Sistemul Transporturilor in Romania

Sistemul transporturilor din Romania
CUPRINS Introducere...........................................................................................................................3 1.Transportul rutier..............................................................................................................4 1.1 Infrastructura rutiera din Romania............................................................................5 1.2 Integrarea transportului rutier romanesc in retelele de transport europene ............14 1. 3 Proiecte de reabilitare privind transportul rutier ...................................................21 1.4 Politica in domeniul transportului rutier ................................................................30 1. 5 Anali a transportului rutier in anul 2004................................................................41 2. TRA!"P#RT$% &'R#(IAR......................................................................................44 2.1 )ate istorice.............................................................................................................44 2.2 *eneralitati transport feroviar..................................................................................44 2.3 +aile &erate Romane................................................................................................45 %ocomotivele diesel ale +&R sunt construite de 'lectroputere +raiova ,clasele -0. -/0 si de &aur 1ucuresti ,clasele -2.250. $n numar de locomotive noi de la "iemens3 tip 'R20 4ercules3 au fost comandate3 data planificata de introduce in sistem fiind noiembrie 2005 ,in august 200- inca nu au fost livrate si nu e5ista informatii despre comanda sau despre o posibila data de livrare0. Aceastea vor fi folosite de +&R 6arfa. %ocomotivele noi diesel sunt vopsite in albastru3 cu noul logo +&R imprimat pe ele3 iar locomotivele vec7i au sc7ema de culori gri. Automotoare diesel.............50 2.4 Reteaua feroviara +&R.............................................................................................51 2.5 *rupul feroviar roman ,*&R0.................................................................................52 2.- Transportul feroviar in anul 2004............................................................................54 3. TRA!"P#RT$% A'RIA!...........................................................................................53.1 Informatii generale...................................................................................................53.2 Administratia Romana a "erviciilor de Trafic Aerian 8 R#6AT"A......................5/ 3.3 )ate statistice privind transporturile aeriene de marfuri si persoane .....................-3 3.4 +ompania de transport aerian TAR#6...................................................................-/ 3.5 "istemul de re ervare computeri at ,+R"0..............................................................90 3.- Transportul aerian in anul 2004...............................................................................91 4. TRA!"P#RT$% !A(A%............................................................................................93 5. Transportul intermodal si transportul combinat............................................................/2 -. Infrastructura de transport din Romania 8 aspecte c7eie abordate si conclu ii............./3 -.1 "iguranta traficului.................................................................................................../3 -.2 Protectia mediului..................................................................................................../4 -.3 Tendinte de de voltare a infrastructurii de transport.............................................../5 -.4 )iferente in accesul la infrastructura de transport.................................................../5 -.5 +adrul institutional.................................................................................................../-.- Reteaua de transport trans.europeana....................................................................../9 -.9 +adrul :uridic...........................................................................................................// +onclu ii ...........................................................................................................................20 1ibliografie .......................................................................................................................23
Introducere
In cadrul dezvoltarii relatiilor economice internationale, a largirii si dezvoltarii schimburilor comerciale din state, un rol de seama revine transporturilor si expeditiilor internationale de marfuri. Dezvoltarea economica a unei tari, a economiei mondiale in general, sunt de neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in agricultura si industrie, circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a informatiei. Transporturile faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime si cele in care se prelucreaza, precum si desfacerea si redistribuirea produselor in centrele consumatoare, circulatia oamenilor, apropierea intre asezarile umane, intre tari, continente. Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale care prin rolul lor de deplasare a marfurilor influenteaza puternic si celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul international. Constituind mi locul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice interstatale, transporturile internationale pot fi considerate, pe drept cuvant, aparatul circulator al intregii economii. In scopul evidentierii gradului de inzestrare cu cai de comunicatii a unui teritoriu, a fluxurilor de transport, precum si in ce masura spatiul geografic, dispune de un sistem de transport adecvat, se folosesc o serie de indici economici de genul! densitatea retelei de cai ale comunicatiei, transportul de marfuri redat in t"#m., transportul de calatori"#m.$ %ivelul de dezvoltare al cailor de comunicatii si transport depinde de gradul de dezvoltare economica a fiecarui stat, de programul stiintei si de tehnici, de intensitatea traficului de marfuri si calatori. De asemenea, aceasta dezvoltare, depinde, in mare masura de conditiile naturale. Caile de transport se construiesc mai usor in zonele de campie, decat in zonele de munte, traseele lor urmaresc vaile si depresiunile, traverseaza pasurile si defileele folosite inca din vremurile vechi.& 'entru a realiza legatura, au fost necesare inca unele corectii aduse cadrului natural, prin construirea unor poduri, tunele, canale de legatura. In unele zone ale globului construirea si folosirea cailor de transport poate fi ingreunata de factori climatici! temperatura (foarte scazuta sau foarte ridicata), precipitatiile (prea abundente sub forma de zapada sau gheata), circulatia maselor de aer.
Sistemul transporturilor din Romania 'ornind de la aceasta premisa am considerat oportuna studierea sistemului de transport din Romania. In continuare, vom prezenta structura sistemului generalizat al transporturilor din Romania pornind de la structura detaliata a fiecarui tip de transport in parte (transport rutier, feroviar, aerian, naval) in comparatie cu cea a sistemului de transport din *niunea Europeana.
1.Transportul rutier
Cel mai important element al procesului de transport rutier este drumul. Drumurile sunt cunoscute inca din antichitate, dar preocuparile pentru modernizarea acestora, in sensul alegerii unui traseu, al construirii de poduri, tuneluri, viaducte si al pietruirii soselelor au fost posibile in secolul al +,II-lea. .a inceputul secolului al ++-lea, in /nglia este introdus sistemul de imbracaminte asfaltica a drumurilor. In secolul al ++-lea se extinde asfaltarea soselelor si se construiesc primele autostrazi. In secolul al ++-lea dezvoltarea economica aflata pe diferite nivele de complexitate valorifica fara precedent materiile prime in rolul transportului. 'rin intermediul lor se fac schimburi permanente de materii prime, produse si bunuri in general, intre diverse zone ale unei tari, intre tari aflate pe acelasi continent sau la mari distante, pe alte continente. Tot caile de comunicatii sunt cele care asigura deplasarea oamenilor intre locuinta si locul de munca, in zonele de recreere in scopuri turistice.
1.1 Infrastructura rutiera din Romania
Reteaua de cai rutiere de interes national Sursa! .egea nr. $0&"$00&, republicata
'rin pozitia sa geografica, prin traditiile si prin spiritul deschis al politicilor sale de buna vecinatate, Romania, cu o suprafata de peste $&1,2 mii #mp si cca. $& milioane locuitori, face parte, de facto, din familia tarilor europene si s-a anga at ireversibil pe calea integrarii in structurile europene. Situata pe coridorul de tranzit dintre Europa de ,est si 3rientul 4i lociu, ea insasi o putere regionala, producator si consumator, Romania, odata devenita independenta in a doua umatate a secolului +I+, a inceput sa isi dezvolte transporturile investind resurse, talent si munca in crearea unor infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai inalt al epocii. 'otentialul oferit de avanta ele naturale 5 tara riverana la 4area %eagra si tara dunareana strabatuta pe o lungime de 6.012 #m de cea mai importanta cale navigabila din Europa, fluviul Dunarea 5 a conferit Romaniei o pozitie strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor generatori de transporturi din Europa, 7alcani si 3rientul 4i lociu. /cestei pozitii i s-au conferit noi valente odata cu
Sistemul transporturilor din Romania realizarea legaturii directe dintre 4area %eagra si 4area %ordului ca urmare a construirii Canalului Dunare- 4area %eagra in anul 689: si a finalizarii caii navigabile Rhin-4ain-Dunare in anul 688$.: 'rin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o punte de legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul geografic al tarilor riverane 4arii %egre. 4odificarile produse in spatiul fostei Iugoslavii si a fostei *RSS au generat o restructurare totala a schemei traditionale de transport din zona si au condus la punerea in valoare a infrastructurilor de transport si a pozitiei geografice favorabile pe care Romania o detine. Desi este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii romanesti nu corespunde in totalitate standardelor europene, trebuie mentionata o realitate de cea mai mare importanta! Romania are o retea de infrastructuri (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele internationale de transport. 'rin pozitia geografica si prin reteaua de infrastructuri, Romania indeplineste indiscutabil rolul de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte geografice ,est-Est si %ord-Sud. Romania, datorita pozitiei sale geografice, este situata la intersectia cailor de comunicatie care leaga nordul de sudul si estul de vestul Europei. /ceasta reprezinta un avanta important din punct de vedere al transporturilor. Totusi, pentru a asigura un sistem adecvat de transport, Romania trebuie sa asigure o infrastructura corespunzatoare pentru toate modurile de transport. Deoarece, unul dintre cele mai importante moduri de transport, ce a inregistrat o dezvoltare semnificativa in decursul ultimilor 600 ani este transportul rutier, se impune asigurarea unei infrastructuri moderne, la standarde europene. In acest domeniu trebuie semnalata traditia Romaniei, cu adanci radacini in istorie, in ceea ce priveste construirea de drumuri si poduri. Reteaua rutiera publica asigura accesul motorizat in ma oritatea localitatilor tarii, densitatea retelei fiind de &&,&; 600 #mp"teritoriu< lungimea retelei este de 18.:2: #m (exclusiv stradala) din care! 62.16$ ($0 ;) drumuri nationale< :.=1$ #m drumuri europene din care $66 #m autostrazi si =9.1:$ #m drumuri udetene si comunale.
Sursa: Institutul National de Statistica- Anuarul Statistic al Romaniei-2005, cap.17, pag.661
Sursa:
.!arti.ro
"in punct de #edere al gradului de moderni$are reteaua rutiera publica detine $:,= ; ($0990 #m) drumuri modernizate, $9,: ; ($0.$00 #m) drumuri cu im%racaminti usoare rutiere si :1 ; (&:.262 #m) drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua ma oritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 10; din traficul rutier. Din reteaua de drumuri nationale 86; au imbracaminti moderne, 9; imbracaminti asfaltice usoare si 6; sunt pietruite. In anul 6886 a fost lansat un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 62 etape. 'rogramul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR (Acordul european pri#ind principalele artere internationale de tra&ic rutier). In prezent se depun eforturi in scopul asigurarii intretinerii drumurilor. 'entru a face fata traficului in general si pentru a preveni accesul traficului greu in localitati, 4TCT= a prevazut un program de constructie a unor variante de ocolire a oraselor Craiova, Timisoara, 'itesti si Sibiu. Ca urmare a finalizarii unor proiecte de reabilitare si efectuarii lucrarilor de reparatii capitale la drumurile nationale s-au imbunatatit parametrii tehnici ai drumurilor respective, reducandu-se lungimea drumurilor cu durata de exploatare expirata si obtinandu-se o crestere a capacitatii de circulatie si a sigurantei traversarii liniilor de cale &erata prin construirea de pasa'e deni#elate. Drumurile judetene au o lungime de $9.6$9 #m, din care &.110 #m modernizate, 62.$1= #m cu imbracaminti asfaltice usoare, 1.292 #m pietruite si 6.:81 #m de pamant. Drumurile comunale au o lungime de &0.=$$ #m, din care 8&9 #m modernizate, :.::0 #m cu imbracaminti rutiere usoare, 69.0$$ #m pietruite si
Sistemul transporturilor din Romania 1.$$$ #m de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, in ultima perioada s-au pietruit cca. 6.:90 #m. Structura Drumurilor Europene
Sursa:
.!arti.ro
a) Drumuri principale:7 E58 -,iena(E:8,E28,E=0)-7ratislava->osice-*zgorod-4u#aceve-7aia 4are-
De -Suceava-Iasi-Sculeni-Chisinau-3desa-4i#olaiv-?erson-4ariupol@Taganrog-Rostovna-Donu(E20,E662)< E60-7rest(E20)-%ante-Tours-3rlAans-/uxerre-7eaune-DBle-ulhouse-7aselCDrich-St.Eallen-7regenz-Innsbruc#-Rosenhe-Salzburg-Sattledt-.inz-,ienaEFGr-7udapesta-3radea-Clu -%apoca-7rasov-7ucuresti-Constanta""'otiSamtredia-Chasuri-Tbilisi-Eandza-Hevlach-7a#u""Tur#menbasi->FzFl-/rvat/schabad-Tedzen-4arF-Chardzu-7uchara->arsi-Euzar-Termez-DusanbeDzirgatal-SarFTas-Ir#estam-(China)< E68 -Szeged (E12) - /rad - Deva - Sebes - Sibiu - 7rasov (E=0,E21:)< E 0 -.aCoruIa(E06)-Ei Jn-Torrelavega-Santander-7aFonne-7ordeaux-7rive
la Eaillarde-Clermont Kerrand-St.Etienne- Eivors - ChambArF-Kre us - Torino 'iacenza - 7rescia - ,enetia -Trieste - . ubl ana - Cagreb - 7eograd - 'ancevo -,rsac - Timisoara - Craiova - Caracal - /lexandria - 7ucuresti - Ruse -,arna "" Samsun - 3rdu - Trabzon-7atumi-'oti(E=0)< E !""" 4is#olc (E16) - Debrecen - 3radea - 7rad - Deva - 'etrosani -Craiova - ,idin -7otevgrad - Sofi a -Serres - Thessaloni#i (E9=,E80)<
Sistemul transporturilor din Romania E8# -4u#aceve (E20) - ?almeu - Satu 4are - Clu -%apoca - Sebes -Sibiu5 Ramnicu-,alcea-'itesti-7ucuresti(E=0,E10,E92)< E85->laipeda (E$1$) - ,ilnius - .ida - Slonim - >obrFn - >ovel@ - .uc# Dubno -Ternopol@ - 7acau - 7ucuresti - ,eli#o Tarnovo - Stara Cagora ?as#ovo-Svilengrad-3restiada-/lexandroupoli(E80)< E8 "3desa(E29,E82,E296) - Izmail - Reni - Ealati - Tulcea -Constanta ,arna - 7urgas - 7abaes#i - ?avsa - >esan "" Cana##ale - Edremit 7ergama-Izmir-/Fdin-Denizli-/ntalFa b) Drumuri secundare E5 $---7acau (E92) - 3nesti - 7rasov - 'itesti - Craiova (E10,E18)< E5 6 ---Clu -%apoca(E=0,E96)-De (E29)< E5 ---Slobozia (E=0) - 7raila - Ealati - Comrat - Chisinau5 >irovohrad-
>remencu#-'oltava(E:0)< E5 8 ---Saratel - Reghin - Toplita - Eheorgheni - 4iercurea Ciuc 5 SfantuEheorghe-Chichis(E21:)< E58#---4arasesti(E92)-Tecuci - Chisinau - Tiraspol - 3desa(E91,E82) E58%---Roman (E92) - Iasi - 7alti - Edinet - ,innFc a - Citomir (E:0) E6 #---Satu 4are (E96) - 3radea - /rad - Timisoara (E10) E6 %---.ugo (E10)-Ilia(E=9)< E6 5 ---Constanta(E=0,E91)-%egru-,oda-(7ulgaria)< E #---Drobeta Turnu Severin(E10)-%egotin - Ca ecar - %is(E12,E90)<
&un'imea retelei de autostra(i in di)erite tari din Europa
10
Eermania 5 9828 #m.<Kranta -11:= #m. <Italia-=1=1 #m.</nglia-$80& #m.<Spania-$100 #m.<Cehia-:6= #m.<Iugoslavia-&== #m.<*ngaria-&26 #m.<7ulgaria- $91 #m.<Croatia- $=9 #m.<'olonia- $21 #m.<Slovacia $21 #m.< Slovenia $$8 #m.
Romania $$1 #m.
'rin semnarea in anul #!!% a Acordului pentru instituirea unei asocieri, intre Romania, pe de o parte, si Comunitatea Economica Europeana prin statele sale membre, pe de alta parte, tara noastra s-a anga at sa-si armonizeze legislatia nationala cu cea comunitara si sa -si creeze institutii similare cu cele comunitare in vederea indeplinirii criteriilor necesare pentru a deveni stat membru al *niunii Europene. Dezvoltarea infrastructurii a fost gandita in contextul programului de dezvoltare generala la nivelul *niunii Europene, fara a se uita legaturile cu tarile vecine. In aceasta privinta Romania a luat parte activ la Conferintele 'an-Europene de Transport, in cadrul grupurilor de lucru organizate de CEE"3%*. Ca urmare a deciziilor luate in aceasta privinta, Romania a facut un pas inainte in vederea stabilirii unei strategii de dezvoltare a infrastructurii rutiere nationale. De asemenea, aceasta strategie a luat in considerare faptul ca in ultimii ani, infrastructura rutiera- tinuta o lunga perioada de timp la limita inferioara de functionare-confruntata cu o crestere spectaculoasa a volumului de trafic, atat in ceea ce priveste intensitatea, cat si traficul greu, inclusiv cresterea sarcinii pe osie, de la 60 tone la 66,2 tone pe osie. *na din masurile intreprinse in acest scop este reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii transporturilor pe teritoriul Romaniei, in special infrastructura rutiera care este cuprinsa in Reteaua Europeana de transport, reprezentand o parte din Reteaua *rans"Europeana de transport +*EN,-
11
Reteaua de drumuri pu.lice din Romania Desi Romania traverseaza o perioada dificila de tranzitie, cu incetinirea ritmului de dezvoltare economica, in mod paradoxal, parcul national de autovehicule a crescut vertiginos de la 6 milion de vehicule in 6880 la aproape 2 milioane in prezent, aceasta implicand o crestere pe masura a traficului intern. Totodata prin disparitia LCortinei de KierM, traficul de tranzit a crescut la randul lui, situatie favorizata atat de pozitia geografica a Romaniei cat si de conflictul care a avut loc in Iugoslavia la mi locul anilor 80. In aceste conditii , intensitatea traficului rutier pe reteaua de drumuri nationale a cunoscut o evolutie deosebita, traficul mediu zilnic anual fiind dublu in anul $000 fata de anul 6890, iar din prognoza pentru anul $062 se constata ca traficul se va dubla fata de cel din anul $000. /ceasta evolutie a traficului a fost determinata de ponderea transporturilor de marfa si de persoane cu mi loace auto datorita eficientei acestora, prin posibilitatea transportului direct, din poarta in poarta, fata de celelalte mi loace de transport. S-a constata ca la nivelul anului $00& s-au transportat cu mi loace auto aproape N din volumul de marfuri derulat si cca. =2; din transportul de pasageri.
12
Sistemul transporturilor din Romania In vederea desfasurarii in conditii de siguranta si confort a traficului rutier in continua crestere (pe unele tronsoane traficul mediu zilnic va a unge la &0.000&2.000 vehicule etalon in urmatorii 60-62 ani) si a asigurarii unei infrastructuri adecvate, 'arlamentul Romaniei a aprobat Strategia propusa de Euvern pentru reabilitarea drumurilor existente si constructia de autostrazi pe teritoriul Romaniei pana in anul $0$0. In cadrul acestei strategii s-a elaborat un 'rogram de reabilitare a drumurilor nationale esalonat pe 62 etape urmand ca pana in anul $06: sa fie reabilitati cca. 66.&00 #m. Kinantarea lucrarilor de reabilitare se bazeaza pe acorduri de finantare incheiate cu Institutii Kinantatoare Internationale (7ERD, 7EI, 7IRD) si contributia Euvernului Romaniei. Totodata s-au implementat tehnologii noi si sisteme moderne de management privind administrarea retelei de drumuri si poduri prin aplicarea si generalizarea '4S ('avement 4anagement SFstem) si 74S (7ridge 4anagement SFstem). De asemenea, *niunea Europeana prin programele '?/RE si IS'/a spri init Romania in reabilitarea infrastructurii rutiere.
Pro'ram de rea.ilitare a drumurilor nationale
13
1.2 Integrarea transportului rutier romanesc in retelele de transport europene

