Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de TRANSPORTURI
INGINERIA MEDIULUI SI MANAGEMENTUL CALITATII IN
DOMENIUL FEROVIAR
1
Cuprins
Introducere.................................................................................................................3
Concluzii..................................................................................................................11
Bibliografie..............................................................................................................12
2
Introducere
Transportul durabil se realizează, în principal, prin moduri de transport nepoluante sau care au
un impact scăzut asupra mediului și sănătăţii, prin creșterea eficienței energetice a carburanților
şi scăderea consumului de carburanţi, prin scăderea consumului de carburanţi proveniţi din
resurse neregenerabile şi scăderea continuă a deşeurilor solide şi lichide rezultate în urma
construcţiei, întreţinerii şi abandonării mijloacelor de transport.
Combaterea efectului negativ pe care îl are transportul pe calea ferată asupra mediului
înconjurător a reprezentat în ultimele decenii un obiectiv important, datorită legăturii reversibile
între mediu, om-sănătate şi trafic.
Aplicărea mijloacelor de protecţie este în strânsă corelaţie cu rezultatele urmărite şi cu
mijloacele care trebuie folosite pentru obţinerea lor, soluţiile tehnice reprezentând, de cele mai
multe ori, un compromis acceptabil între eficienţă şi preţ.
Transportul pe calea ferată este o sursă mobilă de poluare, și are un impact negativ asupra
mediului înconjurător, acest impact propagându-se atât în mod direct cât şi indirect asupra
sănătăţii omului, deşi transportul rutier este o sursă mai mare de poluare.
3
suprastructura(care cuprinde şinele, traversele, schimbătorii de cale, instalaţiile de
semnalizare).
În funcție de importanţa lor economică şi volumul traficului, căile ferate se clasifică în:
a) Căile ferate magistrale, ce asigură legăturile Bucureştiului cu principalele oraşe ale ţării şi
cu sistemele de transport ale ţărilor vecine. Reţeaua feroviară din ţara noastră cuprinde un număr
de opt zone, deservite de opt magistrale, care acoperă, practic, întreg teritoriul ţării şi asigură
legăturile cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine, inclusiv cu Turcia şi ţările Orientului
Apropiat.
b) Căile ferate principale, de importanţă economică deosebită şi care leagă Bucureştiul de
oraşele principale ale ţării, sunt incluse parţial şi în magistralele de cale ferată.
c) Căile ferate secundare deservesc anumite zone şi asigură legăturile acestora cu liniile
principale şi magistrale.
d) Căile ferate uzinale sau industriale aparţin unor întreprinderi şi combinate şi deservesc
procesele tehnologice ale acestora.
4
Figura 1.1.Repartiția regională a rețelelor de căi ferate
Sursele de poluare a solului din cauza transportului pe calea ferată sunt reprezentate de:
depozitarea şi manipularea produselor petroliere, depozitarea c ărbunelui, rampele de descărcare
a vagoanelor dezafectate, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere, spălarea vagoanelor,
depozitarea traverselor.
Solul şi apa subterană formează un sistem fizic relaţional, astfel încât, dacă solul este supus
agresiunii unui poluant, vor fi afectate şi straturile acvifere. Toate sursele de poluare a solului
enumerate sunt valabile şi pentru apele subterane.
In ceea ce privește activitatea de întreţinere a locomotivelor şi vagoanelor implică curăţarea
acestora, precum şi a atelierelor. Apele uzate rezultate în halele şi atelierele depourilor de loco-
motive sunt preepurate într-un separator de grăsimi şi sunt evacuate în canalizarea comunală.
Apele fluviale care pot spăla fracţiile petroliere de pe platformele tehnologice sunt dirijate prin
rigole de scurgere spre canalizare.Apele colectate prin canalizarea comunală sunt colectate şi
tratate în staţiile de epurare şi sunt evacuate în apele râurilor. Apele reziduale tehnologice au un
conţinut ridicat de fracţii petroliere şi de materie organică nedizolvată. Apele menajere au o
încărcare organică însemnată. Pentru determinarea randamentului de reţinere a poluanţilor în
instalaţia.
Ca surse de poluare a aerului amintim gazele de ardere de la forjă , emisia vaporilor de acizi
de la atelierul de întreţinere a acumulatoarelor, gazele de ardere de la centralele termice, care se
5
încadrează sub limitele admise.
