, la care s-a adugat contribuia Guvernului Romniei, i care, pn n prezent, s-a concretizat n refacerea infrastructurii i a suprastructurii rutiere pe o lungime total de 1.031 km . Autostrazi: total: 153.170 km pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres) nepavate: 75,053 km (1995 est.) Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante: E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea); E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors); E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad); E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier); E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat); E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu); E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret); E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);

referat.clopotel.ro

E 581 (Moscova-Kiev-Chinisau-Albita) Regiunea S-V Oltenia are o infrastructur de transport relativ bine dezvoltat. Teritoriul Regiunii este strbtut de trei drumuri europene: E70 - dinspre Iugoslavia (Moravia) - Timioara - Bucureti - nordul rii; E79 - dinspre Ungaria - Oradea (Bor) i face legtura cu sudul rii; E81 - tranziteaz judeul Vlcea spre Ungaria. Drumurile judeene i comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80,6% din totalul drumurilor publice, din care 10,0% sunt modernizate i 32,7% au mbrcmini uoare rutiere. Regiunea este traversat de 9.951 km de drumuri publice, din care 2.488 km reprezint drumuri naionale. Cu toate acestea, infrastructura rutier necesit modernizare i reabilitare. Comparativ cu statele membre UE i cu unele ri est-europene, sistemul de transport romnesc este insuficient dezvoltat i de calitate slab. Analiza sistemului de transport romnesc duce la urmtoarele concluzii: transportul intern, dei diversificat, are o capacitate insuficient de transport al bunurilor i pasagerilor, n special n unele zone i n anumite perioade ale anului (sezonul de var, sfritul de sptmn); infrastructurile de transport din Romnia nu sunt suficient dezvoltate i necesit investiii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene, accesul la coridoarele vest-europene, ca i la cele din Europa de Est i de Sud-Est, este limitat i dificil, din cauza capacitii reduse de transport i a calitii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrzi, drumuri naionale nemodernizate etc.); localizarea Romniei la intersecia a numeroase drumuri care leag Europa de Vest i cea de Est, ca i Europa de Nord cu cea de Sud, precum i situarea rii pe axele de tranzit ntre Europa i Asia, subliniaz importana existenei unei infrastructuri dezvoltate; accesul Romniei la Marea Neagr i la Dunre reprezint o oportunitate i un argument pentru a crete volumul transporturilor pe ap, lundu-se n considerare costurile sczute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.

referat.clopotel.ro