Integrarea infrastructurii romanesti in retelele europene de transport are in vedere promovarea interconectarii si interoperativitatii retelelor existente prin concentrarea atentiei asupra unor Oartere de infrastructuri specificeO localizate pe traseul celor 60 coridoare paneuropene de transport care strabat zone geografice ale mai multor tari si leaga principalele centre economice si sociale ale acestora. Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor continentului european si punerea in valoare a resurselor economice si turistice de care dispunem, retelele de infrastructuri devenind astfel adevarate artere hranitoare ale pietei europene.
Coridoarele Pan"europene
Sursa!http!""PPP.mt.ro"domenii"coridoare.html
Totodata, prin dezvoltarea retelei pan-europene de infrastructuri de transport se creeaza premisele unor noi oportunitati pentru populatie, agenti economici si colectivitatile regionale si locale, si se realizeaza legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice. Instrumentele care au stat la baza definirii coridoarelor paneuropene de transport care includ si Romania sunt acordurile europene dezvoltate in cadrul CEE-3%* (/ER, /EC, /ETC, TER si TE4)8 rezultate din cele trei
14
Sistemul transporturilor din Romania conferinte 'aneuropene ale Transporturilor de la 'raga (6886), Creta (688:) si ?elsin#i (6881) si Decizia 'arlamentului European si a Consiliului nr. 6=8$"8="EC din $& iulie 688= privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, amendata prin Decizia 'arlamentului European si a Consiliului nr. 6&:="$006"EC din $$ mai $006. .a inceputul anilor 6880, ca urmare a deschiderii fostului bloc estic, au avut loc o serie de Conferinte de Transport 'an-Europeane, cu scopul de a identifica necesitatile de dezvoltare a infrastructurii de transport in Europa de Est, si de a crea o strategie ce urma sa integreze, in mod sinergic toate retelele de transport din Europa largita. Dupa terminarea primei Conferinte de Transport 'an-European care a avut loc la 'raga in 6886 s-a a uns la concluzia ca in rezolvarea problemelor de transport accentul trebuie pus pe o abordare avand ca idee centrala de coridor- In cadrul celei de-a doua conferinte (Creta, 688:) s-au definit noua coridoare de transport - asa numitele Coridoarele /elsin0i sau Coridoare Pan"Europene . /cestea au fost recunoscute ca principalele artere de transport din Europa de Est, si s-a subinteles faptul ca investitiile in infrastructura de transport trebuie realizate prioritar de-a lungul acestor coridoare. Ca urmare a lobbF-ului facut de tarile balcanice pentru o conexiune mai buna intre Europa de ,est si 7alcani, la a treia conferinta (?elsin#i, 6881) a fost adaugat un al zecelea coridor retelei, marind conectivitatea zonei balcanice- De asemenea, tot la a treia conferinta au fost definite patru Zone de Transport Pan"European ce acopera bazine maritime! a, (ona 1arii Ne're2 .,(ona 3arents " Euro Arctica2 c,1arile Adriatica 4 Ionica2 d,(ona 1editerana. Rolul celor zece coridoare este de a crea legaturi intre Europa de ,est si Europa de Est, cat si intre statele din Europa de Est. Kiecare coridor are o componenta rutiera si una feroviara, cu exceptia Coridorului ,II, care este reprezentat de segmentul de Dunare in aval de ,iena. Coridoarele formeaza o retea ce se intinde de la vest (punct extrem! %Drnberg) la est (punct extrem! %i ni %ovgorod) si de la nord (punct extrem! ?elsin#i) la sud (punct extrem! Salonic).
15
Reteaua )ormata de coridoarele pan"europene
Coridorul
"
(O,ia
7alticaO)
?elsin#i-Tallinn-Riga->aunas-,arsovia
si
Riga-
>aliningrad-Edans#. Coridorul II - 7erlin",arsovia-4ins#-4oscova-%izhni %ovgorodCoridorul III " 7erlin"Dresda-QroclaP-.viv->iev Coridorul I5 " 7erlin"%urenberg-'raga-7udapesta-Constanta-Istanbul-Salonic Coridorul 5 " 5enetia -Trieste">oper-. ubl ana-7udapesta-*zgorod-.viv -ramura A: (ratisla#a-)ilina-*osice-+$gorod, ramura (: Ri'e-a-)agre%-(udapesta -ramura .: /loce-Sara'e#o-0si'e--(udapesta Coridorul 5I " Coridorul 5II %eagra. Coridorul 5III " Durres-Tirana-S#op e-Sofia-,arna Coridorul I6 ?elsin#i-St.'etersburg-4oscova-'s#ov->iev-. ubasev#a-Chisinau-ramura A:0dessa-1'u%ase#-a -ramura 7ucuresti-Dimitrovgrad-/lexandroupolis. Edans#-Erudziadz",arsovia->atoPice-Cilina -ramura /! >atoPiceDunarea! Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-4area 3strava-Coridor I,
(:*ie#-2ins--3ilnius-*aunas-*laipeda4*aliningrad Coridorul 6 " Salzburg-. ubl ana-Cagreb-7elgrad-%is-S#op e-,eles-Salonic -ramura A: 5ra$-2ari%or-)agre%. -ramura (: (udapesta-No#i Sad-(elgrad. -ramura .: NisSo&ia-coridor I3 spre Istan%ul. -ramura ": 3eles-(itola-6lorina-3ia 7gnatia.
1-
Sistemul transporturilor din Romania 7onele Pan"Europene de *ransport sunt! 6R Cona 'an-Europeana de Transport a 4arii %egre< $R Cona 'an-Europeana de Transport /rctic-7arents< &R Cona 'an-Europeana de Transport 4area 4editerana< :R Cona 'an-Europeana de Transport 4area Ionica-/driatica. Coridoarele pot fi clasificate ca orientate aproximativ nord-sud (I, ,, ,I si I+) sau vest-est (II, III, I,, ,II, ,III si, discutabil, +). Reteaua TE460 a fost punctul de plecare in definirea Coridoarelor ?elsin#i, insa reteaua Coridoarelor 'an-Europene acopera mai multe tari decat reteaua /utostrazii Trans-Europene. Densitatea retelei variaza semnificativ, regiunile de vest si sud avand o densitate mai mare decat cele de nord si est. Cea mai mare Opata albaO a retelei este formata din partea nordica a Romaniei si partea de sud-vest a *crainei. /ceasta zona este marginita de Coridorul , (la vest), Coridorul I+ (la est), Coridorul III (la nord) si Coridorul I, (la sud). Romania este tra#ersata de coridoarele: I5(7erlin"%urenberg-'raga-7udapesta-Arad"3ucuresti"Constanta-IstanbulSalonic< 5II (Dunarea8 cu .ratul Sulina si Canalul Dunare"1area Nea'ra) si I6(?elsin#i-St.'etersburg-4oscova-'s#ov->iev-. ubasev#a-Chisinau3ucuresti-Dimitrovgrad-/lexandroupolis). Se poate afirma ca prima abordare sistematica a problemei transportului la nivel de Europa de Est a fost proiectul /utostrazii Trans-Europene (Trans-European 4otorPaF, TE4). /cest proiect a fost initiat in 6811 de catre tari din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est. Scopul proiectului este planificarea si construirea unei retele autostradale de inalta calitate, care sa faciliteze traficul in interiorul si intre tarile TE4, intre aceste tari si regiunile adiacente (Europa de ,est, /sia, /frica) precum si intre regiunile adiacente. 'roiectul ar promova astfel dezvoltarea Europei de Est, dar ar contribui si la dezvoltarea regiunilor adiacente. Initial reteaua propusa consta intrun coridor %ord - Sud si sase ramuri orientate aproximativ ,est -Est. Cu timpul au fost adaugate segmente aditionale, astfel incat astazi topologia retelei este una matriciala. Conform ultimei versiuni, reteaua *E1 are o lungime de 9%-858 0m8 din care doar &0; au fost construiti.
19
Cea mai recenta :ersiune a retelei Autostra(ii *rans"Europene *n alt capitol important al strategiei nationale privind dezvoltarea
infrastructurii rutiere este constructia de autostrazi, cu prioritate de-a lungul Coridoarelor 'an-Europene de Transport nr. I, si I+ existente pe teritoriul Romaniei, precum si pentru realizarea unei legaturi directe intre 7ucuresti, capitala tarii si capitalele *ngariei si Republicii 4oldova, 7udapesta, respectiv Chisinau, ca legatura spre *craina. ,ina pentru retragerea sustinerii europene pentru constructia autostrazii %adlac-Constanta nu o poarta *E, ci guvernele romanesti de pana acum. Si pe drept cuvant, Romania ar putea pierde autostrada care face parte din coridorul I, 'anEuropean din cauza tergiversarii lucrarilor a balbaielilor politice ale guvernelor de pana acum. Celebrul de a culoar I, nu era prevazut initial sa traverseze Romania pe traseul actual, ci doar s-o intersecteze intre Timisoara si Turnu Severin-Calafat. /ctualul traseu al coridorului, care traverseaza tara noastra de la %adlac la Constanta, este o concesie facuta Romaniei. LCea mai buna ruta intre Europa Centrala si 7alcani (Turcia, Erecia, 7ulgaria) este culoarul + 7elgrad-%io-Sofia, cel despre care se vorbeste din nou astazi ca o alternativa la ruta prin Romania, avand avanta ul ca este mai scurt si ca exista de a autostrazi pe o buna parte din lungimea saM , se arata intr-un studiu al Societatii /cademice Romane (S/R). Insa razboiul din fosta Iugoslavie si instabilitatea din Serbia au facut acest drum inabordabil in anii 80. /stfel, Romania a avut de castigat, culoarul I, fiind inclus in proiectele finantate de *E. In plus, in 688= s-a acceptat ca traseul I, sa aiba o ramura suplimentara catre
1/
Sistemul transporturilor din Romania 7ucuresti si Constanta, care insa nu prezinta mare interes pentru Europa. 'entru Romania, aceasta autostrada este una cruciala, iar oficialii romani s-au luptat foarte mult in anii 80 pentru a o avea. Se poate preciza ca proiectul care astazi reprezinta Lprioritatea zeroM a autoritatilor de la 7ucuresti a stagnat timp de 60 ani. 'ana in momentul receptionarii fondurilor europene pentru a demara constructia autostrazii, la nivel national trebuiau finalizate, din resurse interne, studiile de prefezabilitate si fezabilitate, consultari publice cu comunitatile, expropieri de terenuri. LIn ciuda presiunilor discrete de la 7ruxelles si chiar a unor semne de nervozitate manifestate uneori de oficialii europeni, care ne presau sa trecem finalmente la treaba, guvernele romanesti care s-au succedat de atunci s-au multumit cu succesul diplomatic de a avea o linie trasata cu carioca pe hartaM se arata tot in raport. Ce s"a reali(at... Portiunea romaneasca a culoarului IV, pe traseul Nadlac-AradTimisoara-Lu o!-De"a-#ibiu-$m-Valcea-Pitesti-%ucuresti-&onstanta , insumea$a 1866 -ilometri, inclu$and #ariantele ocolitoare pentru marile orase de pe traseu. 'ana in prezent au fost date in folosinta tronsoanele 7ucuresti-'itesti si 7ucuresti-Dra na, adica $00 de #m. Alte 2 tronsoane mai scurte +Drajna" Cerna:oda) au fost incluse ca proiect ISPA in 9000 (96 mil.euro, din care 72 mil.euro ii da +7: si ar &i tre%uit terminate anul acesta, dar s-au cerut prelungiri pana in 2009. Desi aceasta era portiunea cea mai usoara pe un traseu de autostrada, avem de a un decala de patru ani de executieM, constata S/R. /utorii raportului considera ca lucrarile la autostrada nu se vor incheia in exercitiul bugetar european $001-$06&. /ceasta autostrada %adlac-Constanta este un exemplu de Lslaba guvernareM, si Lproasta practicaM, deoarece traseul actual este mai lung cu &2 #m fata de ce stabilit initial. Kostul ministru al Transporturilor a acceptat ca autostrada sa devieze de la cursul normal pentru a deservi orasele /rad si Timisoara, in loc sa mearga drept de la /rad 5Deva. .a pretul mediu de 9 milione de euro"#m, cei &2 de #m suplimentari echivaleaza cu intregul buget anual pentru intretinerea drumurilor publice in Romania, se arata tot in raport. In plus Romania a mai facut o greseala , anga andu-se in paralel in construirea autostrazii 7rasov-7ors. De remarcat ca acest proiect nu este cuprins in strategiile europene, pentru care nu avem bani si care nu se conecteaza cu reteaua maghiara de autostrazi.
12
Situatia coridorului I5 pe teritoriul romanesc Se spera ca pana in $060, cel tarziu $066, sa se finalizeze constructia a 9$= de #m din coridorul I,. Semnalele venite recent de la 7ruxelles dau de inteles ca politica europeana de infrastructura rutiera tinde sa se schimbe si Romania sa fie ocolita de coridorul european. /ctualul ministru declara ca pana la sfarsitul anului $002 se vor semna contractele de creditare cu pentru portiunea CernavodaConstanta, cu 7EI, si pentru bFpassul din aceasta zona, cu 7ERD. ,aloarea totala a celor circa 900 de #m care mai trebuie construiti din coridorul I, se ridica la :,12 miliarde euro. Tot de o importanta nationala, si de asemenea internationala, care trebuie sa reprezinte o prioritate pentru Euvernul Romaniei sunt lucrarile pentru autostrada Transilvania. Calin Tariceanu a declarat la Clu -%apoca, = ianuarie $00= ca, Ldupa rezolvarea celei mai spinoase probleme din contractul incredintat de guvernul trecut companiei 7echtel, cea a avansului decontabil la finalizarea autostrazii LTransilvaniaM, nepermis de legislatia romaneasca, au mai ramas de negociat aspectele legate de costuri.M Intrebat daca este vorba despre reducerea costului pe #ilometru, premierul Romaniei a dat din cap afirmativ. 'remierul a spus ca lucrarile vor fi reluate anul urmator. L/cest proiect, ca si altele, face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii Romaniei, care se va axa pe culoarele pan-europene I, si I+ si autostrada TransilvaniaM, a subliniat primul ministru. Totodata se argumenteaza ca proiectul este pe deplin sustinut politic si financiar, deoarece S66,2 milioane de romani din $$ de udete sunt beneficiarii acestei autostraziM.
20
Sistemul transporturilor din Romania proiectul, finantat de buget, poate fi sustinut. Costul total al autostrazii, gandita a avea :62 #m, este de $,9 miliarde de euro fara T,/, si, scazandu-se pretul exproprierilor, se a unge la $,$: miliarde. In functie de relief, pretul unui #ilometru de autostrada ar a unge sa coste intre &,2 si 2,: milioane euro. 'retul a fost comparat de specialisti cu cel al altor sosele. Cu autostrada 7ucuresti-Constanta nu se poate compara, deoarece datorita reliefului plan, aici a fost vorba de sume intre 6,2 si $, & milioane euro. %ici autostrazile din Europa 3ccidentala nu sunt relevante, deoarece aici, costurile cu forta de munca sunt mai mari decat la noi. In Croatia insa, 7echtel a construit o autostrada de 689 #m cu 960 milioane de euro, adica o medie de :,6 milioane euro"#m, in conditiile in care o treime din autostrada strabate muntii.
1. 3 Proiecte de reabilitare privind transportul rutier

Se poate constata ca in trecut sistemul de transporturi al Romaniei era centrat pe caile ferate, care cuprindeau o retea extinsa. Ca urmare a dificultatilor financiare si a diminuarii traficului, in ultimul deceniu intretinerea sistemului nu a fost adecvata, iar investitiile au fost reduse. In ultimii ani, au fost initiate cateva proiecte importante de reabilitare, urmarindu-se imbunatatirea conditiilor de trafic, precum si a retelei de transport feroviar si rutier in general. /ceste proiecte au avut ca rezultat reabilitarea principalelor drumuri nationale si legaturi rutiere, precum si a unor puncte-cheie de trecere a frontierei. Gu:ernul a inteles importanta pe care sectorul transporturilor o are in tranzitia si dezvoltarea economiei romanesti, precum si in procesul de aliniere la standardele tarilor vecine si ale *niunii Europene. In acest scop, in 688& a fost adoptata in contextul integrarii in *.E., o strategie pentru sectorul transporturilor, destinata in principal armonizarii si adoptarii legislatiei si a standardelor. In ultimii ani si in mod special in $000, Romania a realizat progrese semnificative in transpunerea si implementarea aTuis-ului in domeniul transporturilor. In timp ce aspectele tehnice legate de alinierea legislativa nu au ridicat probleme dificile, autoritatile romane, fiind dispuse sa indeplineasca normele europene, implementarea diverselor legi adoptate va fi un proces mai lung si mai dificil.In viitorul apropiat, Romania va trebui sa se concentreze asupra aplicarii legislatiei recent adoptate, precum si asupra asigurarii resurselor financiare adecvate pentru implementarea unor directive importante referitoare la investitii.
21
Sistemul transporturilor din Romania Relatia Romaniei cu *niunea Europeana este, cel mai adesea, udecata prin prisma reformelor, a procesului de transformare a unei economii de comanda (comuniste) in care s-a practicat stalinismul tarziu. Dar mai exista o perspectiva, nu mai putin relevanta, pentru examinarea acestei relatii < este ceea ce numim procesul Ode a ungere din urmaO (catching-up), de reducere a marilor discrepante de deFvoltare fata de Europa 3ccidentala-intr-un cuvant modernizarea Romaniei. 'oate mai mult decat ma oritatea tarilor candidate europene, Romania vede in relatia cu *niunea sansa extraordinara de a invinge capcana inapoierii si realizarii aspiratiei seculare de modernizare. *niunea Europeana a inceput sa spri ine sectorul transporturilor din Romania in 688:, obiectivele programelor *.E. fiind reabilitarea drumurilor in contextul Retelelor Transeuropene. '(ista trei tipuri de pro ramme finantate de )niunea 'uropeana ! A, Pro'ramme P;are multi"tara8 care includ cateva sau toate tarile beneficiare 'hare (numite TECE-Tarile din Europa Centrala si de Est). /ceste programme au drept scop ! -eliminarea bloca elor la punctele de frontiera din TECE, la punctele situate de-a lungul principalelor coridoare in vederea integrarii retelelor romanesti de transport in cele transeuropene. 3, Pro'ramme P;are nationale8 destinate dezvoltarii sectorului transporturilor din Romania. C, Pro'ramme Ispa#8, care finanteaza proiecte de infrastructura de mari dimensiuni in domeniul transporturilor si mediului . In ceea ce pri"este Pro ramele P*are Nationale , asistam la o serie de programe in desfasurare ! 6. Asistenta pentru implementarea noilor aspecte pri"ind si uranta rutiera din le islatia comunitara si pentru finali+area restructurarii cailor feratePare ,--.- acest proiect include doua componente ! una pentru sectorul cailor ferate si una pentru sectorul rutier , cu urmatoarele subcomponente ! Infratire institutionala-continuarea armonizarii legislatiei privind siguranta drumurilor si consolidarea institutiilor care trebuie sa aplice aceasta legislatie< 4asuri pentru siguranta drumurilor ! elaborarea si implementarea unui set de masuri pentru siguranta, pentru a reduce numarul accidentelor in satele situate pe drumurile nationale si pentru a elimina zonele negre (sectiune a drumului cu o concentratie mare de accidente) din afara localitatilor .
22
,/ Asistenta pentru implementarea noilor aspecte pri"ind si uranta rutiera din le islatia comunitara-'hare $00&-1,& milioane Euro-fonduri *E, la care se adauga $,&8 milionae Euro de la bugetul Romaniei. /cest proiect este o continuare a unui proiect 'hare anterior si vizeaza continuarea imbunatatirii conditiilor de trafic si a sigurantei rutiere a Romaniei. 'rogramul are patru componente ! 6R .onstituirea unor sectiuni de inspectie a drumurilor pentru moderni$area tra&icului, controlarea sigurantei #e!iculelor si cantarirea de mare tona'- dupa implementarea acestei componente se vor putea scoate din circulatie vehiculele care nu corespund normelor de siguranta si emisie < $R Asistenta pentru inc!eierea lucrarilor la sistemul de administrare a podurilor din reteaua rutiera a Romaniei- aceasta componenta va face un inventar al podurilor din Romania(mentionandu-se stadiul lor actual) si se va elabora un program de interventie si de investitii in acest sector < &R Im%unatatirea acti#itatii de control si ac!i$itionarea de utila'e mecanice pentru citirea si interpretarea discurilor de ta!ogra&- acest sub-proiect contribuie la imbunatatirea activitatiilor de control al operatorilor de transport si al soferilor< :R Ac!i$itionarea de ec!ipamente de testare in la%orator a drumurilor pentru consolidarea standardelor europeneacest sub-proiect va imbunatati capacitatea Companiei %ationale De /utostrazi si Drumuri %ationale de a efectua controale de calitate a lucrarilor de constructie a drumurilor. 'ana la sfartitul lunii noiembrie al anului $002, urmau sa se discute licitatiile si sa se incheie contractele pentru toate proiectele. 0/ 1ana ement si instruire profesionala pentru sectorele rutier, al apelor na"i abile interne si aerian- Pa*re ,--, - 6,$ milioane Euro-numai fonduri de la *niunea Europeana. in 'roiectul urmareste dezvoltarea si cresterea centrelor capacitatii de pregatire de profesionala domeniul transporturilor acestora
constientizare a directorilor companiilor de transport asupra necesitatilor de pregatire profesionala (transport rutier, naval intern si aerian). /cest proiect include evaluarea stadiului actual al centrlor de pregatire profesionala, procurarea de noi materiale de instruire sau actualizarea celor existente, achizitionarea de echipamente si elaborarea de harti pentru o gestionare eficienta a aerodromurilor.
23
Sistemul transporturilor din Romania ./ Asistenta pentru transpunerea aspectelor financiare si de si uranta din cadrul le islatiei si a politicii )' in domeniul transportului rutier- P*are ,--,-=,1 milioane Euro U 6,:& milioane Euro din co-finantare nationala. 'rintre o%iecti#ele proiectului se numara ! -consolidarea 4inisterului Transporturilor, Constructiei si Turismului si a organismelor"institutiilor cu activitate in domeniul sigurantei rutiere, in vederea indeplinirii cerintelor *E in domeniu < -crearea instrumentelor necesare pentru aplicarea unei impozitari corecte si transparente pentru transportul rutier si stabilirea unei impozitari rezonabile pentru folosirea infrastructurii rutiere. 'roiectul prezinta cinci componente, doua facand referire la transportul rutier! 6-asistenta tehnica pentru evaluarea politicii fiscale si de impozitare a Romaniei in sectorul transportului rutier si elaborarea de masuri corective < $-achizitionarea de echipament pentru aplicarea reglementarilor referitoare la siguranta traficului rutier. 02/ Pro rame de &oe+iune 'conomica si #ociala 3&'#) :'rogramele de Coeziune Economica si Sociala $006, $00$, $00& si $00: includ componente referitoare la reabilitatea infrastructurii regionale sau locale. /cestea cuprinde proiecte de modernizare a infrastructurii regionale de transport, in vederea imbunatatirii accesului la zonele economice si consolidarea legaturilor intre polii economici. 2&u pri"ire la Pro ramelele de &ooperare Transfrontaliera se remarca ! =a) &ooperarea transfrontaliera $omania 4%ul aria ,--. ( Sub-programul pentru Romania ! 9 milioane euro-contributie 'hare U&,6& miloane Euro- bugetul Romaniei). 6Sub-programul pentru Romania include doua proiecte specifice cu referire la sectorul transporturilor ! imbunatatirea fluentei traficului la punctul de frontiera Turnu 4agurele%i#opol, prin reabilitarea drumului udetean DH 2:=< imbunatatirea infrastructurii de legatura la punctul de trecere a frontierei Rast-.om. b) &ooperare transfrontaliera $omania 4%ul aria ,--0 (sub-componenta pentru Romania ! 9 milioane Euro-contributie *E U&,=0& milioane Euro 5co-finantare nationala). Sub-programul pentru Romania include urmatorul proiect in sectorul
24
Sistemul transporturilor din Romania transporturilor ! -Eiurgiu- Imbunatatirea infrastructurii de acces la frontiera-$,=22 milioane euro-'hare U0,892 milioane Euro 5bugetul Romaniei. c) Initiati"a de &ooperare Transfrontaliera -=,2= milioane euro 5'hare si 6,&8= milioane co-finantare nationala. /cest proiect are urmatoareale obiective ! sa imbunatateasca cooperarea transfrontaliera la nivel local intre Romania si Serbia V 4untenegru, 4oldova si *craina< sa spri ine dezvoltarea pe mai departe a regiunilor de frontiera vizate< sa creeze premisele pentru viitoarele programe 'hare de Cooperare
Transfrontaliera" de 7una ,ecinatate ($00:-$00=) intre Romania si a) Serbia si 4untenegru, b) 4oldova si c) *craina. d) &ooperarea transfrontaliera $omania-)n aria ,--, ( Sub-program pentru Romania ! 2 milioane euro-fonduri *E U 2,$2 milioane euro- co-finantare nationala). /cest program include un proiect in domeniul transporturilor ! 'asa ul de traversare peste calea ferata in municipiul Satu 4are, pe D%68 spre 'etea (R3) 5 Csengersima (?*) 5 $,2 milioane euro ('hare) U:,:8 milioane euro 5 co-finantare nationala. Scopul acestui proiect este de a imbunatati si facilita traversarea orasului Satu 4are si de a reduce distanta dintre partea de nord a Romaniei si *ngariei. 3biectivul final al proiectului este de a imbunatati schimburile comerciale la nivel local dintre Romania si *ngaria. 'roiectul este in curs de implementare. Pro ramul I#PA5 Instrument pentru politici structurale pentru 're-/derare, finanteaza proiecte de infrastructura in domeniul transporturilor si al mediului in perioada $000-$00=. 7ugetul total ( media anuala este de $:0 milioane euro) este repartizat in mod egal pentru cele $ sectoare ! transport si mediu. <.iecti:ele ISPA sunt= sa spri ine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor de mediu la cele ale *niunii Europene< sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele transeuropene< sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Kondurile Structurale si de Coeziune ale *niunii Europene. In domeniul transporturilor, se acorda prioritate investitilor legate de integrarea sistemului romanesc de transporturi in cel al *niunii Europene si in retelele trans-europene. De asemenea, se acorda prioritate imbunatatirii legaturilor cu alte tari, precum si eliminarii verigilor lipsa din sistemul national de transporturi.$6In ceea ce priveste L'rogramele de modernizare in curs de derulareM constau in proiecte care vizeaza cu prioritate reabilitarea"modernizarea sectiunilor de
25
Sistemul transporturilor din Romania infrastructuri situate pe coridoarele paneuropene de transport I,, ,II si I+. In pregatirea si realizarea proiectelor, un spri in substantial a fost acordat de organizatiile si organismele financiare internationale, atat prin sustinerea specialistilor romani in insusirea si aplicarea procedurilor instituite de aceste organizatii in domeniul specific sectorului de transporturi, cat si prin promovarea si finantarea proiectelor propuse. Euvernul Romaniei a asigurat componenta bugetara, iar principalii finantatori externi ai proiectelor au fost! 7anca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (7IRD), 7anca Europeana de Investitii (7EI), 7anca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (7ERD) si 7anca Haponeza pentru Cooperare Internationala (H7IC), Comisia Europeana prin 'rogramul '?/RE si Kacilitatea IS'/. 'e sectoare, principalele L/roiecte de rea%ilitare4moderni$are a in&rastructurilor a&late in curs de derulareM sunt! Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a II-a, inceput in anul 688= si aflat in curs de finalizare, vizeaza reabilitarea unor tronsoane de drumuri nationale de interes european si anume! -DN 6 - 7ucuresti 5 /lexandria< -DN 9 "*rziceni 5 7uzau - Ramnicu Sarat< -DN 65-Craiova 5 Slatina 5 'itesti< -DN #-Campina 5 Comarnic< -DN #% -7rasov 5 Sighisoara 5 Targu 4ures< -DN #5 5 Turda 5 Cuci 5 Targu 4ures< "DN#> 5 Clu 5 Calau< -DN#! A- Calau 5 Sala 5 Satu 4are. /cest proiect este finantat din imprumuturi de la 7IRD, 7ERD, 7EI si Euvernul Romaniei. Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a III-a, demarat in anul 6889 si aflat in curs de derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri! -DN # - Clu 5 ?uedin< "DN 9 - Rm. Sarat - 4arasesti 5 Sabaoani< "DN 9$ - Tisita 5Ealati< Iasi 5 Suculeni< -DN 98 - Sabaoani 5 Tg. Krumos 5 'odul Iloaiei 5 Iasi< -DN# -,estem- 4iercurea Sibiului. /cest proiect este finantat din imprumut de la 7EI$&, Comisia Europeana prin 'rogramul '?/RE si Euvernul Romaniei.
2-
Sistemul transporturilor din Romania Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale etapa a IV-a, aflat in derulare, vizeaza reabilitarea urmatoarelor sectiuni de drumuri! -E 5 6 -Clu %apoca 5 De 5 7istrita 5 Suceava< -E ! -'etrosani 5 Simeria< E 10 .ugo 5 Caransebes 5 Turnu Severin -Craiova. /cest proiect este finantat de catre 7EI, Kacilitatea IS'/ si Euvernul Romaniei. Proiectul de reabilitare a drumurilor nationale DN5 Lu o! 4 Timisoara si constructie b6-pass-uri Timisoara si &raio"a consta in constructia rutei ocolitoare a orasului Timisoara, imbunatatirea D% = Timisoara-.ugo , construirea rutei ocolitoare a orasului Craiova si servicii de consultanta. 'roiectul este finantat de catre H7IC$: si Euvernul Romaniei. Proiectul de lar ire la . ben+i a drumului national DN2 %ucuresti 5 5iurgiu, aflat in curs de derulare, este finantat prin Kacilitatea IS'/ si Euvernul Romaniei. Proiectul de constructie a autostra+ii %ucuresti 4 &onstanta 3tronsonul %ucursti-&erna"oda:, aflat in curs de derulare, cuprinde! finalizarea"construirea sectiunilor 7ucuresti-Kundulea, Kundulea-.ehliu, .ehliu-Dra na, Dra na-Ketesti si reabilitarea sectiunii existente Ketesti-Cernavoda. 'roiectul este finantat de catre 7EI, Kacilitatea IS'/ si Euvernul Romaniei.
6<ptiunile strate'ice in domeniul infrastructurilor de transport au in vedere dezvoltarea unor retele de infrastructuri fizice specializate si eficiente, compatibile cu infrastructurile europene si internationale care sa sustina dezvoltarea durabila a teritoriului national si care sa asigure! afirmarea pozitiei Romaniei ca principala placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele rute geografice ,est-Est si %ord-Sud< organizarea retelelor nationale pentru toate modurile de transport, astfel incat sa se asigure o mai buna acoperire a teritoriului< eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si al calitatii transportului cetatenilor< dezvoltarea transportului intermodal atat in trafic cat si in zonele de impact cu principalele coridoare europene< si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a
29
Sistemul transporturilor din Romania asigurarea unei cat mai mari securitati in transport si a protectiei mediului incon urator. <.iecti:ele speci)ice au in vedere reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Totodata se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza si sunt axate in general pe! 6 $ & : R stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a sistemului de transport< R aducerea in parametrii de functionare si valorificarea capacitatilor existente prin repararea si modernizarea infrastructurilor< R inlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea bloca elor si aglomerarilor< R cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport I,, ,II, I+ si continuarea lucrarilor pentru realizarea retelei TI%/$2, in vederea asigurarii interconectarii si interoperabilitatii intre rute si moduri de transport< 2 = 1 R interconectarea cu coridorul TR/CEC/$=< R promovarea tehnologiilor de transport ecologice< R integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala. Pro'ramele4proiectele care sustin realizarea obiectivelor specifice au in vedere si relansarea activitatii constructorilor si furnizorilor de materiale, echipamente si instalatii din Romania, in beneficiul atat al utilizatorilor, cat si al consumatorilor finali. In transporturile rutiere: dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor europene si nationale cu accent pe sectiunile situate pe traseele coridoarelor paneuropene de transport I, si I+< 0 6 $ & lucrari de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in!
R etapa a II-a - 69; -m si program de siguranta rutiera si de$#oltare institutionala, R etapa a III-a - 550 -m, R etapa a I3-a < 65;,5 -m, R etapa a 3-a < =68 -m,
2/
Sistemul transporturilor din Romania : 2 = 6 $ & : 2 = 1 R etapa a 3I-a < 627,7 -m, R etapa a 3II-a < =2;,7 -m, R etapa a 3III-a < 527,5 -m, R etapa a I>-a < 52; -m, R etapa a >-a - 50; -m, R etapa a >I-a - 5;8 -m, R etapa a >II-a - ;71 -m, R etapa a >III-a - 55= -m, R etapa a >I3-a - 56= -m, R etapa a >3-a - 60; -m. continuarea programului de reabilitare, constructii autostrazi si
modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor I, si I+! autostrada 7ucuresti-'loiesti-7rasov<$1 autostrada 7ucuresti-Constanta! Tronsonul 7ucuresti 5 Kundulea 5 .ehliu 5 Ketesti 5 Cernavoda < autostrada %adlac 5 /rad-Timisoara < modernizarea si extinderea la patru benzi a D% 2 7ucuresti-Eiurgiu < inceperea constructiei variantelor de ocolire de-a lungul coridorului I, (Deva, 3rastie, Sebes, Sibiu, 'itesti)< centura de nord$9 a municipiului 7ucuresti< centura de sud a municipiului 7ucuresti< continuarea lucrarilor de modernizare a punctelor de trecere a frontierei (Eiurgiu, ,arsand, 7echet, 'etea, Cenad)< pod rutier peste fluviul Dunarea in zona 7raila< pod mixt (rutier si feroviar) peste fluviul Dunarea in zona Calafat-,idin< continuarea lucrarilor de reparatii capitale si intretinere curenta la drumurile nationale. Ierarhizarea si etapizarea realizarii in timp a proiectelor prioritare au la baza atat cerintele impuse de atingerea obiectivelor strategice asumate cat si posibilitatile de acoperire a efortului financiar necesar realizarii lor.
22
1.4 Politica in domeniul transportului rutier