Zgomotul, ca poluare fonică poate produce reacţii directe ale urechii şi chiar ale întregului
organism. Intensitatea dereglării produse de zgomot este în raport direct cu intensitatea, frecvenţa
şi durata lui. Zgomotul şi vibraţiile rezultate în zona staţ iilor sunt atenuate până la primul
receptor protejat (case de locuit).Acesta se evidenţiază sub următoarele aspecte : zgomotul la
circulaţia vagoanelor ce apare ca rezultat al interacţiunii dintre roată şi şină, fiind principala sursă
de zgomot pentru un tren în circulaţie; zgomotul locomotivelor datorită funcţionării motorului
Diesel din sala maşinilor, a motoarelor de tracţiune, a sistemelor de transmisii, a motoarelor
auxiliare şi a aparatajelor respective şi zgomotul aerodinamic, care este de nivel mai scăzut decât
zgomotul de rulare. Viteza la care puterea sonoră generată pe cale aerodinamica egalează puterea
sonoră generată de toate celelalte surse de zgomot se numeşte viteză critică. Zgomotul
aerodinamic este produs de către curenţii de aer care lovesc pereţii vagonului şi, în mod deosebit,
pereţii frontali şi părţile proeminente ale vagonului. În domeniul de viteze până la 160 km / oră,
principalele zgomote care predomină sunt zgomotul de rulare, zgomotul locomotivelor şi
zgomotul de frânare. Zgomotul de rulare se propagă în interiorul vagonului atât pe cale aeriană,
cât şi prin conducţ ie solidă. Înainte de a se propaga, zgomotele generate de rularea roţilor
metalice pe şină sunt reflectate de podeaua vagonului. Propagarea pe cale aeriană se poate
produce prin orice fel de deschideri existente şi neprotejate (uşi, ferestre, locuri de trecere, canale
de ventilaţie, comunicaţii între vagoane). Zgomotele de rulare se propagă în interiorul vagonului
prin conducţie solidă direct prin boghiuri şi suspensie, fiind ulterior transmis la cutia metalică a
vagonului.Zgomotul de rulare rămâne, deci, un domeniu de cercetare important, iar miza este de
a propune soluţii industriale aplicabile pentru a-l reduce.
7
transport – consum redus de energie, afectarea minimă a factorilor de mediu şi nivel ridicat de
siguranţă, toate acestea facând transporult feroviar, un mod ideal de transport.
Dezvoltarea căii ferate reprezintă un mod de transport ecologic,si este una dintre cele
mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării.
În prezent pentru urmărirea impactului asupra factorilor de mediu, regionalele de
transport feroviare desfăşoară programe proprii de monitorizare, analizele fiind efectuate în
laboratoare de mediu specializate. S-au monitorizat: apa potabilă, apa uzată, apa subterană,
solul, aerul, nivelul de zgomot, efectuându-se, în anul 2009, 408 analize, dintre care 175 pentru
apa uzată, 20 pentru apa potabilă, 91 pentru apa subterană, 60 pentru sol, 45 pentru aer şi 17
pentru nivelul de zgomot.
Conform angajamentelor la nivel naţional, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
seră şi a creşterii energiei produse din surse regenerabile, cu 30% până în anul 2020,CFR S.A. s-
a angajat la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2.
În scopul reducerii emisiilor de CO2 a fost elaborat un program de măsuri ce vizează
reducerea consumului de energie electrică şi de combustibili. Măsurile realizate în anul 2009,
pentru reducerea emisiilor de CO2, au fost:
înlocuirea a 7 instalaţii CED din staţiile mari cu instalaţii CE, cu o reducere a consumului
de energie de aproximativ 1 GWh pe an; (Deva, Simeria, Alba Iulia, Sighişoara, Ploieşti
Vest, Ploieşti Triaj, Craiova);
înlocuirea circuitelor de cale în două secvenţe cu circuite de cale C4 - 64 sau similare în
circa 7 staţii C.F.;
introducerea de economizoare LEC (Lighting Energy Controller) pentru instalaţiile de
iluminat exterioare – piloni, în 5 staţii mari şi triaje, cu o reducere a consumului de
energie de aproximativ 0,3 GWh pe an;
înlocuirea iluminatului incandescent la 645 instalaţii CE şi CED, cu iluminat cu lămpi cu
consum redus de energie – 100 lămpi pe an, cu o reducere a consumului de energie de
aproximativ 0,01 GWh pe an;
înlocuirea iluminatului incandescent cu iluminat fluorescent, cu un consum energetic mai
mic, în toate spaţiile cu destinaţie birouri deţinute de CNCF CFR S.A., în clădirea Palat
C.F.R.
8
Impactul transportului feroviar asupra calităţii aerului este cuantificat, îndeosebi, prin
emisiile de poluanţi generaţi în aer. Pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot şi alţi poluanţi în
domeniul transportului oxizi de sulf, particule, compuşi organici volatili s-au avut în vedere
acţiuni privind:
modernizarea locomotivelor diesel hidraulice şi diesel electrice;
achiziţionare de material rulant nou cu consum energetic scăzut şi emisii reduse; trecerea
centralelor termice pe funcţionare cu gaz natural, înlocuind combustibilul lichid uşor;
modernizarea centralelor termice prin instalarea unor echipamente de evacuare pentru
reducerea emisilor;
dotări cu dispozitiv exhaustor cu filtre de reţinere a noxelor şi sisteme de hote absorbante
la ateliere şi sala de acumulatori;
Impactul transportului feroviar asupra calităţii apei este monitorizat prin analize de apă
uzată şi prin analize ale apei subterane prelevate prin foraje de observaţie.
9
Concluzii
Transportul feroviar reprezinta un mod de transport ecologic, fiind una dintre cele mai
eficiente măsuri în vederea reducerii poluării şi aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât
şi pe termen mediu.
Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în
vedere următoarele acţiuni generale: utilizarea modurilor de transport ecologic, utilizarea de
mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile de transport,
implementarea tehnologiilor de depoluare specific, aplicarea măsurilor preventive pentru
limitarea efectelor poluării, promovarea transportului public urban și a transportului urban
“verde”.
Transportul durabil este un element fundamental pentru asigurarea prosperităţii, prin
creşterea accesului la pieţe, asigurarea de locuri de muncă , locuinţe, bunuri şi servicii, dar
implică realizarea unui compromis între mărimea beneficiilor şi constrângerile legate de efectele
costurilor de mediu şi sociale asociate.
10
Bibliografie
11