Inainte de a realiza o incursiune asupra politicii de transport la nivelul tarii noastre se cuvine a face o prezentare a politicii de transport la nivelul *niunii Europene. Se poate remarca ca principiile fundamentale ale 'oliticii Comune de Transport&6 au fost stabilite in 6821 prin Tratatul de la Roma, de infiintare a Comunitatii Economice Europene (CEE). Trataul defineste continutul politicii de transport! reguli comune aplicabile transportului international in Statele 4embre< conditii pentru autorizarea transportatorilor nonrezidenti sa opereze servicii de transport pe teritoriul unui Stat 4embru< masuri pentru imbunatatirea sigurantei in transport, limitarea aplicarii in totalitate a Capitolului la transportul feroviar, rutier si fluvial< Consiliul poate decide, prin ma oritate de voturi, daca trebuie stabilite reglementari pentru transportul maritim si aerian. 'ana in anul 6892, congresul European al 4inistrilor Transporturilor a ramas principala institutie ce coordona politicile de transport pan 5europene. Tratatul de la Roma a prevazut o 'olitica Comuna de transport, pana in 6892 au fost inregistrate foarte putine realizari, deoarece Statele 4embre aveau ezitari in a ceda controlul asupra politicii de transport. Desi Tratatul de la Roma prevedea realizarea unei Spolitici comune in transporturiM nu s-a reusit decat o politica ScomunitaraM, adica armonizarea si incadrarea politicilor nationale intr-o directie comuna! o piata unica pentru transporturi este o sarcina ce revine viitoarelor generatii ale *.E. Exceptie fac in unele privinte transporturile rutiere la care realizarile sunt mai notabile. In luna iunie 6892, Comisia Europeana a publicat Carta Al.a privind finalizarea Pietei Interne8 ce a transformat politica de transport intr-o componenta importanta a strategiei comunitare generale. In a doua umatate a anilor W90 si la inceputul anilor W80, au fost inregistrate progrese considerabile in ceea ce priveste liberalizarea si armonizarea politicilor de transport. .a sfarsitul anilor W90 au intrat in discutie si alte probleme 5 dezvoltarea infrastructurii (Retelele Trans-Europene, Trans-European %etPor#s, TE%) si impactul transporturilor asupra mediului. In decem.rie #!!9, Comisia Europeana a publicat X Comunicare asupra Dezvoltarii ,iitoare a 'oliticii Comune de Transport Y
30
Sistemul transporturilor din Romania (C34(8$)0:8:). /ceasta Comunicare a schimbat cursul politicii de transport a *niunii Europene dinspre o abordare sectoriala (pe moduri de transport) catre o politica integrata bazata pe mobilitate durabila. %oi probleme au fost aduse in discutie! siguranta transporturilor, protectia sociala si a mediului, relatiile externe, si politicile de taxare.&: In continuare, Comisia Europeana a adoptat in iulie #!!5 o a doua Comunicare (C34(82)0&0$), privind imbunatatirea calitatii transporturilor prin utilizarea unor tehnologii noi, imbunatatirea functionarii pietei unice si dezvoltarea dimensiunii externe a politicii de transport. In decembrie 6882, a intrat pentru prima oara cu adevarat in discutie latura fiscala a politicii de transport, datorita Cartii ,erzi ?Catre ta@area ec;ita.ila si e)icienta in transporturiA (C34(82)=86). Intr-o noua Carta /lba ?*a@are ec;ita.ila pentru utili(area in)rastructurii= o a.ordare pe etape a unui cadru comun de ta@are pentru utili(area in)rastructurii in Uniunea EuropeanaA (C34(89):==), Comisia Europeana a dezbatut problema unei abordari comunitare armonizate a taxarii in sectorul de transport. In septem.rie 900#, Comisia Europeana a adoptat o noua Carta Al.a pri:ind Politica Comunitara de *ransport . Documentul a propus masuri pentru revizuirea politicii de transport astfel incat sa devina mai durabila si sa evite pierderile economice enorme cauzate de ambuteia e, poluare si accidente. In octom.rie 900$ a fost adoptatZ ?< constitutie pentru EuropaA.&2 Sectiunea 1 a acesteia stabileste ca, dupa consultarea cu Comitetul Economic si Social, Consiliul va reglementa! regulile comune aplicabile transportului international catre si de pe teritoriul unui Stat 4embru sau traversand teritoriul unuia sau mai multor State 4embre< conditiile in care transportatori non-rezidenti pot opera servicii de transport peteritoriul unui Stat 4embru< mZsuri de crestere a sigurantei transporturilor< si alte prevederi considerate adecvate. Reglemenarile acestui Capitol se aplica transportului feroviar, rutier si fluvial. Principalele institutii care se ocupa de buna desfasurare a /oliticii de transport la nivel de uniune sunt ! A, Parlamentul European B Comitetul de *ransport si *urism Ca si in cazul parlamentelor nationale, 'arlamentul European are comitete ce se ocupa de anumite probleme (afaceri externe, mediu, transport etc.).
31
Sistemul transporturilor din Romania Comitetul de Transport si Turism este responsabil de probleme legate de dezvoltarea unei politici comune pentru transportul feroviar, rutier, fluvial, maritim si aerian, in particular de! 6. elaborarea unor reguli comune aplicabile transporturilor din cadrul *niunii Europene< $. stabilirea si dezvoltarea retelelor trans-europene din domeniul infrastructurii de transport< &. asigurarea serviciilor si relatiilor de transport cu state din afara *niunii Europene< :. siguranta transporturilor< 2. relatiile cu organismele si organizatiile internationale din domeniul transporturilor. ., Consiliul European" Consiliul European intruneste sefi de state sau guverne din cadrul *niunii Europene si presedintele Comisiei Europene. Consiliul defineste directiile politice generale ale *niunii Europene. c,Comisia Europeana" Comisia EuropeanZ desfasoara multe din activitatile de zi cu zi ale *niunii Europene. Elaboreaza propuneri de noi legi europene, pe care le prezintZ 'arlamentului si Consiliului European. d,3anca Europeana de In:estitii" 7anca EuropeanZ de Investitii (7EI) a fost infiiintata in 6829 in urma prevederilor Tratatului de la Roma. 7anca spri inZ indeplinirea obiectivelor *E prin finantarea anumitor tipuri de proiecte de investitii. e,Comitetul Economic si Social -Kondat in 6821 prin Tratatul de la Roma, Comitetul Economic si Social este un organism consultativ ce reprezinta anga atori, sindicate, fermieri, consumatori, ecologisti si alte grupuri de interese, ce alcatuiesc impreuna Lsocietatea civila organizataM. Comitetul prezintZ punctele de vedere ale membrilor si le apara interesele in discutiile asupra politicilor cu Comisia Europeana, Consiliul si 'arlamentul European ), Comitetul Re'iunilor Comitetul "Infiintat in 688: un prin Tratatul *niunii Europene din (4aastricht), Regiunilor este organism consultativ alcatuit
reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale din Europa. Comitetul se asigura ca aceste autoritati au un cuvant de spus in elaborarea politicilor *niunii Europene si ca sunt respectate identitatea si prerogativele locale si regionale. Comitetul trebuie sa se consultat asupra problemelor ce privesc administratiile locale si regionale, precum politica regionala, mediul, educatia si transporturile. Cu privire la <.iecti:ul 'eneral al politicii europene de transport acesta se refera la stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economica pe
32
Sistemul transporturilor din Romania de o parte si cerintele de calitate si siguranta ale societatii pe de alta parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern, durabil pentru $060.&= In ceea ce priveste transportul rutier se remarca ! Imbunatatirea calitatii, aplicarea in mod mai eficient a reglementarilor existente printr-un control si sanctiuni mai aspre. In acest sens, este important faptul ca anumite aspecte din politica de transport rutier trebuie dezvoltate in continuare, precum ! -reguli comune pentru accesul pe piata si la profesie< -conditii echitabile de concurentZ< -aspecte sociale (orar de lucru, perioade de lucru si odihna, tahograf)< -taxarea transportului rutier (taxe si tarife)< -constrangeri si sanctiuni< -promovarea acordurilor internationale (Interbus, acorduri de tranzit)< -restric[ii de circulatie. In cadrul transportul rutier de .unuri" incepand de la data de 6 ianuarie 688&, orice transportator dintr-un Stat 4embru poate transporta fara restrictii bunuri catre un alt Stat 4embru. 'ana la acea data, astfel de operatiuni necesitau autorizatii speciale in aplicarea acordurilor bilaterale, sau cote comunitare< in prezent, dreptul de a desfZsura aceste activitati se bazeaza pe conditii de calitate pe care operatorii de transport trebuie sa le respecte si care le confera dreptul de a primi o licenta de transport in cadrul Comunitatii. /stfel de activitati transnationale nu trebuie insZ sa duca la perturbari grave ale pietei de transport, si, din acest motiv, Consiliul a stabilit un sistem de monitorizare, ce ofera un mecanism de protectie a pietei. 'e o piata unica insa, un operator de transport trebuie sa isi poata desfZsura activitatile de transport si in alt Stat 4embru (cabota ). /ceasta evolutie naturala a dat nastere unor ingri orari in privinta distorsiunilor pietei, si din acest motiv, sistemul de cabota a fost introdus treptat incepand cu 6 iulie 6880, sub forma unor cote comunitare progresive. .iberalizarea sistemului de cabota a fost insotita de adoptarea unor aran amente privind taxele pentru autostrazi, permitand astfel supunerea utilizarii infrastructurii unor taxe, pe o baza non-discriminatorie. *ransportul rutier de pasa'eri " Desi serviciile pentru pasageri dintr-un Stat 4embru in altul erau relativ nerestrictionate, legislatia comunitara nu continea prevederi referitoare la furnizarea de catre un operator dintr-un Stat 4embru a serviciilor de transport in alt Stat 4embru. 'entru a aplica principiul libertatii de a oferi servicii de transport si in urma anularii de catre Curtea de Hustitie a Reglementarii (EEC) $:2:"8$, Consiliul a adoptat o noua Reglementare privind
33
Sistemul transporturilor din Romania cabota ul. /ceasta Reglementare defineste diversele tipuri de transport de pasageri pentru care este posibil cabota ul. 'entru a armoniza conditiile de concurenta pentru transportul rutier de bunuri si de pasageri, incepand cu anii W10 Comunitatea Europeana a luat o serie de masuri pentru armonizarea conditiilor de acces la ocupatia de operator national si international de transport rutier si pentru a permite libertatea efectiva a infiintarii unor astfel de operatori. Intr-un efort de simplificare a legislatiei comunitare si de a o face mai transparenta, Comisia a adoptat o Directiva consolidand aceste masuri. 'entru a imbunatati siguranta rutiera, Comunitatea EuropeanZ a adoptat un program de actiune pentru perioada $00&-$060. In acelasi timp, Carta Europeana privind Siguranta Rutiera are ca scop promovarea masurilor efective pentru reducerea numarului de accidente rutiere in Europa. 3biectivul este reducerea numarul de victime cu 20; panZ in anul $060. Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul de sudul Europei, cat si vestul de estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura atat cu toate retelele tarilor vecine, cat si cu cele din tarile Europei si /siei. Documentul de pozitie are ca fundament convingerea ca transportul este una din componentele de baza in dezvoltarea pietei interne si ca este unul din domeniile generatoare de crestere economica. Importanta sectorului transport se manifesta prin contributia sa la produsul intern brut, gradul de ocupare a fortei de muncZ si se reflecta in costul national al marfurilor cu aproximativ $2;. /stfel, acest sector are o puternica influenta asupra dezvoltarii diverselor sectoare, prezinta externalitati precum impact ridicat asupra mediului (poluarea aerului, zgomot, ambuteia e, impact asupra solurilor si modului de utilizare a terenurilor) . Romania a deschis Capitolul ! " Politica in domeniul transporturilor in cadrul Conferintei de aderare Romania 5 *E din iunie $006 si l-a inchis provizoriu in timpul Conferintei de aderare din decembrie $00&. 'entru stabilirea anga amentelor pe care Romania si le-a asumat s-au avut in vedere urmatoarele documente ale *niunii Europene! "*ratatul de la Roma (Tratatul instituind Comunitatea Europeana), in art. 19-9:, asa cum este modificat prin dispozitiile *ratatului de la Amsterdam< 6"Carta Al.a privind ADe(:oltarea politicii comune de transportA (688$), in cadrul careia au fost fixate urmatoarele obiective comune!
34
Sistemul transporturilor din Romania $-eliminarea ultimelor disfunctii in ceea ce priveste reteaua interna de transporturi a Comunitatii Europene< &-crearea unui sistem eficient de transport care sa contribuie la libera circulatie a bunurilor, a persoanelor si a serviciilor< -incura area competitiei intra-comunitare a industriei de transport. /genda de implementare a politicii comune a transporturilor pentru 6882-$000 (L'rogramul de actiune pentru mobilitate durabila in EuropaM) care a pus accentul pe urmatoarele prioritati! 6R ameliorarea calitatii prin dezvoltarea tehnologiilor avansate in transporturi, care sa contribuie atat la eficientizarea serviciilor, cat si la protectia mediului< $R dezvoltarea pietei comune a transporturilor prin servicii eficiente, bazate pe standarde sociale comune< &R deschiderea retelei interne de transporturi spre terti parteneri si spre alte piete ale transporturilor. .a aceste documente se mai adauga si principalele provocari cu care se confrunta *niunea Europeana in domeniul transporturilor! - pana in $060 transportul de marfuri se preconizeaza ca va creste cu &9;, iar cel de pasageri cu $:;< - ambuteia e pe caile rutiere< - presiuni legate de protectia mediului< - probleme legate de siguranta si calitatea vietii. /Tuis-ul comunitar in domeniul transportului rutier implica reglementari de ordin social, tehnic, fiscal, de siguranta si, nu in cele din urma, de protectia mediului. Cele mai importante reglementari se refera la! admiterea in profesia de transportator de marfuri si pasageri, reglementari privind dimensiunile greutatea vehiculelor, a transportului de pasageri, ca si a transportului in interiorul altui stat membru. a) permise de conducere si reguli pri#ind admiterea in pro&esia de transportator de mar&uri si de pasageri. Incepand cu 6 ianuarie 688& orice operator ce doreste sa transporte marfuri si pasageri, cel putin intre $ state membre, trebuie sa posede un permis de conducere recunoscut de Comunitate. 'ermisul, emis de statul membru in care operatorul isi are resedinta, permite operatorului un acces nelimitat la toata piata interna. Conditiile de obtinere ale unui astfel de permis sunt stabilite de Directiva 8="$="CE, privind admiterea in profesia de transportator de marfuri si de pasageri.
35
Sistemul transporturilor din Romania Dintre conditiile impuse se pot aminti cele legate de buna reputatie, compententa profesionala si situatia financiara a operatorilor, ca si inspectia ce trebuie facuta pentru a verifica conditiile mentionate. /vand in vedere ca, diplomele emise de un stat membru trebuie recunoscute de toate celelalte state membre, directiva stipuleaza ca statele membre sa emita o licenta comunitara unica pentru transportatorii ce au dovedit competente profesionale. b) greutatea si dimensiunea #e!iculelor . 'iata *nica in transportul rutier de marfuri necesita reguli comune aplicabile vehiculelor, si in mod special cele referitoare la autorizarea greutatii si dimensiunilor pentru vehiculele grele de marfuri. /ceste reguli au fost stabilite prin Directiva 8="2&"CE, care mai precizeaza si alte caracteristici tehnice, ce trebuie indeplinite de vehicule, cum ar fi cele referitoare la sistemul de franare si iluminare sau la nivelul de poluare fonica. c) li%erali$area ca%ota'ului In perioada 6880-6889 transportul catre si dinspre un stat membru, ca si transportul in interiorul unui alt stat membru (cabota ), se facea pe baza unor licente anuale emise de fiecare stat membru. Incepand cu 6889 cabota ul a fost pe deplin liberalizat. /cest lucru inseamna ca un transportator din oricare din statele membre poate transporta marfuri oriunde in *.E., inclusiv intr-un stat membru in care el nu-si are resedinta, cu conditia ca sa posede licenta comunitara unica (Regulamentele Consiliului 996"8$ si &669"8&). Cu privire la transpunerea SaTuis-uluiM comunitar in Romania, aceasta presupune nu numai armonizarea legislatiei, si aici este vorba de adoptarea unei legislatii europene de cateva sute de reglementari, directive si directii, ci mai ales de un nivel adecvat al capacitatii administrative de punere in aplicare a acestei legislatii. In domeniul transportului rutier se impun cerinte de ordin tehnic, social si fiscal. Romania a o.tinut urmatoarele perioade de tran(itie! - : ani, respectiv pana la &6 decembrie $060, pentru aplicarea, in ceea ce priveste vehiculele romanesti care desfasoara exclusiv activitati de transport intern, a impozitelor minime prevazute in anexa I la Directiva 6888"=$< - 1 ani, respectiv pana la &6 decembrie $06&, pentru aplicarea integrala a prevederilor Directivei 8="2& referitoare la greutatile maxime, Directiva care stabileste dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile maxime admise in traficul international. 'erioada de tranzitie este acordata
3-
Sistemul transporturilor din Romania pentru depasirea greutatii maxime pe axa motoare (nu si pentru depasirea greutatii totale) si se aplica pentru reteaua de drumuri secundare nereabilitate. - *niunea Europeana a solicitat o perioada de tranzitie pentru Regulamentul EEC &669"8& privind cabota ul rutier. 'erioada de tranzitie la cabota ul rutier este solicitata in aceeasi formulZ (&U$ ani) negociata cu 7ulgaria, 'olonia, *ngaria si Cehia, tari care au cerut la randul lor tranzitii in domeniul transportului rutier. 'erioada de tranzitie presupune faptul ca, in primii trei ani dupa aderare, transportatorii romani nu vor avea acces la piata de transport rutier de marfa in actualele si viitoarele State 4embre, care la randul lor nu vor avea acces pe piata din Romania. Statele 4embre au posibilitatea de a prelungi interdictia accesului la cabota cu inca doi ani pe baza unei notificari catre Comisie. In lipsa notificarii, piata se deschide automat. 'e durata perioadei de tranzitie, Statele 4embre, pe baza acordurilor bilaterale, pot schimba autorizati de cabota , sau liberaliza integral cabota ul rutier. 'otrivit Rapoartelor de tara din anii $00& si $00: ale Comisiei Europene, Romania a continuat sa inregistreze progrese in implementarea acTuis-ului din acest sector. ?Romania a continuat s@ inregistre$e progrese in ceea ce pri#este transpunerea acAuis-ului din domeniul transporturilor si crearea structurilor administrati#e necesare. "esi s-a a'uns la un ni#el satis&acator de aliniere cu acAuisul, Romania tre%uie sa acorde mai multa atentie de$#oltarii unor institutii capa%ile sa aplice noua legislatie. Bre%uie acordata prioritate de&inirii unei strategii realiste care sa asigure &inantarea in#estitiilor masi#e impuse de implementarea acAuisului.CDRomania a continuat sZ inregistreze progrese cu transpunerea acTuis-ului din domeniul transporturilor si intarirea capacitatii structurilor administrative. In ceea ce priveste reteaua de transport Trans-Europeana, reabilitarea infrastructurii nationale este in plin proces dar au aparut intarzieri considerabile. In decembrie $00&, autoritatile romane au semnat un contract pentru constructia autostrazii 7ors 5 Clu 5 7rasov, din care tronsonul Clu 5 7rasov nu face parte din reteaua TE%5T. /u fost de asemenea inregistrate progrese in armonizarea legislatiei privind transportul terestru, Romania continuand sa completeze alinierea legislativa la acTuis-ul privind transportul rutier prin adoptarea legislatiei secundare cu privire la transportul materialelor periculoase, permisele de conducere, conformarea tehnica a autovehiculelor, echipamente de limitare a vitezei si tahometre. Rezultate bune s-au inregistrat in ceea ce priveste timpul de condus si perioadele de odihna. .u pri#ire la armoni$area legislatiei in transportul rutier.
39
Sistemul transporturilor din Romania Romania a semnat acordul cu Comunitatea Europeana cu privire la Sconditiile legislativ pentru care transportul in rutier Romania de marfuri si promovarea celor mai
transportului combinat M.(.egea 660"$00$). / fost adoptat un pachet permite implementarea importante acte comunitare din domeniul sigurantei rutiere si a legislatiei sociale. 3rdonanta Euvernului nr. 61"$00$, privind stabilirea perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectuaeza transporturi rutiere internationale. /ceasta completeaza legislatia existenta referitoare la aplicarea in transporturile internationale a prevederilor acordului /.E.T.R. 3rdinul S4inistrului .ucrarilor 'ublice, Transporturilor si .ocuintei (34.'T.)- (actual 4TCT) nr.69:$"$006 pentru aprobarea S%ormelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestoraM, care transpune conditia de prag financiar pentru accesul la ocupatia de transportator rutier. .egislatia este implementata de catre /utoritatea Rutiera Romana (/RR) prin efectuarea de controale periodice la sediul intreprinderilor, la eliberarea licentelor sau, anual, la reanoirea licentei de transport. /u fost infintate echipa e mobile mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentati ai regiilor autonome! /utoritatea %ationala a Drumurilor(/%D), Registrul /uto Roman (R/R), si /.R.R, impreuna cu organele de control apartinand Inspectoratului Eeneral al 'olitiei si Inspectoratul Eeneral al 'olitiei de Krontiera. Reprezentantii acestor entitati vor controla in trafic greutatile si dimensiunile, licentele si inspectiile tehnice periodice, limitele de poluare, dotarea vehiculelor cu centuri de siguranta. 'rin 3rdonanta Euvernului nr. 18"$006, regimul drumurilor s-a armonizat legislatia romaneasca cu prevederile Directivei nr.
8="2&"CE, privind dimensiunile si greutatile. 'rin 3rdinul nr. 690="&0.66.$006 s-a armonizat legislatia nationala cu prevederile Regulamentului nr. :029"98"CEE privind stabilirea tarifelor pentru transportul rutier de marfuri intre statele membre. Capacitatea administrativa in domeniul transportului rutier este asigurata de /.R.R, infiintata in 6889 si reorganizata in $006. In
3/
Sistemul transporturilor din Romania cadrul /.R.R. functioneaza Inspectoratul Rutier, insarcinat cu
activitatea de 6inspectie si control, atat in trafic, cat si la sediul operatorului de transport. /utoritatea Rutiera Romana este o institutie publica cu personalitate uridica in subordinea 4inisterului Transporturilor, in subordinea Romana este conform prevederilor art. &, alin. 6 din 3rdonanta Euvernului nr. 82"6889 privind infiintarea unor institutii publice 4inisterului Transporturilor. /utoritatea Rutiera
organismul tehnic specializat al 4inisterului Transporturilor, desemnat sa asigure, in principal, inspectia si controlul in trafic, al starii tehnice a autovehiculelor rutiere si remorcilor, precum si al indeplinirii conditiilor de operare a transporturilor rutiere, inspectia si controlul respectarii reglementarilor interne si internationale privind conditiile de siguranta a transporturilor rutiere si de protectie a mediului, si a reglementarilor specifice transporturilor rutiere. 0 Inspectiile tehnice periodice se efectueaza de R./.R., organism aflat sub autoritatea 4inisterului Transporturilor Constructiilor si Turismului (4.T.C.T). /cesta verifica conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania.:8 Registrul /uto Roman (R/R) este organismul tehnic de specialitate desemnat de 4inisterul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (in baza Deciziei Euvernamentale %r. 1=9"688) ca autoritate competenta in domeniul vehiculelor rutiere, sigurantei rutiere, protectiei mediului incon urator si asigurarii calitatii. In conformitate cu legislatia in vigoare, Registrul /uto Roman are urmatoarele atributii principale! acordarea omologarilor nationale pentru vehiculele rutiere, sistemele, componentele si entitatile tehnice separate ale acestora< acordarea certificatelor de conformitate pentru sisteme, componente si entitati tehnice separate ale vehiculelor rutiere< acordarea omologarilor individuale pentru vehiculele rutiere< efectuarea inspectiei tehnice periodice pentru anumite categorii de autovehicule< autorizarea statiilor de inspectie tehnica si controlul activitatii de inspectii tehnice periodice< elaborarea reglementarilor nationale referitoare la activitatile R/R< licentierea operatorilor de transport rutier, punerea in aplicare a normelor tehnice
32
Sistemul transporturilor din Romania transpunerea acTuis-ului comunitar referitor la vehicule rutiere (Capitolul 65 .ibera circulatie a marfurilor) si la inspectiile tehnice periodice (Capitolul 8 'olitici de transport)< autorizarea atelierelor care efectueazZ lucrarile de monta , reparare si verificare a vehiculelor si componentelor acestora< certificarea sistemului de management al calitatii< participarea la lucrarile Korumului 4ondial pentru /rmonizarea Reglementarilor ,ehiculelor (Q' $8) al Comisiei Economice pentru Europa a 3%*. 'e 8 decembrie $00& Romania a facut un pas catre Europa ! inchiderea provizorie a negocierilor din capitolul 8 din aTuis-ul comunitar, S'olitica in domeniul transportuluiM. Capitolul transporturilor a fost inchis cu perioade de tranzitie convenite, Romania anga andu-se sa puna in practica toate recomandarile *E pana in $001. %egocierile au avut ca obiectiv punerea in aplicare de catre Romania a reglementarilor europene privind imbunatatirea sigurantei rutiere in transporturile de marfuri si calatori, precum si sporirea capacitatii administrative a institutiilor romanesti responsabile de bunul mers al transporturilor. 'roiectul, menit sa rezolve cerintele stricte ale *niunii Europene privind aTuis-ul comunitar, a fost structurat in noua capitole esentiale, care au urmarit! 6R Impactul economic al masurilor de punere in aplicare a legislatiei europene< $R 'unerea in aplicare a legislatiei privind timpii de conducere si de odihna, a prevederilor privind omologarea, instalarea si verificare periodica a tahografelor< &R 'unerea in aplicare a reglementarilor aplicabile diferitelor norme tehnice privind vehiculele grele si a legislatiei privind transporturile de marfuri periculoase< :R Calificarea conducatorilor auto (marfuri si calatori)< 6R Informarea operatorilor economici si Kormarea agentilor DETR si DEIE, capitol inclus in program pe parcursul proiectului, pentru a fi pus in aplicare in al doilea semestru din $00&. *n accent deosebit este pus pe formarea conducatorilor auto si pe accesul la profesie. Responsabilii pentru pregatirea soferilor vor trebui sa aiba in vedere obligatia de a pune la dispozitia cursantilor vehicule grele cu o vechime maxima de $2 ani si cu masa maxima admisa in circulatie, profesorii de conducere vor trebui sa indeplineasca toate competentele de conducere si legislatie, iar formarea profesionala se va derula pe parcursul a =&2 de ore de pregatire. 7una organizare a acestor cursuri va trebui supravegheata de o noua institutie, 3bservatorul %ational al
40
Sistemul transporturilor din Romania Sigurantei Rutiere. Concluziile si cerintele *niunii Europene nu se opresc aici. 3rice problema, fie ea cat de mica, a fost luata la bani marunti. Inchiderea capitolului referitor la transporturi reprezinta inca un pas, dar orice lucru care merge inainte, poate la fel de bine sa mearga si inapoi. Ca acest lucru sa nu se intample, autoritatile romane trebuie sa fie foarte atente pe unde calca, iar recomandarile *E trebuie luate in seama de toti cei care tin in mana fraiele transporturilor din Romania . ?otararea nr. $:"$00: a 'arlamentului Romaniei din decembrie $00: pentru acordarea increderii Euvernului defineste in anexa $ a 'rogramului de Euvernare pentru perioada $002-$009, in cadrul capitolului 61, politica in domeniul transporturilor. /stfel, Euvernul Romaniei intentioneaza sa aplice o strategie care are in vedere Sdezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale, precum si integrarea retelei nationale de transport (si logistica) in reteaua europeana, respectiv in cea internationala.M
1. 5 Analiza transportului rutier in anul 2004

In anul $00:, lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania a fost de 18.:2: #m, distributia acestora fiind relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunii 7ucuresti-Ilfov, care dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice. In anul $00:, din totalul de 18.:2: #m (retea nationala exclusiv stradala), 62.16$ #m\) (68,9;) erau drumuri nationale si =&.1:$ #m \\) erau drumuri udetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare, reteaua rutiera publica (intreaga infrastructura rutiera accesibila intregii populatii< reteua rutiera publica este alcatuita din drumuri nationale, drumuri udetene si drumuri comunale) detine $=,&; ($0.990 #m) drumuri modernizate, $:,:; ($0.$00 #m) drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si :9,&; (&9.&1: #m) drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie partea cea mai importanta din punct de vedere al capacitatii, pe ele desfasurandu-se cca. 10; din traficul rutier. Reteaua de autostrazi, care masura la sfarsitul anului $00: doar $66 #m, fiind sub-dezvoltata atat in comparatie cu media comunitara, cat si cu retelele din noile state membre (*ngaria ::9 #m, 'olonia &89 #m, Cehia 261 #m). In conformitate cu politicile europene de transport, cererea de autostrazi va creste in Europa Centrala si de Est si implicit si in Romania, unde reteaua romaneasca nu va putea satisface necesitatile de tranzit si de trafic intern.
41
Sistemul transporturilor din Romania Traficul rutier inregistreaza o crestere sustinuta ! 4C/ vehicule standard, in anul $000, a fost de =.200 si va atinge nivelul de 66.068 vehicule standard in $06&. Trebuie mentionat faptul ca in prezent Romania nu are nici o legatura la nivel de autostrada cu reteaua de autostrazi din *niunea Europeana. Calitatea infrastructurii rutiere (capacitate, riscul de accidente, planeitate, impact asupra mediului) si foarte slaba dezvoltare a retelei de autostrazi nu fac fata cresterii rapide a cererii generate de traficul intern si de tranzit si nici nu respecta cerintele comunitare. In ceea ce priveste viitoarea Retea TE% pe teritoriul Romaniei, anga amentele asumate in negocierile la Capitolul 8 5 L'olitica in domeniul transporturilorM, cu privire la reabilitarea viitoarei retele rutiere TE%, constituie o prioritate de prim rang. 'rin urmare, pana la data de 6 ianuarie $001, pe aceasta retea, se vor finaliza lucrarile de reabilitare, astfel incat, incepand cu aceasta data sa fie permis accesul vehiculelor cu mase si dimensiuni conform Directivei 8="2& (66,2 tone"osie simpla). In prezent, &:,$$; din viitoarea retea rutiera TE%-T (total TE% :.=0:,= #m, inclusiv autostrazi) de pe teritoriul Romaniei a fost reabilitata pentru a permite traficul acestor vehicule, urmand a se executa lucrari si pe restul retelei (&.0&0,8 #m). Desi in perioada 6882-$00:, reteaua drumurilor publice modernizate din Romania a inregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (&&,& #m"600 #mp in $00:) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor *E (66= #m"600 #mp in $00$) sau chiar cu unele dintre noile state membre (18,8 #m"600#m] in 'olonia). Din reteaua de drumuri nationale in lungime de 62.16$ #m, 80,2; au imbracaminti moderne, 1,1; imbracaminti asfaltice usoare si 6,1; sunt pietruite si de pamant. Din totalul retelei de drumuri nationale, 6,:; reprezinta autostrazi ($66 #m in $00:), &1,&; drumuri europene (2.9=9 #m)$, restul fiind drumuri nationale principale si secundare. 3 mare parte din drumurile nationale deschise traficului international, cunoscute si sub denumirea de X drumuri europene Y, nu corespund conditiilor prevazute in S/cordul european referitor la cele mai importante artere de trafic international (/ER)M, =0,6=; din lungimea drumurilor nationale avand durata de exploatare depasita in anul $00&. Capacitatile de circulatie la intrarile si iesirile din marile orase sunt depasite, lipsesc variantele ocolitoare ale unor localitati pentru traseele deschise traficului national si international. Exista &2: de intersectii la nivel cu calea ferata& si portiuni de drum cu capacitati de circulatie neadecvate, unde circulatia se face in coloana, ceea ce genereaza cresterea duratei de parcurs, consumuri suplimentare de
42
Sistemul transporturilor din Romania carburanti si lubrifianti, fiind totodata surse permanente de accidente de circulatie si poluare a mediului. Din totalul de &.$9= poduri rutiere, in lungime de 6&9.2=9 m (8:,1; fiind realizate din beton armat, $,1; din structuri metalice, iar $,=; din alte tipuri de structuri), un numar de 8: de poduri, cu o lungime totala de :.6&6 m, necesita reparatii urgente, iar aproape 20; sunt din punct de vedere tehnic incadrate in clasa satisfacator sau mai os. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfa si persoane sunt operatori privati, ponderea prestatiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. 9&;. In anul $00:, au fost transportate pe caile rutiere $8:.$$6 mii tone marfa (din care 6$.:10 mii tone in traffic international si &: mii tone in trafic de tranzit), respectiv &1,$ miliarde t-#m, valoare situata mult sub media tarilor *E (20,$ miliarde t-#m). Transportul rutier de persoane a inregistrat $6=.2$: mii pasageri (8,: miliarde pasageri-#m) - transport interurban si international, din care :.020 mii pasageri in trafic international. In ultimii ani, parcul de autovehicule s-a imbogatit cantitativ si calitativ, datorita noilor legi privind protectia mediului si datorita cresterii cererii. In $00:, in Romania erau inregistrate &.$$2,: mii autoturisme, :&,6 mii autobuze"microbuze si :9$,: mii autovehicule pentru transportul de marfa. Totusi, parcul de camioane este redus fata de media comunitara (in $006, $0 camioane"6000 locuitori in Romania fata de =: de camioane"6000 locuitori in *E) sau noile state membre (&6 camioane"6000 locuitori in Cehia, &1 camioane"6000 locuitori in *ngaria, 26 camioane"6000 locuitori in 'olonia), precum si fata de celelalte state candidate (&8 camioane"6000 locuitori in 7ulgaria):. In schimb, rata de innoire a parcului de camioane este destul de ridicata (camioane inregistrate pentru prima oara"numar total de camioane ;)! 8,:; in Romania fata de 9,&; media comunitara sau 8,0; in *ngaria. 3 preocupare ma ora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost aliniate la prevederile in domeniu din *E. 'ana in prezent au fost realizati $66 #m de autostrazi! /6 7ucuresti 5 'itesti 82,9 #m, /$ Ketesti 5 Cernavoda 61,2 #m si /$ 7ucuresti 5 Dra na 81,& #m. De asemenea, a fost demarat programul de centuri de ocolire a oraselor mari, precum si programul de reabilitare a drumurilor nationale.
43
2. TRANSPORTUL FEROVIAR
2.1 ate istorice

62 septembrie 69&0 - se deschidea in /nglia prima cale ferata din lume, intre $1 octombrie 69&6 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman 'etrache .iverpool si 4anchester< 'oenaru - primul roman care a calatorit cu trenul< prima cale )erata construita pe teritoriul Romaniei= C&inia
car.unarilorC " <ra:ita B 3a(ias< &6 octombrie 69:= - Cancelaria de la ,iena aproba planul de construire a unei
cai ferate cu tractiune cabalina, care sa transporte carbunele de la /nina la 3ravita, ca si constructia fara intarziere a unei cai ferate normale de la 3ravita pana in portul 7azias de la Dunare 90 au'ust #85$ - s-a inaugurat linia 3ravita-7azias, in lungime de =$,2 #m,
numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferata construita pe teritoriul de astazi al Romaniei< prima linie din lume construita pentru transportul marfurilor a fost in /nglia,
Olinia carbuneluiO! Sto#ton-Darlington (69$2)< #86$ "#880 - diverse cai ferate au fost construite in # septem.rie #865 - compania britanica Hohn Trevor-7ar#leF a inceput
constructia liniei 7ucuresti-Eiurgiu< deschisa pentru trafic la $= august 69=8.
2.2 !eneralitati transport feroviar

rutier< un vagon obisnuit poate transporta pana la 6$2 tone de incarcatura< unui tren ii este necesara cu 20-10; mai putina energie pentru a transporta
o tona de marfa (ori a unui numar dat de pasageri) decat mi loacelor de transport
44
Sistemul transporturilor din Romania avanta fata de transportul rutier! calea ferata distribuie greutatea trenului
uniform pe calea de rulare, fapt ce duce la posibilitatea de a incarca greutati substantial mai mari pe axe< economie de spatiu! o linie ferata dubla poate duce mai multi pasageri, in
acelasi interval de timp, decat o autostrada cu patru benzi<
Reteaua CKR este dotata cu 9!-5$# aparate de cale, din care 90-868 apartin in)rastructurii pu.lice si 8-6 9 apartin in)rastructurii pri:ate-
2.3 "aile #erate Romane

administreaza a patra cea mai mare retea feroviara din Europa, in reteaua este integrata semnificativ cu alte retele feroviare europene, ca institutie, a fost )ondata in #880, desi prima cale &erata pe impartita in patru companii autonome! C>R Calatori, responsabila termeni de volum de pasageri si marfa< oferind servicii pan-europene de transport de pasageri si marfa< teritoriul actual al Romaniei a &ost desc!isa in 1=5;, pentru servicii de pasageri< C>R 1ar)a, responsabila pentru servicii marfare< C>R In)rastructura, care administreaza infrastructura pe reteaua feroviara romana< Societatea >ero:iara de *urism8 sau SKT, care administreaza linii scenice si de turism sediul central al CKR este in 7ucuresti< sucursale regionale! 7rasov, codul international *IC este 2&-CKR< Clu -%apoca, Craiova, Constanta, Ealati, Iasi si Timisoara<
45
Reteaua de cai )erate

Sursa! .egea nr. $0&"$00&, republicata
In ultimii zece ani, in sistemul feroviar romanesc a fost initiat un proces complex de reforma, bazat pe masurile de vizand ridicarea competitivitatii Europeana. transporturilor feroviare adoptate Comunitatea
Principalele o.iecti:e ale 'u:ernului roman pentru de(:oltarea economica a pietei de transporturi sunt! reducerea poluarii, a congestiilor si a accidentelor in trafic asigurarea mobilitatii impuse de actualele cerinte.
Calea ferata este un mod de transport sigur si OprietenosO fata de mediu, reducand dependenta de sectorul rutier. De asemenea, in prezent se fac eforturi pentru restructurarea sistemului de transport feroviar, inclusiv prin crearea unui cadru uridic nou, care sa permita operarea pe principii comerciale. /cest nou cadru dezvoltat in tara noastra ofera conditii pentru restructurarea cailor ferate prin! asigurarea independentei managementului, deschiderea accesului liber pe piata, separarea institutionala a managementului infrastructurii feroviare de operatiile de
4-
Sistemul transporturilor din Romania transport, elaborarea unor prevederi legate de calculul tarifului de acces pe infrastructura si de modul de alocare a capacitatilor, ca si a unor prevederi privind asigurarea interoperabilitatii cu celelalte cai ferate europene. In Romania, separarea institutionala a cailor )erate s"a materiali(at in e@istenta a trei companii principale= C>R SA (gestionarul de infrastructura), C>R 1ar)a (operator de transporturi feroviare de marfa) si C>R Calatori (operator de transport feroviar de calatori). /ceste companii feroviare au autonomie totala. De exemplu, operatorul de marfa are dreptul sa refuze cereri de transport necomerciale si poate actiona in alianta cu alti operatori feroviari. De asemenea, in concordanta cu prevederile noului cadru uridic, in ultimii cinci ani au fost licentiati 6$ operatori privati de transport feroviar de marfa. *n obiectiv permanent al procesului de restructurare a fost acela de a limita la activitatile lor de baza competentele companiilor feroviare. Ca urmare, un volum important de activitati, cum ar fi cele de reparatii si de intretinere, au fost externalizate, ma oritatea fiind de a privatizate. /cest proces de privatizare va continua si in viitor. *n element crucial pentru transportul feroviar romanesc este modernizarea. Ceea ce inseamna reabilitarea caii, modernizarea materialului rulant, implementarea unei retele de telecomunicatii si a unor sisteme informatice moderne. 4ai mult de 6,2 miliarde de dolari au fost investiti in ultimii zece ani pentru modernizarea coridoarelor europene care traverseaza Romania. Eforturile financiare importante care se fac in Romania in prezent si in urmatorii ani pentru finalizarea coridoarelor feroviare au ca scop final integrarea sistemului feroviar roman in viitoarea retea europeana de transport. C>R Calatori, sectia de transport de pasageri al CKR, opereaza sapte tipuri de trenuri atat pe teritoriul tarii cat si afara. Tipurile de trenuri ale CKR Calatori sunt! Personal +P, " cea mai mica viteza medie (&:.& #m"h in $00:)< Accelerat +A, - viteza medie mai mare (=1 #m"h in $00:)< Rapid +R, - viteza medie mai ridicata (92 #m"h in $00:)< Inter CitD +IC, - opresc numai in orasele mari (cu o populatie mai mare de 600.000 de locuitori)< au cea mai mare viteza medie dintre toate trenurile CKR (91 #m"h in $00:)<
49
Sistemul transporturilor din Romania Euro CitD +EC, si Euro Ni';t +EN, - trenuri internationale care sunt de obicei operate de CKR in parteneriat cu alta tara, in functie de originea si destinatia rutei. /ceste trenuri fac parte din reteaua pan-europeana feroviara< Special +S, .imita de viteza pentru toate trenurile din Romania este de 6=0 #m"h, desi singurele rute pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteza sunt 7ucurestiCampina si 7ucuresti-Constanta, aflate acum in modernizare, pentru ca trenurile sa fie capabile de a circula pe aceste rute cu $00 #m"h iar singurele trenuri care au voie sa circule cu aceste viteze sunt Rapid si Inter-CitF. Toate celelalte trenuri au o limita de viteza de 6$0 #m"h. In momentul de fata, cea mai lunga ruta romaneasca este Suceava-Timisoara (160 #m), ruta care se face in 62 ore cu un tren /ccelerat. Cea mai lunga ruta pentru un tren Inter-CitF este 3radea-Constanta, calatorie terminata in 6$ ore.
Servicii de marfa Serviciile marfare sunt furnizate in principal de CKR 4arfa, diviziunea de marfa a Cailor Kerate Romane. In afara de CKR 4arfa, mai exista inca $9 de companii private care opereaza pe linii inchiriate de la CKR Infrastructura. CKR 4arfa are 891 de locomotive, ma oritatea fiind construite in Romania sau fosta Iugoslavie. Kaptul ca marfa transportata pe caile ferate are o prezenta importanta in Romania, combinat cu diverse reforme de eficienta, a rezultat in companie CKR 4arfa avand rezultate financiare mai bune in anii recenti, desi inca diviziunea nu a devenit profitabila. In $00&, pierderile nete ale CKR 4arfa au fost de 9,9 milioane de lei noi, reduse de la 6:6,2 milioane de lei noi in $00$. Trenurile de marfa au aceleasi limite de viteze ca trenurile de calatori, desi cele care transporta materiale explozive, nucleare, chimicale sau periculoase au un regim special de viteza. 4a oritatea locomotivelor au o limita fizica de viteza de 6$0 #m"h pentru cele electrice (sunt unele care pot atinge 6=0 #m"h, iar una $00 #m"h) si de 600 #m"h pentru cele Diesel (unele pot atinge 6$0 #m"h), desi trenurile nu merg la viteze mai mari decat 600 #m"h.
4/
Grupuri
principale
de
produse E &8,2 60,8 &,9 6$,: $,1 :,0 &,= :,$ 6=.$
transportate de C>R 1ar)a +900$, *ip de produse Carbune 'roduse petroliere 'roduse de cariera 4etale comune si articole din metale comune Ciment 4inereu 'roduse agricole 'roduse chimice /lte grupe de produse
Structura .unurilor transportate pe calea )erata in anul 900$

Sursa! http!""ro.Pi#ipedia.org"Pi#i"Transport^feroviar
.ocomotive si automotoare CKR Calatori si CKR 4arfa folosesc o serie de locomotive electrice (numite .E), diesel-electrice (.DE), diesel-hidraulice (.D?) si diesel-mecanice (.D4".D44). Societatea Keroviara de Turism foloseste locomotive de aburi (cu ecartament standard si ingust) si locomotive diesel-mecanice. Kiecare dintre cele patru diviziuni CKR au parcul propriu de locomotive, si in general acestea nu sunt schimbate reciproc. De exemplu, o locomotiva CKR 4arfa nu este in general folosita sa traga un tren CKR Calatori. In practica, aceasta conventie nu este intotdeauna respectata, si companiile frecvent folosesc alte locomotive prin agremente informale de inchiriere. Chiar si parcul de locomotive a companiilor private de cai ferate sunt folosite cateodata, in general in cazul urgentelor.
.ocomotive electrice
42
Sistemul transporturilor din Romania 4a oritatea locomotivelor electrice folosite de CKR sunt construite de Electroputere Craiova (aceste locomotive sunt cunoscute ca tip E/) si de >on_ar Cagreb (tip EC). Toate au fost construite pentru ecartamentul standard de 6:&2 mm si sunt alimentate prin catenara la curent alternativ de $2>v 20?z. Toate trenurile au incalzire electrica. CKR are in parcul sau 6.0== de locomotive electrice, dintre care 8&& au fost construite de Electroputere si 6&& de >on_ar. .ocomotivele vechi sunt vopsite gri, pe cand cele care au fost modernizate (dupa 6888) sunt vopsite intr-o schema rosu cu alb, rosu reprezentand locomotivele electrice.
.ocomotive diesel .ocomotivele diesel ale CKR sunt construite de Electroputere Craiova (clasele =0-=9) si de Kaur 7ucuresti (clasele =8-82). *n numar de locomotive noi de la Siemens, tip ER$0 ?ercules, au fost comandate, data planificata de introduce in sistem fiind noiembrie $002 (in august $00= inca nu au fost livrate si nu exista informatii despre comanda sau despre o posibila data de livrare). /ceastea vor fi folosite de CKR 4arfa. .ocomotivele noi diesel sunt vopsite in albastru, cu noul logo CKR imprimat pe ele, iar locomotivele vechi au schema de culori gri. Automotoare diesel CKR Calatori foloseste automotoare diesel in general pentru servicii pe linii scurte sau putin folosite. Exceptia principala este introducerea in $00& a automotorului Siemens Desiro care este folosit pentru servicii InterCitF pe distante mai lungi, sub numele de Sageata Al%astra.
Rame electrice In $00=, CKR a achizitionat mai multe rame electrice de la S%CK, tip C=600, si de la CK., tip $20 si $=0, care sunt supuse unor modernizari si modificari la Remarul 6= Kebruarie Clu , si sunt folosite pentru trenuri personale. *na dintre ele a intrat de a in serviciu, fiind inmatriculata in clasa 2= , facand serviciul pe ruta Clu -%apoca - 7istrita, ca tren personal. Exista zvonuri despre posibila achizitonare a unor rame electrice, posibil de tip 'endolino, care vor fi folosite pe servicii InterCitF pe relatia Ealati-7ucuresti, Ealati-Timisoara, 7ucuresti-7rasov si 7ucuresti-Constanta. /ceste trenuri vor avea viteza maxima de $$0 #m"h, fiind primele trenuri de mare viteza din Romania. 3 rama de sase vagoane construita de Electroputere a fost in faza de
50
Sistemul transporturilor din Romania prototip din 6880, dar nu a intrat in serviciu deoarece a avut probleme cu franele si motorul in timpul testarii initiale. CKR va achizitiona prin intermediul unei licitatii $6 de rame electrice cu & vagoane si viteza maxima 6=0#m"h, in perioada $001-$009, de la Siemens, 7ombardier sau /lstom.
2.4 Reteaua feroviara "#R

Infrastructura feroviara publica prezinta urmatoarele caracteristici generale! lungime retea (#m) - 66.&90 lungimea liniilor de exploatare electrificate (#m) - &.816 lungime totala a liniilor de cale ferata (#m) - $$.$:1 lungime totala a liniilor electrificate (#m) - 9.292 densitate retea (#m"6000 #m]) - :9 linii duble (;) - $& linii electrificate (;) - :$ statii de cale ferata (numar) - 6.:68 tria e de cale ferata (numar) - $6 aparate de cale (numar) - &:.000 poduri (numar) - :.$&= podete (numar) - 6:.2&6 tuneluri (numar"#m) - $66"=& 'rivind regimul de proprietate infrastructura feroviara este clasificata astfel! - 61.2&2 #m de infrastructura publica administrata de CKR< - &.681 #m de infrastructura privata a CKR.
51
2.5 !rupul feroviar roman $!#R%

Deschiderea pietei de transport feroviar din Romania incepand cu anul 6889 a
condus la nasterea mai multor operatori privati de transport marfa. Incepand cu 90098 Grup >ero:iar Roman SA detine licenta de transport feroviar pentru efectuarea transportului feroviar de marfa. oferta de tarife competitive la transportul pe calea ferata romana< obiectiv principal! imbunatatirea nivelului serviciilor prestate prin marirea
vitezei comerciale de transport, in deplina siguranta a circulatiei, pastrarea integritatii si calitatii marfurilor in timpul procesului de transport, oferirea de informatii, in timp real, cu privire la derularea transporturilor< ferata< sistem modern de gestionare a calitatii< in cadrul Erupului Keroviar Roman a fost atestata inca din primele luni de functionare implementarea si mentinerea unui sistem in conformitate cu standardul IS3 8006"$006 pentru domeniul transporturilor pe calea ferata< detine autorizatia de furnizor feroviar pentru intretinere curenta si reparatii de linii de cale ferata in executie manuala, autorizatia de furnizor feroviar pentru revizii si reparatii accidentale, pentru locomotive diesel electrice si diesel hidraulice si autorizatia de furnizor feroviar pentru reparatii accidentale la vagoane de marfa< dispune de un parc de vagoane format din vagoane cisterna, seria Caes, pentru transportul de produse petroliere, vagoane descoperite, proprii, seria Eacs, pentru transportul marfurilor de masa (nisip, piatra, carbune, lemne), seriile Kals, R80, Kabls etc. dispune si de un parc propriu, format din locomotive electrice (.E), Diesel electrice (.DE) si Diesel hidraulice (.D?), pentru transport si manevra, autorizate de catre /utoritatea Keroviara Romana< la inceputul acestui an au fost finalizate lucrarile la :0 locomotive electrice si diesel-electrice de tip .E 2600 si .DE $600, astfel incat la ora actuala se numara printre cele mai moderne din sud-estul Europei< preia si trateaza cu profesionalism orice contract de transport intern pe calea
52
Sistemul transporturilor din Romania in fabrica Remar 'ascani (membra a Erupului) EKR a initiat un program de
construire a =00 de vagoane tip K/7.S. Krecventa de livrare a noilor vagoane este de &2 pe luna< transportul se face pe infrastructura publica si privata a cailor ferate romane, prin instalarea de sisteme de pozitionare globala pe materialul rulant propriu in calitate de operator feroviar< si adoptarea unei aplicatii cu interfata Internet, clientii EKR pot afla in permanenta informatii in timp real despre marfa expediata (pozitie, timp estimat pana la destinatie, starea incarcaturii etc.)< marfurile sunt asigurate impotriva deteriorarii sau distrugerii la societati EKR poate efectua transporturi de marfuri, in vagoanele clientului si la cererea executa, cu locomotivele si personalul propriu, operatiuni de manevra legate renumite de asigurari< acestuia< de manevre tehnologice, de potrivire la fronturile de incarcare (guri de incarcare fixe, estacade, benzi) sau la fronturile de descarcare (buncare, rampe, culbutoare), alege si repartizeaza vagoanele, conform tipurilor de marfuri sau de vagoane si in concordanta cu capacitatile fronturilor de incarcare 5 descarcare< face revizii tehnice la vagoane de marfa, reparatii curente si accidentale si componentele Erupului Keroviar Roman! Reva Simeria (reparatii si pregateste si intretine, in mod curent, vagoane< modernizare vagoane), Remar 'ascani (reparatii periodice, generale si capitale pentru vagoane de transport calatori< modernizari vagoane pentru transport de calatori< modernizari si reparatii vagoane de marfa pe doua si patru osii< confectii piese de schimb pentru locomotive si vagoane< fabricatii de osii montate si echipate< fabricatii de arcuri< proiecte pentru modernizari in domeniul materialului rulant etc.), S-C- G->-R-"*-5-1- S-A- Iasi (efectuarea transbordarii vagoanelor de marfa in statiile de frontiera cu cale ferata larga sau normala, incarcare-descarcare de marfuri in punctele de lucru, rearan are incarcatura in vagoanele de marfa, aran area si asigurarea marfurilor in mi loacele de transport conform prevederilor instructionale specifice caii ferate, productie, prestari servicii, transport bazat pe alte tehnologii decat cea feroviara, operatiuni de inchiriere, precum si alte activitati si servicii)<
53
2.& 'ransportul feroviar in anul 2004

In anul $00:, reteaua de cai ferate din Romania avea 66.02& #m de linii in exploatare (60.86: #m cu ecartament normal de 6.:&2 mm, 19 #m cu ecartament ingust si =6 #m cu ecartament larg), din care &.8=2 #m (&2,9;, fata de media *E de :9;) sunt electrificati si $.8=2 #m ($=,8;, fata de media comunitara de :6;) sunt linii duble. Reteaua de cai ferate este sectionata de 88= statii si halte. Reteaua de cai ferate si-a diminuat lungimea cu $,8; in $00: fata de 6882, datorita desfiintarii unor linii secundare cu trafic redus. .iniile neinteroperabile (infrastructura feroviara aferenta traficului local, conectata sau nu cu infrastructura interoperabila, care este administrata si dezvoltata conform unor reguli interne), cu o lungime totala de &.&99 #m, sunt oferite spre inchiriere (au fost ad udecate la licitatie pana in prezent &2; dintre acestea). .ungimea desfasurata a liniilor (lungimea geografica a retelei de cale ferata, fara a se lua in calcul faptul ca unele sectiuni sunt cu linie dubla, tripla sau cu mai multe linii) este de $6.&=0 #m, clasand Romania pe locul 1 in Europa, dupa Eermania, Kranta, Italia, Spania, 'olonia si *craina. Densitatea cailor ferate in exploatare este de circa :=,& #m"6000 #m$ de teritoriu (in anul $00:), aflandu-se sub media tarilor *E (26 #m"6000 #m$ in anul $00&) sau a unor noi state membre (6$6 #m"6000#m$ in Cehia, 9& #m"6000 #m$ in *ngaria, 12 #m"6000 #m$ in Slovacia). Realizarea in mica masura a lucrarilor de intretinere a infrastructurii si modernizare a materialului rulant (invechit si insuficient atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ), a alterat in mod semnificativ transportul feroviar atat din punct de vedere al calitatii, cat si al sigurantei, infrastructura feroviara a Romaniei situandu-se sub standardele *E. Datorita starii avansate de uzura a cailor ferate si a lucrarilor de arta, are loc reducerea drastica a vitezelor maxime de circulatie prin introducerea limitarilor de viteza pe diverse trasee ale caii ferate. /stfel, pe circa $1; din intreaga retea, viteza de circulatie maxima este limitata la 20#m"h, iar pe circa &8; din retea, viteza maxima este limitata la 90 #m"h. Reteaua de metrou din municipiul 7ucuresti a fost data in folosinta etapizat, pe tronsoane, incepand cu anul 6818, in prezent insumand =$,$ #m cale dubla pe : magistrale, :2 statii si : depouri. 4etroul acopera &,1; din lungimea retelei de transport public a capitalei, transportand in medie 62; din volumul total de calatori ce utilizeaza mi loacele de transport in comun, adica cca. &&0.000 calatori " zi.
54
Sistemul transporturilor din Romania *endinte pri:ind utili(area 1etroului In prezent, se afla in derulare lucrari de extindere a retelei existente! racordul 6 statia %icolae Erigorescu 5 linia de centura si racordul $ statia 6 4ai 5 Carea din cadrul magistralei : (1 #m cu 9 statii). / fost inceput procesul de innoire a parcului de material rulant, magistrala $ fiind dotata cu 69 trenuri noi, avand 609 vagoane. In ceea ce priveste traficul de marfa, capacitatile prezente sunt suficiente pentru a satisface cererea. In anul $00: au fost transportate 1$1&9 mii tone marfa (din care $08$9 mii tone in trafic international si =18 mii tone in trafic de tranzit), respectiv 61 miliarde tone#m. In prezent, se afla in derulare lucrari de extindere a retelei existente! racordul 6 statia %icolae Erigorescu 5 linia de centura si racordul $ statia 6 4ai 5 Carea din cadrul magistralei : (1 #m cu 9 statii). / fost inceput procesul de innoire a parcului de material rulant, magistrala $ fiind dotata cu 69 trenuri noi, avand 609 vagoane. In ceea ce priveste traficul de marfa, capacitatile prezente sunt suficiente pentru a satisface cererea. In anul $00: au fost transportate 1$1&9 mii tone marfa (din care $08$9 mii tone in trafic international si =18 mii tone in trafic de tranzit), respectiv 61 miliarde tone-#m. Transportul feroviar de pasageri a fost in $00: de 88.:&: mii pasageri (din care 2$0 mii pasageri in traffic international), respectiv 9,= miliarde pasageri-#m. Cei $$ operatori privati, licentiati pentru transportul feroviar de marfa, asigura o cota de piata de $,2;, restul fiind asigurat de operatorul de stat. /ceste valori s-au stabilizat in ultimii ani. /ctivitatea s-a desfasurat cu un parc de material rulant care cuprinde $.028 locomotive, $69 automotoare, =0.8=: vagoane de marfa si 2.29: vagoane de pasageri. ,arsta medie a locomotivelor din parcul CKR 4arfa este de &0 de ani, depasind durata normata de $0 de ani. In parcul CKR Calatori, varsta medie a vagoanelor este de $2 de ani, fata de $0 de ani cat este durata normata de viata. In $00:, transportul feroviar de pasageri a reprezentat :&,9; din volumul de pasageri 5 #m transportati in total in Romania, in regim de transport public, iar transportul de marfa a reprezentat $9; din volumul tone 5 #m transportat in total. Cota de piata acoperita de transportul pe caile ferate este peste media *E, depasind chiar si pe cea din unele noi state membre (de exemplu, in *ngaria caile ferate au o
55
Sistemul transporturilor din Romania cota de piata de $9,&; in transportul pasagerilor si de $8,2; in transportul de marfa). Intre principalele avanta e ale transportului feroviar de pasageri si marfa se pot enumera! eficienta energetic (consumul pe unitatea transportata este de 60 ori mai mic decat la transportul rutier si de & ori mai mic decat la cel naval), gradul redus de poluare a mediului (volumul poluantilor emanati in atmosfera pe unitatea transportata este de numai 6"60 fata de celelalte mi loace de transport), beneficii sociale (acoperire nationala prin infrastructura proprie de transport), numarul redus al accidentelor (numarul accidentelor este cel mai mic dintre toate modurile de transport). In ultimii 62 ani cota de piata a transportului feroviar in Romania a inregistrat o scadere accentuata, peste media de diminuare a cotei de piata a transportului feroviar in tarile *E, datorita schimbarilor economice constand in inchiderea mai multor combinate si platforme industriale care produceau marfuri pretabile la transportul pe calea ferata, cat si datorita reimpartirii pietei de transport de marfa si calatori prin competitivitatea si agresivitatea transportatorilor rutieri. In domeniul infrastructurii de transport feroviar, s-a acordat o atentie deosebita modernizarii tronsoanelor ce fac parte din viitoarea retea TE%, avand in vedere si faptul ca pe lungimea ei (circa 6"2 din lungimea totala a retelei de cale ferata), se inregistreaza aproape o umatate din traficul total. 'rogramul de reabilitare a cailor ferate a fost demarat in 688=, pentru intreg coridorul I,, pana in prezent finalizandu-se pe o sectiune de 80 de #m.
3. TRANSPORTUL AERIAN
3.1 Informatii generale

In anul 68:: a luat fiinta 3rganizatia Internationala a /viatiei Civile care
numara in prezent 6$0 membri. In anul 68:2, la ?avana, a luat fiinta /sociatia Internationala a Transporturilor /eriene(International /ir Transport /ssociation-
5-
Sistemul transporturilor din Romania I/T/). 4embrii acestei asociatii sunt companiile de transport aeriene internationale ale diferitelor tari. Compania romaneasca T/R34 a devenit membra I/T/ in anul 688:. In conformitate cu nomenclatorul activitatiilor propus de *niunea Europeana, sectorul transporturilor aeriene cuprinde companiile care activeaza exclusiv sau in principal in transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, in curse de linie sau charter, precum si activitatea prestata cu elicoptere, avioane-taxi si avioane private. Traficul aerian civil este grupat in doua mari subsectoare! aviatia comerciala si aviatia generala. /viatia comerciala cuprinde! transportul de pasageri (curse de linie si curse charter) transportul de marfa (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri"mara sau de pasageri, cu marfa transportata in calele avionului) transportul de mesagerie expres si de posta.
/viatia generala include utilizarea privata a avioanelor si serviciile de avion-taxi. Romania este membru al 3rganizatiei /viatiei Civile Internationale, al E*R3C3%TR3. si al Conferintei Europene a /viatiei Civile (EC/C). Incepand cu data de #9 decem.rie 90008 Romania este membru cu drepturi depline al Hoint /viation /uthoritF. Romania a incheiat un numar de 80 acorduri bilaterale in domeniul transportului aerian si este in curs de negociere a S/cordului multilateral intre Republica 7ulgaria, Republica Ceha, Republica Estonia, Comunitatea Europeana, Republica *ngara, Islanda, Republica .etona, Republica .ituania, Regatul %orvegiei, Republica 'olonia, Romania, Republica Slovacia si Republica Slovenia asupra infiintarii unei zone europene comune de aviatieM (EC//). Romania nu acorda a utoare de stat nepermise, in domeniul transportului aerian. Statul roman, prin, 4inisterul Transporturilor, Constructiilor si Turismului este proprietarul Companiei T/R34. In aceasta calitate, statul aloca fonduri pentru achizitionarea de aeronave de catre companie, precum si pentru restructurarea acesteia. Reteaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 61 aeroporturi civile, toate fiind deschise traficului international (6$ dintre ele permanent iar restul la cerere). /ceasta retea asigura o acoperire buna a intregului
59
Sistemul transporturilor din Romania teritoriu al tarii, cu unele exceptii, cum ar fi zona municipiului 7rasov. Cele mai importante aeroporturi, de interes national, sunt L?enri CoandaM 7ucuresti (aproape 90; din traficul aerian total), 7ucuresti 7aneasa L/urel ,laicuM, Timisoara LTraian ,uiaM si Constanta. Cele : aeroporturi de interes national functioneaza sub autoritatea 4TCT, 6$ sub autoritatea consiliilor privatizat. Klota aeriana se afla intr-un amplu proces de modernizare. 'rin scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi, flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 12 de aeronave in 688$ la &: de aeronave in $00:. Ca urmare, flota de aeronave este foarte scazuta in raport cu totalul *E-$2 (2.$$&) sau cu flotele unor noi state membre ('olonia 9& de aeronave, Cehia =$ de aeronave, *ngaria :1 de aeronave) sau state candidate (7ulgaria 29 de aeronave, Turcia 628 de aeronave)=. In Romania exista &: operatori aerieni, dintre care 9 sunt operatori de transport comercial. Compania %ationala T/R34 este cel mai mare operator aerian roman, care efectueaza atat curse interne, cat si internationale, spre destinatii din Europa, /frica si 3rientul 4i lociu. udetene, iar un aeroport a fost
3.2 Administratia Romana a (erviciilor de 'rafic Aerian ) R*+A'(A

/dministratia Romana a Serviciilor de Trafic /erian - R34/TS/, este persoana uridica functionand pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, si care realizeaza functiunile specifice legate de 4anagementul Traficului /erian, se afla sub autoritatea 4inisterului Transporturilor, Constructiilor si Turismului./ fost infiintata prin ?otararea de Euvern 1:"6886, modificata si completata prin ?otararea de Euvern 1&6"688$. R34/TS/ are statut de regie autonoma autofinantata de importanta nationala, detine monopolul natural al serviciilor de trafic aerian si nu primeste de la bugetul statului sume pentru realizarea obiectivului de activitate sau pentru realizarea programului de investitii si dezvoltare. 'entru serviciile de trafic aerian asigurate aeronavelor civile care survoleaza spatiul aerian al Romaniei, Regia /utonoma R34/TS/ aplica prevederile reglementarilor E*R3C3%TR3.(3rganizatia
5/
Sistemul transporturilor din Romania Europeana pentru Siguranta %avigatiei /eriene), la care Romania a aderat din anul 688=. Serviciile de trafic aerian sunt asigurate atat aeronavelor civile care survoleaza spatiul aerian national cat si aeronavelor care aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturile din Romania. Serviciile prestate se refera la activitatea de diri are din zona aeroportului (de terminal) si de ruta (/CC). Sarcina R34/TS/ este sa creeze un mediu sigur de operare pentru traficul aerian in spatiul aerian al Romaniei, in contextul dezvoltarii dinamice a industriei aviatiei civile si schimbarilor permanente inregistrate in transportul international. In conformitate cu reglementarile legale si standardele internationale R./.R34/TS/! ; administreaza si exploateaza spatiul aerian al Romaniei repartizat aviatiei civile< ; asigura mi loacele tehnice necesare< ; asigura servicii de navigatie aeriana pentru utilizatorii spatiului aerian al Romaniei< ; organizeaza si asigura informarea aeronautica si meteorologica< ; organizeaza si asigura serviciile de telecomunicatii aeronautice< ; realizeaza cooperarea civilo-militara si utlizarea flexibila a spatiului aerian. 'entru activitatea pe care o presteaza, R34/TS/ trebuie sa faca fata provocarilor constand in! cresterea prognozata a traficului aerian, mentinerea unui inalt nivel al sigurantei, mediului. reducerea costurilor si aplicarea reglementarilor privind protectia
Spatiul aerian national reprezinta coloana de aer situata deasupra teritoriului de su#eranitate al Romaniei, pana la limita in&erioara a spatiului eEtraatmos&eric. /cesta cuprinde! spatiul de circulatie aeriana , reprezentand portiunea din spatiul aerian national unde se permite activitatea aeronautica in aer si pe terenurile destinate decolarilor si aterizarilor, indiferent de apartenenta si de natura activitatii de zbor $onele re$er#ate, reprezentand portiunile din spatiul aerian national destinate activitatilor aeronautice de scoala, de incercare si de
omologarea a aeronavelor
52
Sistemul transporturilor din Romania $onele reglementate, constituite din zonele periculoase, zonele
restrictionate sau interzise, precum si caile aeriene conditionale si zonele de activitate comuna la granita.
Unitatile din Romania care )unctionea(a in su.ordinea 1inisterului *ransporturilor sunt= Centrul de 'erfectionare a 'ersonalului din /viatia Civila 7ucuresti /dministratia romana a serviciilor trafic aerian ORomatsaO - R./. /utoritatea /eronautica Civila Romana 7ucuresti /eroportul /rad - R./. /rad /eroportul 7acau - R./. 7acau /eroportul 7aia 4are - R./. 7aia 4are /eroportul 7ucuresti-7aneasa - R./. 7ucuresti /eroportul Clu -%apoca - R./. Clu -%apoca /eroportul Caransebes -R./. Caransebes /eroportul Craiova - R./. Craiova /eroportul International Constanta O4ihai >ogalniceanuO R./.
Extrabugetara 7ucuresti 7ucuresti
Constanta /eroportul Iasi - R./. Iasi /eroportul 3radea - R./. 3radea /eroportul International 7ucuresti3topeni - R./. 7ucuresti /eroportul Satu 4are - R./. Satu 4are /eroportul International Timisoara-R./. Timisoara /eroportul Suceava - R./. Suceava /eroportul Sibiu - R./. Sibiu /eroportul Tirgu 4ures - R./. Tirgu 4ures /eroportul Tulcea - R./. Tulcea Reteaua de aeroporturi
-0
Compania de transport aerian este o societate comerciala cu capital de stat, privat sau mixt care exploateaFa din punct de vedere tehnic si ocmercial un parc de aeronave proprii, inchiriate sau detinute sub orice alta forma, in scopul obtinerii de profit prin transportul de marfuri, pasageri, posta, etc, sau alte prestari de servicii incluse in domeniul de activitate.'entru a putea functiona valabil si legal, o companie aeriana trebuie sa aiba contract de societate si statut , emblema si denumire proprie, sa fie inregistrata la Registrul Comertului si la ministerul de Kinante, sa aiba autorizatie de operator aerian eliberata de 4inisterul Transporturilor, aeronavele pe care le detine sa fie inmatriculate in Registrul /erian< totodata compania aeriana trebuie sa se conformeze regelmentarilor nationale si internationale privind uitlizarea spatiului aerian. &ista companiilor ce activeaza in domeniul transporturilor aeriene din Romania! /bc Trading Co .td 7ucuresti /cvila /ir Romanian Carrier 7ucuresti /gentia Tarom Suceava /ir Krance /ir 4oldova
-1
Sistemul transporturilor din Romania /ir Transilvania 3radea /ir *#raine /merom Import-Export SR. 7ucuresti /ustrian /irlines 7ucuresti 7al#an /ir Travel SR. 7ucuresti 7ir#art Romania SR. Clu -%apoca 7ritish /irPaFs Cargo 'artner Expeditii SR. Carpatair S./. 7ucuresti Carpatair S./. Clu -%apoca Csa - Czech /irlines Dacorom .td 7rasov DailF /ircargo Transports Romania SR. 7ucuresti El al Israel /irlines .td. Estra Trading SR. 7ucuresti Euro-Time SR. 7ucuresti Krans 4aas Romania SR. 7ucuresti Elobeground Romania Eo Trans @89 SR. 7ucuresti ?emus /ir 7ucuresti Interval Customs SR. 7ucuresti Haro International Sibiu-Sucursala H/T >.4 7usiness Travel .ot - 'olish /irlines .ufthansa .ufthansa Cargo 7ucharest 7ranch 4alAv 7ucuresti Romavia R./. 7ucuresti Romtrans S./. 4iercurea-Ciuc-7irou de Expeditii si ,amuiri Romtrans S./.-Serviciul Expeditii Speciale Solitar /ir Cargo Terminal SR. 7ucuresti SPissair SFrian /rab /irlines 7ucuresti Tarom S./. 7ucuresti
-2
Sistemul transporturilor din Romania Tegero /ero Service SR. Sibiu Terra Travel 7ucuresti Transaero S./. Chisinau Tur#ish /irlines TQS .ogistic Romania SR. 3radea TQS .ogistic Romania SR. Timis Qorld Travel Esa Emirates 7ucuresti
Transporturile aeriene au fost singurul domeniu din totalitatea serviciilor din Romania necreatoare de deficit in anul $006, totalul deficitului pentru servicii in anul $006 fiind de $08 mil *SD. In comparatie cu traficul rutier si feroviar, ce au inregistrat un declin constant, transportul aerian prezintZ unele fluctuatii, tendinta generalZ fiind, insZ, de scZdere. Traficul de mZrfuri a scZzut in perioada 6880-$006 cu 96;, iar traficul de pasageri cu 2&;. 'e de cealaltZ parte, strategia de modernizare a aeroportului international 7ucuresti-3topeni are in vedere triplarea capacitZtii de transport, pentru a atinge 62 milioane pasageri in $062 si $0 milioane pasageri in $0$2. Costurile estimate pentru programul de dezvoltare si modernizare este de $$2 milioane *SD. Trebuie sa comparZm traficul actual de pasageri - 6,$19 milioane pasageri - si capacitatea actualZ a aeroportului 3topeni - :,2 milioane de pasageri pe an 5 cu planurile de crestere a capacitatii mentionate. 'oate fi demn de mentionat cZ T/R34, compania nationalZ de transport aerian, a inregistrat in $000 pierderi de =0 milioane *SD, dar se prevede trecerea la profitabilitate in $002. In Romania exista 61 aeroporturi in urmatoarele orase /rad, 7acau, 7aia 4are, 7ucuresti, Clu -%apoca, Caransebes, Craiova, Constanta, Iasi, 3radea, Satu 4are, Timisoara, Suceava, Sibiu, Targu-4ures si Tulcea. /eroportul 7ucuresti-3topeni e cel mai important, acoperind aproximativ 12; din traficul international de marfuri si pasageri.
3.3
ate statistice privind transporturile aeriene de marfuri si persoane

-3
Bransportul aerian de mar&uri /nul Cantitatea (mii tone) 'arcursul marfurilor (mii tone"#m) 6881 60 $6 6889 60 $$ 6888 9 $0 $000 9 68 $006 1 6$ $006 1 66
Bransportul aerian de pasageri /nul Total (mii pasageri) 'arcursul pasagerilor (mii pas"#m) 6881 $192161 6921 6889 $::=806 69$1 6888 $&80888 6991 $000 $:0:02$ $$6$ $006 $:$0&:: $0$0 $006 $$91660 69:&
Numarul aeroan#elor ci#ile imatriculate 'entru transportul pasagerilor /nul %umarul .ocuri 6881 &8 &8&$ 6889 &: &:20 6888 &9 &=&0 $000 $9 $9== $006 $8 $:8: $006 &$ $:8=
'entru transportul marfurilor /nul %umarul Tone 6881 2 &=: 6889 & &2= 6888 : &90 $000 & &6= $006 $ 610 $006 6 90
*RA>ICU& AER<P<R*URI&<R DIN R<1ANIA
-4
Sistemul transporturilor din Romania 2iscari aerona#e in transporturile aeriene necomerciale /nul 6888 $000 $006 $00$ $00$ in ; fata de %umarul 62:86 $0661 6196: 6:&:6 $006 90,2
Bransportul aerian comercial /nul 6888 $000 $006 $00$ $00$ in ; fata de 'asageri"nr -imbarcati -debarcati 4arfuri"tone -incarcate -descarcate 4iscari aeronave"nr $01=28: 6008=86 60==80& 62$$0 269: 600&= :9$:0 $&2960& 662&8$6 6$0:69$ 6=088 2$=& 609&= 29$10 $20$9$1 6$:&9&: 6$2988& 62801 :89: 608$& =6=$1 $218:96 6$82281 6$9&992 6=900 2=18 666$6 =&210 $006 60&,6 60:,$ 60$,0 602,= 66:,0 606,9 60&,$
.urse aeriene regulate /nul 6888 $000 $006 $00$ $00$ in ; fata de 'asageri"nr -imbarcati -debarcati 4arfuri"tone -incarcate 689&:=8 8=:=9$ 6069191 6$=:8 &991 $$&0208 6019996 6626=$9 6&90$ ::12 $&1=020 661116= 6689&&: 6::02 :2$0 $:62266 6$6:$8: 6$06$61 6:2:= :8&2 $006 606,1 60&,6 600,$ 606,0 608,$
-5
Sistemul transporturilor din Romania -descarcate 4iscari aeronave"nr 91=$ :$0=2 8&$1 20&6& 8992 2$98: 8=66 2$61& 81,$ 89,=
.urse aeriene neregulate /nul 6888 $000 $006 $00$ $00$ in ; fata de 'asageri"nr -imbarcati -debarcati 4arfuri"tone -incarcate -descarcate 4iscari aeronave"nr 8&6$2 :2008 :966= $216 6$81 =612 6$128: 120:0 2$22: $$81 6208 1821 6$=111 ==669 =0=28 620$ 60&9 91&& 6=&816 96&0& 9$==9 $$2: 6260 66&81 $006 6$8,& 6$&,0 6&=,& 620,6 6:2,2 6&0,2
Transportul aerian de pasageri in primul trimestru al anului $00: a fost de $28,6 mii pasageri, astfel! Curse interne Total -regulate -neregulate Curse internationale Total -regulate -neregulate :6,: :0,& 6,6 $61,1 $6:,: &,&
Distanta medie de transport pentru transportul interurba si intrenational de pasageri a fost in primul trimestru al anului $00: de 6689,= #m. In primul trimestru al anului $00:, pasagerii imbarcati in Romania au fost in numar de 608 100, iar pasagerii debarcati in Romania 609 000 pasageri.
--
.apacitatea de transport aerian in primul trimestru al anului 200; .ocuri disponibile Total Transport national Transport international Curse regulate -nationale -internationale Curse neregulate -nationale -internationale :126$2 =9:29 :0===1 :=6:=8 ==:&$ &820&1 6&=2= $0$= 66=&0 'asageri transportati $286$= :6&99 $611&9 $2:==0 :0$=2 $6:&82 ::== 66$& &&:= Coeficient de utilizare a locurilor 2:,2 =0,2 2&,2 22,$ =0,= 2:,& &$,1 22,: $9,1
/eronale civile inmatriculate pentru transportul pasagerilor /nul %umarul .ocuri 6881 &8 &8&$ 6889 &: &:20 6888 &9 &=&0 $000 $9 $9== $006 $8 $:8: $00$ &$ $:8=
Numarul intreprinderilor din domeniul transportului aerian /nul 6889 6888 $000 $006 $00$ %umarul 61 $6 &0 && &2
'opulatia ocupata civila in transport si depozitare (mii persoane) /nul %umarul 6881 :02 6889 &=6 6888 &60 $000 &$= $006 &09
-9
Sistemul transporturilor din Romania %umarul mediu de salariati in intreprinderile din domeniul transportului aerian a fost in anul $006 de &=1:, iar in anul $00$ de &22&. C/ pentru intreprinderile din domeniul transportului aerian /nul Total mil lei 6888 $920 $000 :&22 $006 =0$8 $00$ 1209
Investitiile in transport si depozitare in anul $000 au fost de 60 =20 902 mil lei, iar in anul $006 de $0 100 266 mil lei Incasarile din transportul aerian de pasageri in anul $006 au fost de 21 mil *SD, iar platile de $= mil *SD.
3.4 "ompania de transport aerian 'AR*+
Compania T/R34 se mandreste cu o stralucita si indelungata traditie in domeniul aviatiei comerciale internationale. Experienta indelungata a companiei se contureaza inca din anul 68$0, o data cu primele forme de organizare ale aviatiei romane de transport. Experienta indelungata in aviatia comerciala este datorata companiilor predecesoare T/R34. Ca o incununare a eforturilor si realizarilor sale, T/R34 isi va aniversa in anul $00: al 20-lea an de activitate. In anul 6880, in vederea alinierii la criteriile de performanta ale economiei libere de piata, T/R34 a dat startul unui nou program strategic. Competitia mondiala a reprezentat un real stimulent pentru T/R34, fapt ce a determinat alinierea serviciilor oferite de T/R34 la nivelul standardelor internationale. Spre exemplu, unele din cele mai importante companii aeriene din lume operau de a zboruri spre 7ucuresti.
-/
Sistemul transporturilor din Romania In 688$ T/R34 a demarat un proces intensiv de modernizare a flotei. Doua aeronave /IR7*S /-&60 au fost achizitionate in 688$, doua aeronave 73EI%E 1&1 in 688&, iar alte trei aeronave 73EI%E 1&1 in 688:. Incepand cu anul 6889, flota T/R34 s-a imbogatit cu sapte aeronave /TR :$-200 pentru curse interne si regionale, precum si cu alte aeronave 73EI%E 1:1. Kinantarea acestui ambitios program strategic nu a fost o sarcina usoara! din 688$ T/R34 a investit mai mult de &20 de milioane *SD in achizitionarea de noi aeronave si echipamente. T/R34 intentioneaza sa continue acest proces de modernizare prin achizitia de noi aeronave performante. T/R34 opereaza in prezent pe zborurile externe si interne cu o flota compusa din 6= aeronave! 2 73EI%E 1&1-&00, : 73EI%E 1&1-100, 1 /TR :$-200. 'rin lege, T/R34, Compania /eriana %ationala a Romaniei, este o societate comerciala cu capital de stat si privat, avand ca obiectiv transportul aerian intern si extern, operand atat curse regulate cat si in sistem charter. 'achetele de actiuni ale Companiei T/R34 sunt impartite astfel! 8$,=&; din actiuni sunt detinute de Statul Roman - prin intermediul 4inisterului Transporturilor< 2,:$; apartin R34/TS/ (Romanian /ir Traffic)< 6,:&; Societatii de Investitii Kinanciare S4unteniaM, si 0,2$; /utoritatii /eronautice Civile Romane. In prezent, numarul total al anga atilor companiei este de $ =09. Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal al oricarei companii aeriene. T/R34 acorda o atentie deosebita calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor. 'unctualitatea si castigarea increderii pasagerilor in serviciile oferite sunt intr-un permanent proces de perfectionare, pentru a veni, in acest fel, in intampinarea cerintelor pasagerilor. 'entru a atinge aceste scopuri ambitioase, se introduc solutii complexe, printre care imbunatatirea calitatii si diversificarea serviciilor de catering pe toate cursele internationale. Din acest punct de vedere, in 688$, a fost creata firma de catering /7E./ R3C/S, prin cooperarea mai multor companii ( T/R34, Casrom, /eroportul International 3topeni, /bela Rocas). In functie de ruta si clasa de rezervare, pasagerii au posibilitatea de a alege dintr-o bogata varietate de meniuri. In 6881 T/R34 a lansat programul S4/RT 4I.ES de fidelizare a pasagerilor. 'rogramul S4/RT 4I.ES ofera posibilitatea pasagerilor de a colectiona si a cheltui mile in toata lumea, pe zborurile T/R34. De asemenea, folosind serviciile partenerilor nostri, T/R34 Tours, S#F Services, ?otelul C3%TI%E%T/. din Romania, ?otel CroPne 'laza 7ucuresti , pasagerii castiga atat mile suplimentare, cat si alte
-2
Sistemul transporturilor din Romania avanta e substantiale. 4ilele S4/RT 4I.ES pot fi transformate in premii, cum ar fi! bilete gratuite, bilete pentru companion sau bilete-cadou. 'entru a face fata concurentei internationale, T/R34 a adoptat o noua strategie de mar#eting, avand ca principale prioritati imbunatatirea calitatii serviciilor precum si utilizarea cat mai optima a flotei. /vand aceasta noua identitate, Compania T/R34 a intrat cu mandrie in noul mileniu, gata sa faca fata cu succes, oricarei concurente.
3.5 (istemul de rezervare computerizat $"R(%
/coper a numai serviciile de transport aerian, ca atare, sau in combinatie cu un aran ament de excursie organizata. /vand in vedere discutia existenta pentru modificarea codului de conduita, acesta ar putea fi aplicat in viitorul apropiat si serviciilor de cale ferata. Codul se aplica tuturor CRS-urilor care opereaza in CE. El se aplica de asemenea vanzarilor de servicii aeriene efectuate in *E pentru orase aflate in terte tari. CRS-urile sunt baze de date computerizate foarte complexe, care pun la dispozitia abonatilor (agentii de turism) si a clientilor lor, informatii referitoare la companii aeriene precum si alte servicii care permit rezervari si vanzari de bilete. In ceea ce priveste serviciile de transport aerian, CRS-urile isi obtin informatiile legate de serviciile aeriene fie prin conexiuni directe la sistemele interne de rezervari ale transportatorilor, fie prin intermediari care ofera pachete de date (preturi si orare) din partea mai multor transportatori. 'rintre utilizatorii de CRS se numara agentiile de turismcare ofera pachete de servicii, hoteluri, companiile de ferrF-boat si companiile de inchirieri. Se estimeaza ca CRS-ul este la ora actuala cel mai mare utilizator civil de informatie computerizata, de care beneficiaza, prin acces instantaneu, peste 6:0.000 de agentii de turism din intreaga lume. Codul se aplica tuturor CRS-urilor care functioneaza in *E, in masura in care contin produse de transport aerian. Totodata, codul plaseaza o serie de responsabilitati diferitelor entitati asociate cu sectorul CRS! R /dministratorii de sistem (entitatile responsabile cu operarea"vanzarea unui CRS)! obligatiile se refera, in mod special, la datoria administratorului de sistem de a
90
Sistemul transporturilor din Romania asigura neutralitatea operarii si accesul la CRS-ul sau pentru a permite oricarui transportator aerian sa participe fara discriminare la facilitatile distributiei. R Transportatorii furnizori (care, direct sau indirect sunt proprietarii vanzatorilor de sistem)! codul prevede ca ei nu trebuie sa faca discriminare intre CRS-ul proprietatea lor si unul concurent. R Transportatorii participanti! trebuie sa se asigure de acuratetea datelor puse la dispozitia CRS-urilor, de faptul ca nu induc in eroare si ca sunt transparente si la fel de clare ca si datele puse la dispozitia altor CRS-uri la care participa. R /bonatii (in special agentiile de turism)! 3bligatiile care ii vizeaza au un character indirect, in sensul ca administratorii de sistem trebuie sa includa in contractele lor cu abonatii anumite limitari ale modului de folosire a sistemului. In general, asta inseamna ca un abonat nu are voie sa manipuleze datele din CRS, sau sa induca in eroare un client. Codul mai cuprinde reguli referitoare la constructia principiilor de afisa , prote area datelor, audit, politicile de preturi.
3.& 'ransportul aerian in anul 2004

In anul $00:, transportul aerian de pasageri a fost de 6.&&=.200 pasageri, inregistrand o crestere de cca 6:,6; fata de anul $00&, dar aflandu-se cu mult sub media tarilor *E. /stfel, in anul $00: au fost transportati =$ pasageri"6000 de loc. fata de media comunitara de 6.&8= pasageri"6000 de loc., numar foarte scazut si fata de noile state membre (=0= pasageri"6000 de loc. in Cehia, :26 pasageri"6000 de loc. in *ngaria, :22 pasageri"6000 de loc. in Slovenia) sau candidate (&$& pasageri"6000 de loc. in 7ulgaria si &22 pasageri"6000 de loc. in Turcia)1. In $006, 29; din traficul aerian de pasageri s-a desfasurat pe relatia cu statele member *E62, iar 6&; cu celelalte 66 state candidate.
91
Sistemul transporturilor din Romania de Comisia Europeana). Se estimeaza mentinerea ponderii aeroportului in traficul aerian de pasageri, urmand sa atinga un nivel de cca. 1 mil. de pasageri in $060 (in $006, in /eroportul /msterdam s-au inregistrat &0.&08 mii pasageri).
92
. TRANSPORTUL NAVAL
Caile navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o densitate de =,2 #m"6000 #mp< lungimea retelei este de 6.118 #m din care 6.012 #m Dunarea navigabila internationala, 2$: #m bratele navigabile ale Dunarii si 86 #m cai navigabile artificiale (canalele Dunare-4area %eagra si 'oarta /lba-%avodari)< in reteaua de cai navigabile interioare si 4area %eagra sunt integrate &2 porturi din care & porturi maritime, = porturi fluvio- maritime si $= porturi fluviale. 'orturile romanesti dispun de cca. :8.000 m constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 69,6 ; cu o vechime mai mare de 20 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie. *ransportul na:al al Romaniei cuprinde transportul maritim si
transportul pe caile si canalele na:i'a.ileTransportul naval prezinta o multitudine de a:antaje )ata de celelalte moduri de transport! asigura transportul unor cantitati mari de marfa la un singur voia < este mult mai putin poluant< costurile de transport pe apa sunt mai mici decat cele din transportul amena area si intretinerea infrastructurii necesita costuri relativ
rutier si feroviar< reduse< constituie o veriga importanta in dezvoltarea sistemului de transport combinat.
Reteaua de cai na:i'a.ile interioare si porturi Transportul maritim este asigurat prin legatura directa la 4area %eagra prin cele & porturi maritime! Constanta, 4angalia si 4idia, precum si prin porturile fluvialmaritime de la Dunare! 7raila, Ealati, Tulcea si Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. 'ortul Constanta este cel mai mare port la 4area %eagra. Situat la intersectia Coridoarelor de Transport 'an-European nr. I, si ,II 5 Dunarea prin canalul Dunare 5 4area %eagra. 'ortul Constanta are potentialul de a deveni principala poarta pentru coridorul Europa 5 /sia. Capacitatea de trafic a portului Constanta, prin intrarea in functiune a terminalului de containere, este de cca. 602 mil. tone"an. Datorita con uncturii economice si politice nefavorabile din zona, traficul de marfuri din portul Constanta a inregistrat cresteri si scaderi alternative care au condus la o exploatare a capacitatii de trafic in proportie de :0520;. /stfel, traficul de marfuri derulat prin portul Constanta in anul $00& a fost de :&,$ mil. tone, iar in anul $00: &1,2 mil. tone. 'ortul se desfasoara pe o suprafata de teren de cca. 6.&6$ ha si un acvatoriu portuar de $.=6: ha. Infrastructura portului cuprinde o retea de cheuri de $8,9& #m cu adancimi la dane de pana la 68 m, putandu-se asigura accesul navelor cu capacitate max. de 6=2.000 tdP pentru marfuri in vrac si a navelor de $20.000 tdP tancuri si pentru marfuri lichide.
Starea infrastructurii de transport naval s-a deteriorat continuu datorita vechimii si exploatarii indelungate pe o perioada de :0 de ani. Intretinerea, repararea si mentinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval sunt obligatiile administratiilor portuare si sunt realizate din fondurile proprii ale acesteia, sustinerea financiara a programului aferent acestora neputand fi acoperit total din fondurile proprii ale companiei. Reteaua principala de cai si canale na:i'a.ile interioare este situata in partea de sud a tarii si cuprinde Dunarea cu bratele secundare navigabile si canalele navigabile Dunare-4area %eagra si 'oarta /lba-4idia %avodari. In interior, reteaua de cai navigabile este foarte redusa si dispersata, are un caracter local, cuprinde lacuri naturale si lacuri ale amena arilor hidrotehnice si agrement si mic trafic local de marfuri. >lu:iul Dunarea, cale navigabila internationala, pe sectorul romanesc, de la intrarea in tara si pana la varsarea in 4area %eagra prin Canalul Sulina, are o lungime de 6.012 #m, dintre care cca. 610 #m, intre 7raila si 4area %eagra, asigura conditii tehnice pentru accesul navelor maritime. Datorita regimului natural de scurgere al fluviului se impun masuri de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare prin implementarea de programe care sa asigure exploatarea eficienta in conditii de siguranta a sectorului maritime al Dunarii precum si asigurarea navigatiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea si apararea malurilor canalului si implementarea unui sistem de masuratori topohidrografice si semnalizare pe sectorul romanesc al Dunarii. Totodata, pentru cresterea sigurantei navigatiei pe sectorul romanesc al Dunarii se implementeaza sistemul de urmarire si management al traficului de nave. Sectorul fluvial al Dunarii, de la intrarea in tara pana la sistemul hidroenergetic si de navigatie 'ortile de Kier II (#m 9=&) ce se afla in regim amena at de scurgere cu conditii optime pentru navigatie, iar in aval pana la 7raila este in regim natural de scurgere cu conditii dificile de navigatie pe unele portiuni in perioadele cu nivel scazut al apelor. 'entru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul Calarasi - 7raila este in derulare un proiect cu finantare IS'/. Inceperea lucrarilor este preconizata in anul $00=. De asemenea, este in curs promovarea unui program pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul romano5bulgar al Dunarii. este folosita pentru
Canalele na:i'a.ile Dunare"1area Nea'ra (=:,: #m) si Poarta Al.a" 1idia Na:odari ($1,2#m U2,2 #m) sunt realizate artificial si sunt deschise navigatiei internationale si corespund clasei a ,I- a de importanta a cailor navigabile si respectiv, clasei a ,-a (conform clasificZrii CEE-3%*) si asigura legatura optima a Dunarii la portul Constanta. Dunarea, pana la varsarea in 4area %eagra pe bratul Sulina si Canalul Dunare - 4area %eagra sunt parte integranta a Coridorului de Transport 'an-European nr. ,II si ofera Romaniei si celorlalte state dunarene oportunitati ma ore pentru dezvoltarea sectorului de transport pe apa. In acest sens, sunt in curs de desfasurare sau in program lucrari si proiecte pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si pentru exploatarea in siguranta a canalelor navigabile si a nodurilor hidrotehnice specifice navigatiei. Pe caile na:i'a.ile interioare8 Romania dispune de un numar de %0 de porturi si puncte de incarcare amenajate cu o capacitate totala de tra)ic de 59 mil- tone4an- Dintre acestea, care fac parte din reteaua TE%, porturile 7raila, Ealati, Tulcea si Sulina sunt porturi fluvio-maritime si au o capacitate totala de trafic de cca. &: mil. tone"an, au caracteristici tehnice ce permit accesul permanent al navelor maritime cu o capacitate de pana la $2.000 tdP, 690 m lungime si cu un pesca de 1,0 m. In conditii speciale pesca ul poate fi depasit. 'orturile interioare dispun de o lungime totala de cheuri de cca. :9,2 #m. Starea acestora este deteriorata in procent de 92; din cauza uzurii fizice, urmare unei lungi perioade de exploatare, dar si din cauza lipsei fondurilor, intretinerea, repararea si mentinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval fiind obligatiile administratiilor portuare si sunt realizate din fondurile proprii ale acesteia. .ipsa dotarilor specializate duc la neutilizarea in totalitate a acestor cheuri. In sensul acesta se promoveaza proiecte pentru realizarea infrastructurilor pentru terminale specializate. Datorita amplasarii pe retea trans-europeana de transport, Dunarea are potential pentru dezvoltarea sistemului combinat de transport, dezvoltarea turistica din zona adiacenta Dunarii si din Delta Dunarii si imbunatatirea exploatarii actuale a porturilor fluviale. In acest sens se promoveaza proiecte care au in vedere tehnologiile de operare specifice porturilor si proiecte privind protectia mediului pe Dunare si in porturi.
*ransportul na:al in anul 900$
In anul $00:, transportul fluvial a fost realizat in proportie de 82,=; cu nave private. Traficul de marfuri pe caile navigabile romanesti a fost de 6:.=00,2 mii tone, respectiv de :,& milioane tone-#m, inregistrand un nivel destul de ridicat fata de noile state membre ($ milioane tone in Cehia, *ngaria si Slovacia sau 60 milioane tone in 'olonia, in anul $006), dar foarte scazut fata de alte state membre (6$9 milioane tone in 7elgia, &$8 milioane tone in 3landa sau 86 milioane tone in Kinlanda). Traficul portuar de marfa in anul $00: a fost de 16.1:$ mii tone, din care :&,2; reprezinta traficul fluvial, respectiv &6.$66 mii tone. Klota fluviala romaneasca a fost supusa in perioada noiembrie $00& 5 februarie $00: unei ample actiuni de verificare din punct de vedere uridic si tehnic, in conformitate cu normele romanesti si cu Directiva 9$"16:"CE. Dintr-un total de 6.2=& nave propulsate si nepropulsate, $18 de nave nu au primit reconfirmarea certificatului de nationalitate, urmand a fi reparate sau dezmembrate.
Re'lementari si cadru le'islati:
In prezent, in Romania, in virtutea Conventiei de la 7elgrad (68:9) si a legislatiei romane in vigoare, nu exista restrictii referitoare la navigatia pe caile navigabile interioare, in sensul Regulamentelor Consiliului $868"92 si 6&2="8=. Romania isi declara disponibilitatea de a aplica inainte de 6 ianuarie $001 prevederile regulamentelor mentionate. Directiva Consiliului 8="12 privind sistemele de navlosire si de stabilire a preturilor in transportul national si international pe cai navigabile interioare in cadrul Comunitatii prevede faptul ca in Romania preturile se stabilesc liber pe piata. .a 6 ianuarie $001, Romania va aplica fara dificultati acele prevederi ale directivei care stabilesc masurile ce trebuie luate in cazul unei crize pe piata. Conditiile de obtinere a brevetelor de comandant de nava pentru transportul de marfuri si calatori pe caile navigabile interioare din Romania sunt armonizate cu cele prevazute in Directiva Consiliului 8="20.
In ceea ce priveste Directivele Consiliului 91"2:0 privind accesul la profesie, 86"=1$ privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale si 1="6&2 privind recunoasterea reciproca a certificatelor de navigabilitate, prevederile acestora vor fi aplicate de catre Romania la 6 ianuarie $001Regulamentul Consiliului 169"88 referitor la politica privind capacitatea flotei comunitare pentru promovarea transporturilor pe cai navigabile interioare si Regulamentul Comisiei 902"88 care stabileste anumite masuri pentru implementarea Regulamentului Consiliului 169"88 nu sunt aplicabile navelor care navigheaza exclusive pe Dunare pana la >elheim. 4ai mult decat atat, nu exista capacitate excedentara a flotei fluviale romanesti care sa necesite masuri de limitare. Daca, la data aderarii Romaniei la *.E., vor mai fi in vigoare prevederi comunitare similare celor actuale, Romania le va aplica fara dificultati. In Romania, in prezent, nu se acorda a utoare de stat pentru transportul maritim. In cazul in care se vor acorda a utoare de stat, Romania declara ca acestea vor face parte din categoria celor compatibile cu acTuis-ul comunitar. De asemenea, in Romania a fost creat cadrul uridic si institutional care permite aplicarea normelor uridice comunitare referitoare la concurenta. 'ana la &6 decembrie $00$ vor fi elaborate reguli specifice transportului maritim. .ibertatea de a furniza servicii de transport maritim, fara nici o discriminare pe baza de nationalitate a furnizorului de servicii sau navei, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului :022"9=, reprezinta un principiu cuprins in legislatia nationala in vigoare. Romania si-a respectat obligatia, asumata prin dispozitiile art. 21(6) al /cordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele 4embre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 7ruxelles, la 6 februarie 688&, de a aplica efectiv principiul accesului nerestrictionat la piata si trafic, in domeniul transporturilor maritime, pe baza comerciala. Desfasurarea serviciilor de cabota maritim pentru armatorii comunitari, asa cum sunt reglementate prin dispozitiile Regulamentului Consiliului &211"8$, va putea fi permisa de Romania de la 6 ianuarie $00&, pe baza de reciprocitate. Romania a aderat la Conventia %atiunilor *nite privind Codul de Conduita a Conferintelor de .inie, documentul de aderare nefiind insa insotit de rezervele prevazute in /nexa I a Regulamentului Consiliului 82:"18. /cest Regulament se va aplica integral de la data aderarii Romaniei la *.E.
*n numar de sapte acorduri bilaterale in domeniul transporturilor maritime intre Romania si alte state (/rgentina, 7angladesh, 7razilia, .iban, 4alaezia, Turcia si ,ietnam) contin prevederi referitoare la impartirea in mod egal a volumului marfurilor transportate. 'revederile Regulamentului Consiliului :022"9= referitoare la eliminarea treptata si interzicerea unor asemenea intelegeri, vor fi aplicate de Romania de la data aderarii sale la *.E. In privinta dreptului de stabilire acordat agentilor economici care deruleaza activitati de transport maritim, asa cum este reglementat prin dispozitiile art. :2 si art. :8 din /cordul European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele 4embre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 7ruxelles, la 6 februarie 688&, legislatia nationala in vigoare nu cuprinde restrictii sau discriminari. Dispozitiile legislatiei nationale in vigoare prevad constituirea echipa elor navelor sub pavilion roman, ca regula, din marinari romani. Romania va putea permite anga area navigatorilor comunitari la bordul navelor sub pavilion roman, fara restrictii, de la 6 ianuarie $00&, pe baza de reciprocitate. Romania declara ca va crea conditiile legale si institutionale care sa permita aplicarea, de la 6 ianuarie $001, a prevederilor Deciziilor Consiliului 11"291 (procedura de consultare), 9&" 21& (contramasuri) si 19"11: (activitatile unor tari terte). In Romania a fost creat cadrul uridic si institutional national ce va permite ca la 6 ianuarie $001, dispozitiile Regulamentelor Consiliului :021"9= (practici neloiale de stabilire a preturilor) si :029"9= (actiuni concertate pentru acces la incarcatura) sa devina direct aplicabile Romaniei, in ansamblul lor. In Romania, serviciile publice portuare sunt prestate tuturor utilizatorilor care apeleaza la ele, pe baza permanenta, uniforma si continua, in conditii egale privind calitatea, timpul si pretul. Sistemul de tarifare in vigoare in porturile maritime romanesti se aplica nediscriminatoriu operatorilor romani si straini. Sistemul contine prevederi stimulative pentru utilizarea intensiva a serviciilor portuare. 'entru prestarea serviciilor se percep tarife, operatorii portuari fiind obligati sa comunice administratiei portuare limitele maxime ale tarifelor. /dministratiile portuare au obligatia sa centralizeze si sa publice anual tarifele pentru toate serviciile prestate in porturi, normele de operare si datele statistice privind traficul portuar.
Romania declara ca va transpune in legislatia nationala toate prevederile aplicabile ale acTuis-ului comunitar in materie de siguranta maritima pana la &6 decembrie $00&. Romania aplica normele de drept international cu relevanta pentru siguranta maritima, continute in acordurile si conventiile la care este 'arte, printre care! S3./S (amendata), 4/R'3. (amendata), S/R 18, 3'RC, .oad .ines precum si conventiile I.3 la care acTuis-ul comunitar face referire. Romania aplica din 6881 Codul International al 4anagementului Sigurantei (IS4) adoptat prin Rezolutia I43 / 1:6(69) si a incheiat, in acest sens, contracte cu organizatii recunoscute in *niunea Europeana, cum ar fi Det %ors#e ,eritas, .loFdWs sau 7ureau ,eritas. Romania este beneficiara a unui proiect de infratire institutionala avand ca subiect siguranta maritima (parteneri! Suedia si Spania), care se va finaliza in luna martie $00$ si ale carui rezultate vor determina imbunatatirea standardelor de siguranta maritima. Euvernul Romaniei va continua eforturile pentru aplicarea efectiva a acTuis-ului comunitar in materie de siguranta maritima. 'revederile aplicabile ale Directivei Consiliului 82"$6 (Controlul statului de port-'SC) au fost transpuse in legislatia romana si se aplica efectiv de la 6 februarie $000. 3rganismul tehnic responsabil este Inspectoratul %avigatiei Civile. 'revederile aplicabile ale Directivei Consilului 8&"12 (cerinte minime pentru navele care transporta marfuri periculoase sau poluante) au fost transpuse in legislatia romana si se aplica efectiv de la 6 noiembrie 6888. 'revederile Rezolutiei I43 / =:9(6=), care a inlocuit Rezolutia I43 / 926($0) vor fi transpuse in legislatia romana pana la &6 decembrie $006. 'revederile aplicalile ale Regulamentului Consiliului $819"8: privind aplicarea Rezolutiei I43 / 1:1(69) 5 masurarea tona ului tancurilor de balast separat la navele petroliere, au fost transpuse in legislatia romana si se aplica efectiv de la 6 octombrie $000. Romania a ratificat Conventia STCQ 6882 (nivel minim de pregatire a navigatorilor) si o aplica de la 6 septembrie $000. Datorita nivelului ridicat de educatie si formare profesionala, precum si conditiilor de brevetare si atestare a navigatorilor, Romania figureaza pe S.ista albaM (I43-4SC) a natiunilor care au implementat integral prevederile acestei conventii. Ca o recunoastere a acestora, mai multe administratii maritime (de ex. 4area 7ritanie) si-au manifestat intentia de a asigura pregatirea navigatorilor in Romania. Totodata, agentii de recrutare de personal din tari cu traditie in navigatie (de ex. %orvegia) s-au stabilit si opereaza in
Romania. 'entru inlaturarea aspectelor critice din siguranta maritima, Romania va intreprinde urmatoarele masuri! /- Per)ectionarea sistemului institutional prin! - stabilirea unui organism care sa coordoneze intreaga activitate de transport maritim, inclusiv siguranta maritima, cautarea si salvarea, lupta impotriva poluarii< - stabilirea clara a responsabilitatilor pentru aplicarea acTuis-ului comunitar< - reorganizarea Registrului %aval Roman< - adoptarea cadrului legal de colaborare cu organizatii de inspectie si supraveghere recunoscute in *niunea Europeana< - crearea unui organism care sa desfasoare activitati de cautare si salvare precum si de lupta impotriva poluarii. 7. Adoptarea re'lementarilor pri:ind inmatricularea si radierea na:elor8
care :or include clau(e mai stricte re)eritoare la na:ele su. standard-
/roiecte de rea%ilitare a in&rastructurii de transport na#al in curs de derulare In pregatirea si realizarea proiectelor, un spri in substantial a fost acordat de organizatiile si organismele financiare internationale, atat prin sustinerea specialistilor romani in insusirea si aplicarea procedurilor instituite de aceste organizatii in domeniul specific sectorului de transporturi, cat si prin promovarea si finantarea proiectelor propuse. - /roiectul de de$#oltare a /ortului .onstanta Sud. Berminal de containere pe molul II S,aflat in derulare este cofinantat de H7IC si Euvernul Romaniei. - /roiectul de rea%ilitare a digurilor de larg in /ortul .onstanta, aflat in derulare, vizeaza repararea si completarea digurilor de adapostire a 'ortului Constanta Sud, si a celorlalte tronsoane de dig (de nord si sud) ale 'ortului Constanta. 'roiectul este finantat de catre 7EI, Comisia Europeana prin 'rogramul '?/RE si Euvernul Romaniei. - /roiect pri#ind mediul si in&rastructura in /ortul .onstanta, aflat in derulare, consta in intocmirea studiilor pregatitoare, constructia, achizitia de bunuri si servicii pentru punerea in functiune si operarea facilitatilor de management al deseurilor in
'ortul Constanta, impreuna cu modernizarea furnizarii energiei electrice pentru port. 'roiectul include toate lucrarile de constructii necesare, sistemele auxiliare, sistemele de siguranta, protectia impotriva incendiului, electrice, control si monitorizare. Toate facilitatile vor fi proiectate in concordanta cu directivele respective ale *niunii Europene. 'roiectul este finantat de catre 7EI si Euvernul Romaniei.
!. Transportul inter"odal si transportul co"#inat

In conformitate cu X 'olitica Europeana in domeniul Transporturilor - orizont $060! timpul de a decide Y, Comisia Europeana intentioneaza sa incura eze balanta intre modurile de transport si cresterea eficientei transportului de marfa door-todoor, folosind doua sau mai multe moduri de transport intr-un lant logistic integrat. /cordul european privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe (/ETC), ratificat de Romania in 688&, defineste infrastructura de transport combinat de pe teritoriul tarii noastre. /stfel, sunt identificate caile ferate importante pentru transportul international combinat! *ngheni 5 Iasi 5 'ascani 57uzau 5'loiesti 5 7ucuresti 5 ,idele 5 Eiurgiu " Ruse, Craiova 5 Calafat " ,idin, /rad 5 Deva 5 7rasov 5 7ucuresti, .o#oshaza " Curtici 5 /rad 5 Timisoara 5 Craiova 5 7ucuresti si 7ucuresti 5 Constanta. Transportul in sistem ferrF-boat se desfasoara pe rutele Constanta 5 Derince (Turcia) si Constanta 5 7atumi (Eeorgia), reducand timpul si distanta de parcurs pentru vagoanele de marfa si TIR-uri. In prezent, in sistem Ro-.a (transportul combinat cu vehicule motorizate si trenuri speciale) exista o singura ruta! Elogovat - Qels (/ustria) si retur, pe care in perioada septembrie $00$ 5 mai $00: au circulat cca. 6000 de trenuri incarcate cu cca. 69.000 TIR-uri, traficul crescand de la & trenuri " saptamana " sens, la 6$ trenuri "saptamana " sens. Se are in vedere deschiderea unor noi rute Ro-.a cu Italia, Eermania, *ngaria si Slovenia. Transportul de containere a crescut in $00& fata de $00$ cu 2:,:&;, in special prin portul Constanta ca urmare a intrarii in functiune a noului terminal de containere la 4ol II sud. Se estimeaza ca traficul de containere va creste permanent. In prezent, exista $9 de terminale de transport combinat aflate in administrarea operatorului feroviar de marfa de stat.
Transportul naval prezinta avanta ul costurilor scazute, datorita cantitatilor mari transportate. Totusi, costurile incarcarii"descarcarii si lipsa dotarilor portuare necesare in porturile de pe caile navigabile interioare, impiedica dezvoltarea transportului intermodal. Ca tendinta, lantul logistic devine din ce in ce mai complex datorita cresterii semnificative a transportului rutier de marfuri. /ceasta se datoreaza in primul rand noilor orientari din economie si serviciilor door-to-door oferite de operatorii rutieri.
$. In%rastructura de transport din Ro"ania & aspecte c'eie a#ordate si conclu(ii
&.1 (iguranta traficului

In domeniul transportului rutier sunt avute in vedere proiecte pentru siguranta traficului, in special cu privire la satele liniare, semnalizarea rutiera si Seliminarea punctelor negreM. %umarul de persoane ucise in accidente rutiere in $00: a fost de 66 decese"600.000 locuitori, la paritate cu media europeana, dar ridicat fata de unele state membre (9 decese"600.000 locuitori in Eermania si Danemarca, 1 decese"600.000 locuitori in 3landa si Suedia, = decese"600.000 locuitori in 4area 7ritanie) sau candidate (1 decese"600.000 locuitori in Turcia) Realizarea pasa elor denivelate la intersectiile intre calea ferata si drumurile nationale reprezinta de asemenea o prioritate, avand ca scop reducerea ccidentelor la trecerile la nivel. In cadrul procesului de restructurare al C%CK SCKRM S/, inceput in 6881 si aflat inca in derulare, s-au intreprins eforturi in vederea cresterii sigurantei traficului (reabilitarea infrastructurii existente, achizitii de echipamente, semnalizare si telecomunicatii). 3 mare parte din instalatiile care asigura siguranta traficului feroviar are nevoie de reparatii. .a sfarsitul anului $00&, existau pe liniile de cale ferata &0& restrictii de viteza, datorate in special starii necorespunzatoare a caii si a aparatelor de cale sau a
lucrarilor de arta (cu 21 restrictii mai mult decat la inceputul aceluiasi an). Din cauza acelorasi cauze, pe $=; din retea viteza maxima este limitata la 20 #m"h, iar pe &8; la 90 #m"h. In plus, urmare degradarii infrastructurii feroviare, exista 6.0=0 puncte periculoase, din care &6= sunt de categoria I. In domeniul transportului naval sunt in curs de implementare sau de contractare mai multe proiecte pentru siguranta traficului! sistemul de urmarire si management al traficului de nave pe sectorul romanesc al Dunarii, sistemul de cautare si salvare maritima (S/R), sistemul automat de identificare a navelor (/IS) si sistemul de radiocomunicatii apel, pericol si salvare pe Dunarea maritima. In domeniul transportului aerian, in $00& a fost pus in functiune sistemul de management al traficului aerian (/T4) modernizat, conform 'rogramului european de armonizare si integrare a controlului traficului aerian al E*R3C3%TR3..
&.2 Protectia mediului

'roiectele ce au ca obiectiv protectia mediului sunt derulate in special in domeniul transportului naval. /stfel, pentru canalul Dunare 5 4area %eagra exista un program de investitii ce are ca scop in special calitatea apei, avand in vedere faptul ca aceasta este folosita pentru irigatii si consum casnic in localitatile riverane. In portul Constanta se afla in curs de derulare un program complex de protectie a mediului, ce cuprinde in special! rampa ecologica, statie de tratare ape uzate si statie de tratare levigat, incinerator, nava colectoare. In portul Eiurgiu se afla in curs de implementare un sistem pentru preluarea reziduurilor de la nave si de actiune in caz de poluare. In domeniul transportului pe calea ferata, se va implementa un sistem de aplicare a principiului Spoluatorul platesteM, prin crearea de catre C%CK SCKRM S/ a unui sistem propriu de sanctionare. In domeniul transportului rutier, a fost stabilit un calendar de aplicare a normelor E*R3, prevazute in Directivele 10"$$0"CEE si 99"11"CEE. De asemenea, in cadrul procesului de fundamentare a proiectelor de investitii in infrastructura de transport, se elaborareaza evaluari de impact asupra mediului (EI/), inclusiv organizarea de consultari publice, in conformitate cu legislatia in domeniu (?E 869"$00$, cu modificarile si completarile ulterioare, care este in intregime armonizata cu legislatia comunitara).
&.3 'endinte de dezvoltare a infrastructurii de transport

In viitor se preconizeaza dezvoltarea retelelor de comunicatii terestre, cu accent pe extinderea retelei de autostrazi, pe modernizari de drumuri existente, poduri, cu toate facilitatile limitrofe moderne. Romania isi va spori considerabil reteaua de autostrazi, care in acest moment este deficitara, pentru intensificarea traficului de persoane si marfa si cresterea sigurantei acestuia. De asemenea, se vor reabilita sectiuni feroviare importante, principalele aeroporturi si porturi vor fi modernizate, pentru cresterea traficului feroviar, aerian si naval de persoane si marfa. Transporturile, ca activitate cu valoare adaugata din sfera serviciilor, vor trebui sa faca fata provocarii rezultate din viitoarea dezvoltare economica si implicit cresterii traficului fara degradarea calitatii serviciilor de transport si tinand seama de prote area mediului incon urator. Efectul direct al transporturilor in economie porneste de la premisa cresterii ponderii activitatii de transport in 'I7 de la 1; in prezent la minimum 60; in anul $062. De asemenea, ritmul mediu anual de crestere al volumului total de transport (tone transportate) va fi cu $-& puncte procentuale mai mare decat ritmul mediu de crestere al 'I7-ului, ceea ce inseamna ca la un ritm mediu anual al 'I7-ului de 2; activitatea de transport va creste cu 1-9; pe an. /ceasta se va reflecta si in efectul propagat al eficientei transporturilor asupra celorlalte ramuri economice.
&.4 iferente in accesul la infrastructura de transport

*na dintre cauzele principale ale disparitatilor inter si intra-regionale este data de accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport internationala si calitatea ei necorespunzatoare. Regiunile care beneficiaza de un acces bun la infrastructura de transport sunt! regiunea 7ucuresti-Ilfov, regiunea Centru, regiunea Sud. Regiunea 7ucuresti-Ilfov concentreaza aeroporturile cu cel mai intens trafic international si national. Regiunea Centru are cateva noduri importante de cale ferata, prin care se realizeaza legatura Romaniei cu Europa Centrala si de ,est. Regiunea Sud are reteaua de drumuri nationale in mare parte modernizata, este traversata de patru drumuri internationale, avand un acces bun la reteaua nationala si internationala de drumuri. udeteana, nationala si
'rintre regiunile cu acces limitat la infrastructura de transport este si regiunea %ord-Est. In cadrul acestei regiuni, udetul 7otosani are 69,1; din drumuri din pamant, nepracticabile. Reteaua de cale ferata a regiunii se situeaza sub nivelul mediu national din punct de vedere al lungimii tronsoanelor si al dotarii tehnice. .a nivel intra-regional, reteaua de transport neadecvata este un obstacol al dezvoltarii oraselor mici si mi locii si satelor. 4ulte zone au reteaua de transport intre localitati foarte slab dezvoltata (satele din Delta Dunarii), situatie ce determina chiar izolarea unor localitati.
&.5 "adrul institutional

In conformitate cu prevederile ?E nr. :6$"$00: privind organizarea si
functionarea 4inisterului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta stabileste politica in domeniul transporturilor la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport si indeplineste rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor. 4TCT in calitatea sa de organ de specialitate al administratiei publice centrale avizeaza si urmareste realizarea programelor si proiectelor de infrastructuri, asigura administrarea, dezvoltarea si gestionarea infrastructurilor de transport atat direct, cat si prin intermediul unitatilor aflate in subordinea sau sub autoritatea sa. In)rastructura rutiera de interes national este administrata de Compania %ationala de /utostrazi si Drumuri %ationale din Romania S./., iar restul retelei publice rutiere (drumuri udetene, comunale etc.) este administrata de autoritatile administratiei publice locale. In)rastructura )ero:iara pu.lica este administrata de Compania %ationala de Cai Kerate Romane LCKRM S./., principalii operatori publici fiind S.%. Transport Keroviar de 4arfa LCKR 4arfaM S./ si S.%. Transport Keroviar de Calatori LCKR CalatoriM S./. 'rin implementarea directivelor *E pentru acest sector, administratorul infrastructurii feroviare a fost separat de operatorii de marfa si calatori. Reteaua de metrou a municipiului 7ucuresti este administrata si exploatata de SC Transport cu 4etroul 4ETR3RE+ S/. In)rastructura de transport na:al se afla in administrarea Companiei %ationale /dministratia 'orturilor 4aritime S./. Constanta, Companiei %ationale /dministratia
Canalelor %avigabile S./ Constanta, Companiei %ationale /dministratia 'orturilor Dunarii Kluviale S./. Eiurgiu, Companiei %ationale /dministratia 'orturilor, Dunarii 4aritime S./. Ealati si Regiei /utonome /dministratia Kluviala a Dunarii de Hos Ealati. In)rastructura de transport aerian de interes national se afla in administrarea Companiei %ationale L/eroportul International 7ucuresti 5 ?enri CoandaM S./., Societatii %ationale L/eroportul International 7ucuresti 7aneasa - /urel ,laicuM S./., Societatii %ationale L/eroportul International ConstantaM S./. si Societatii %ationale L/eroportul International Timisoara 5 Traian ,uiaM S./. Douasprezece aeroporturi de interes local se afla in administrarea consiliilor udetene, iar un aeroport este privat. Serviciile de trafic aerian sunt asigurate de Regia /utonoma L/dministratia Romana a Serviciilor de Trafic /erian - R34/TS/M. 'rincipalul operator aerian public este S.C. LCompania %ationala de Transporturi /eriene Romane 5 T/R34M S./.
&.& Reteaua de transport trans,europeana

'rin asezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a mai multor magistrale de transport, care leaga nordul de sudul Europei si vestul de estul acesteia. 'e de alta parte, reteaua de transport din Romania asigura legatura intre reteaua de transport comunitara si reteaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de est si /sia. In $002 4inisterul Transporturilor mentiona ca prioritati la nivelul *niunii Europene cu privire la reteaua TE%, avand ca orizont anul $066, autostrada %adlacSibiu cu continuarea 7ucuresti-Constanta, calea ferata Curtici-7rasov si eliminarea strangurilor de pe Dunare. /ceste proicete se regasesc in Decizia 'arlamentului European si a Consiliului nr. 99:-$00:, care amendeza Decizia 6=8$-688= privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei TE%. 'roiectele respective sunt de mare anvergura, necesita costuri considerabile, sunt parte a viitoarei retele TE% pe teritoriul Romaniei, iar realizarea acesteia va permite efectuarea traficului intre Esul si Centrul Europei pe o infrastructura la standarde europene.
Desi au fost demarate o serie de programe reabilitare si constructie de noi infrastructuri de transport, sistemul de transport romanesc este inca insuficient dezvoltat si de calitate slaba, comparativ cu celelate state membre ale *niunii Europene. ,olumul total al transportului de marfuri rutier, feroviar si pe caile navigabile interioare ramane foarte ridicat! 6.&80 (6000 tone-#m-'%7) fata de Cehia (6.&$2), *ngaria (=&1), Slovenia (:&$), ceea ce are ca urmare o suprasolicitare a infrastructurii de transport existente.
&.- "adrul .uridic

Romania are stabilite liniile directoare ale cailor de comunicatie de interes european si national prin .egea nr.16"688= privind aprobarea 'lanului %ational de /mena area Teritoriului sectiunea I L Cai de comunicatieM, ca suport al dezvoltarii complexe si durabile a teritoriului, inclusiv al dezvoltarii regionale, reprezentand totodata contributia specifica a tarii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza inscrierii in dinamica dezvoltarii economico-sociale europene. .egea nr.16"688= privind aprobarea 'lanului %ational de /mena area Teritoriului sectiunea I L Cai de comunicatieM defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala ma ora de cai de comunicatie la cele & coridoare prioritare de transport europene si pan-europeneI,, ,II si I+ care traverseaza teritoriul Romaniei, convenite in cadrul conferintelor pan-europene de transporturi, ce asigura legatura Europei centrale si de est cu nordul si vestul Europei. .a momentul elaborarii prezentului document acest act normativ se afla in curs de modificare. 'rin .egea nr. $0&"$00& privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european, republicata, sunt stabilite prioritatile de dezvoltare a infrastructurii de transport pe termen scurt si mediu 5 orizont $062. .a definirea retelei au fost urmarite traseele coridoarelor pan-europene de transport! - Coridoarele terestre nr. I, si nr. I+, (rutiere si feroviare) care au ca nod comun capitala tarii, 7ucuresti<
- Coridorul ,II, fluviul Dunarea, calea navigabila interioara ce asigura legatura intre 4area %eagra si 4area %ordului. In conformitate cu prioritatile identificate de Erupul la %ivel Inalt asupra TE%-T si de Decizia comuna a 'arlamentului si a Consiliului European nr.99:"$00:"EC, autostrada maritima a 4editeranei de Sud-Est va avea o ramificatie si spre 4area %eagra. 'rioritatile la nivelul *niunii Europene cu privire la reteaua TE%, avand ca orizont anul $066, pentru Romania, sunt! - autostrada %adlac 5 Sibiu cu continuarea spre 7ucuresti si Constanta< - calea ferata Curtici 5 7rasov< - eliminarea strangularilor de pe Dunare. /ceste proiecte se regasesc in Decizia 'arlamentului European si a Consiliului nr. 99:"$00:, care amendeaza Decizia 6=8$"688= privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei TE%. 'roiectele respective sunt de mare anvergura, necesita costuri considerabile, sunt parte a viitoarei retele TE% pe teritoriul Romaniei, iar realizarea acesteia va permite efectuarea traficului intre Estul si Centrul Europei pe o infrastructura la standarde europene. Desi au fost demarate o serie de programe de reabilitare si constructie de noi infrastructuri de transport, sistemul de transport romanesc este inca insuficient dezvoltat si de calitate slaba, comparativ cu statele membre *E si cu unele tari esteuropene. Cu toate acestea, volumul total al transportului de marfuri rutier, feroviar si pe caile navigabile interioare ramane foarte ridicat (exprimat in 6000 tone#m"'%7, pentru anul $006)! 6.&80 fata de media comunitara de $2$ sau unele state membre (Cehia 6.&$2, *ngaria =&1, Slovenia :&$)6, ceea ce are ca urmare o suprasolicitare a infrastructurii de transport existente.
)onclu(ii
*ransportul rutier Reteaua de autostrazi, care masura in $00: doar $66 #m, este subdezvoltata fata de statele membre! *ngaria-::9 #m, 'olonia-&89 #m, Cehia-261 #m.Desi in perioada 682-$00:, reteaua drumurilor publice modernizate din Romania a inregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (&&,& #m-600 #mp in $00:) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media *niunii Europene. In ultimii ani, parcul de camioane din Romania (in $006, $0 camioane-6000 locuitori) s-a imbogatit cantitativ si calitativ, datorita noilor legi privind protectia mediuluisi datorita cererii. In $00:, in Romania, erau inregistrate &.$$2,: mii autoturisme, :&,6 mii autobuzesi microbuze si :9$,: mii autovehicule pentru transportul de marfa. Totusi, parcul de camioane este redus, fata de Cehia(&6 camioane-6000 locuitori), *ngaria(&1 camioane-6000 locuitori), 'olonia(26 camioane-6000 locuitori). 3 preocupare ma ora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost aliniate prevederilor in domeniu din *niunea Europeana. *ransportul )ero:iar .ungimea desfasurata a liniilor este de $6.&=0 #m (lungimea geografica a retelei de cale ferata, fara a se lua in calcul faptul ca unele sectiuni sunt cu linie dubla, tripla sau cu mai multe linii), clasand Romania pe locul 1 in Europa, dupa Eermania, Kranta, Italia, Spania, 'olonia si *craina. Densitatea cailor ferate in exploatare este de circa :=,& #m-6000 #m patrati de teritoriu (in anul $00:), aflandu-se sub media statelor *niunii Europene (Cehia! 6$6 #m-6000 #m patrati, *ngaria! 9& #m-6000 patrati, Slovacia! 12 #m-6000 #m patrati). In $00:, transportul feroviar de pasageri a reprezentat :&,9 la suta din volumul de pasageri-#m transportati in total in Romania, in regim de transport public, iar transportul de marfa a reprezentat $9 la suta din volumul tone-#m transportat in total. Cota de piata acoperita de transportul pe caile ferate este peste
media europeana< de exemplu, in *ngaria caile ferate au o cota de piata de $9,& la suta in transportul pasagerilor si de $8,2 la suta in transportul de marfa. *ransportul aerian Klota de aeronave se afla intr-n amplu proces de modernizare. 'rin scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi, flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 12 de aeronave in 688$ la &: de aeronave, in $00:. Ca urmare, flota de aeronave este foate scazuta (2.$$&), comparativ cu 'olonia-9& aeronave, Cehia-=$ aeronave, *ngaria-:1 aeronave, 7ulgaria-29 aeronave si Turcia 628 aeronave. Transportul aerian de pasageri a fost de 6.&&=.200 de pasageri, inregistrand o crestere de circa 6:,6 la suta fata de $00&. /stfel, au fost transportati =$ pasageri6000 locuitori, numar foarte scazut fata de statele membre (Cehia!=0= pasageri6000 de locuitori, *ngaria! :26 pasageri-6000 delocuitori, Slovenia! :22 pasageri6000 de locuitori, 7ulgaria! &$& pasageri-6000 delocuitori) si chiar fata de o tara candidata, Turcia! &22 pasageri-6000 de locuitori. /eroportul International 7ucuresti 5 ?enri Coanda detine 1= la suta si totalul traficului de pasageri, incadrandu-se in grupa :-aeroporturi mici (conform clasificarii utilizate de Comisia Europeana). Se estimeaza mentinerea ponderii aeroportului in traficul aerian de pasageri, urmand sa atinga un nivelde circa 1 milioane de pasageri in $060 (in $006, in /eroportul /msterdam s-au inregistrat &0.&08 mii pasageri).
*ransportul na:al
R Transportul intern are o capacitate insuficienta de transport a marfurilor si pasagerilor, in special in unele zone si in anumite perioade ale anului (sezonul de vara, sfarsitul de saptamana). R Infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate si necesita investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene. R /ccesul la reteaua de infrastructura de transport vest-europeana, ca si la cea din Europa de Est si de Sud-Est, este limitat si dificil, din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii infrastructurii fizice specifice (numai $66 #m de autostrazi, drumuri nationale nemodernizate etc.). R .ocalizarea Romaniei la intersectia a numeroase drumuri care leaga Europa de ,est si cea de Est, ca si Europa de %ord cu cea de Sud, precum si situarea tarii pe axele de tranzit intre Europa si /sia, subliniaza importanta existentei unei infrastructuri dezvoltate. R /ccesul Romaniei la 4area %eagra si la Dunare reprezinta o oportunitate si un argument pentru a creste volumul transporturilor pe apa, luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.
*i#lio+ra%ie
%egut, Silviu, 5eogra&ie economica mondiala, Ed. Economica, Daianu, Daniel, ,ranceanu Radu, Romania si +niunea 7uropeana
7ucuresti, 6881< Ed.'olirom, Iasi, $00$< 'rograme ale *niunii Europene pentru Romania - 6isa de sectorE*R3ST/T, 7nergF, transport and en#ironment indicators 1991-2001, E*R3ST/T, Statistics in &ocus < transport, Theme 1, nr.6-$00& Revista .argo Romania nr.2"mai $00: Colectia Gurnalul National, $= august $002 5andul, = ianuarie $00= PPP.mt.ro 5Integrarea in retelele europene de transport PPP.traficmedia.ro PPP.cfr.ro PPP. club-feroviar.ro ro.Pi#ipedia.org PPP.Pall-street.ro
Bransporturi, 7ucuresti"ianuarie $002 editia $00:

Sistemul Transporturilor in Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul Transporturilor in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul transporturilor din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

1.1 Infrastructura rutiera din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

Sursa: Institutul National de Statistica- Anuarul Statistic al Romaniei-2005, cap.17, pag.661

Sistemul transporturilor din Romania

a) Drumuri principale:7 E58 -,iena(E:8,E28,E=0)-7ratislava->osice-*zgorod-4u#aceve-7aia 4are-

&un'imea retelei de autostra(i in di)erite tari din Europa

Sistemul transporturilor din Romania

Romania $$1 #m.

Sistemul transporturilor din Romania

Pro'ram de rea.ilitare a drumurilor nationale

Sistemul transporturilor din Romania

1.2 Integrarea transportului rutier romanesc in retelele de transport europene

Sistemul transporturilor din Romania

Reteaua )ormata de coridoarele pan"europene

Sistemul transporturilor din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

1. 3 Proiecte de reabilitare privind transportul rutier

Sistemul transporturilor din Romania

Sistemul transporturilor din Romania

1.4 Politica in domeniul transportului rutier

1. 5 Analiza transportului rutier in anul 2004

Sistemul transporturilor din Romania

2.1 ate istorice

constructia liniei 7ucuresti-Eiurgiu< deschisa pentru trafic la $= august 69=8.

2.2 !eneralitati transport feroviar

acelasi interval de timp, decat o autostrada cu patru benzi<

2.3 "aile #erate Romane

Sistemul transporturilor din Romania

Reteaua de cai )erate

Sistemul transporturilor din Romania

Structura .unurilor transportate pe calea )erata in anul 900$

2.4 Reteaua feroviara "#R

Sistemul transporturilor din Romania

2.5 !rupul feroviar roman $!#R%

Sistemul transporturilor din Romania

2.& 'ransportul feroviar in anul 2004

3.1 Informatii generale

3.2 Administratia Romana a (erviciilor de 'rafic Aerian ) R*+A'(A

Extrabugetara 7ucuresti 7ucuresti

Sistemul transporturilor din Romania

ate statistice privind transporturile aeriene de marfuri si persoane

Sistemul transporturilor din Romania

*RA>ICU& AER<P<R*URI&<R DIN R<1ANIA

Sistemul transporturilor din Romania

3.4 "ompania de transport aerian 'AR*+

3.5 (istemul de rezervare computerizat $"R(%

3.& 'ransportul aerian in anul 2004

*ransportul na:al in anul 900$

Re'lementari si cadru le'islati:

!. Transportul inter"odal si transportul co"#inat

$. In%rastructura de transport din Ro"ania & aspecte c'eie a#ordate si conclu(ii

&.1 (iguranta traficului

&.2 Protectia mediului

&.3 'endinte de dezvoltare a infrastructurii de transport

&.4 iferente in accesul la infrastructura de transport

&.5 "adrul institutional

&.& Reteaua de transport trans,europeana

&.- "adrul .uridic

Bransporturi, 7ucuresti"ianuarie $002 editia $00:

S-ar putea să vă placă și

RA>ICU& AER<P<RURI&<R DIN R<1ANIA