Argument.

Necesitatea, caracterul si specificul documentelor utilizate in

activitatea de transport marfa cu mijloace auto.
Transportul rutier de marfuri este o necesitate in momentul actual de dezvoltare sociala si
economica. Este o consecinta a volumului si diversitatii bunurilor si serviciilor.
Piata privind transportul de marfa poate fi impartita in functie de:

1.) Zona geografica: transporturi rutiere locale, regionale, nationale, international,

multimodale ( cand continua cu transportul containerelor );
2.) Dupa felul marfurilor: transporturi auto complete; transporturi auto de grupaj;
transporturi auto special – animale vii, produse periculoase;
3.) Dupa greutatea marfurilor transportate: transportul marfurilor cu greutate in parametrii
admisi pe piata interna si international; transporturi agabaritice, cand greutatea ( sau
volumul ) depasesc standardele tehnice admise.
In practica, este greu sa obtii toate informatiile necesare despre piete, client si concurenta,
de obicei se ajunge la o cantitate limitata de date. Este necesara o privire generala si analitica
asupra celor 3 categorii mentionate mai sus. Detinerea unor date numerice din piata fara a
cunoaste criteriile de comparare, punctele slabe si forte ale propriei companii, nu ofera o
imagine suficient de clara, si, in acest mod, nu poate constitui o baza de plecare pentru
stabilirea unei politici de marketing pentru dezvoltarea activitatii propriei firme.
In functie de aceste caracteristici firmele care presteaza servicii de transporturi auto pe piata
sunt specializate in firme care au dotari cu mijloace auto destinate: pe piata interna; pe piata
externa; pentru o structura specifica de marfuri: autovehicule frigorifice, izoterme, cu regim
de mentinere sub presiunea gazelor, pentru marfuri sub forma lichida, destinata consumului
uman sau industrial s.a. Astfel, intalnim societati de transport auto cu grade diferite de
marime, in functie de parcul auto, de structural or si de disponibilitatea de a efectua diferite
feluri de transport auto.
In felul acesta, segmentele de piata sunt urmatoarele:
- Piata transporturilor interne;
- Piata transporturilor international;
- Piata transporturilor de grupaj ( trafic intern si/sau international );
- Piata transporturilor specializate pe felul produselor ( chimice, alimentare, sticlarie
s.a.);
- Piata transporturilor rutiere containerizate.
Aceasta segmentare nu este restrictive, ea fiind flexibila la raporturile dintre cerere si oferta
ce se manifesta pe piata.

3
 Transportul rutier este o modalitate de transport terestru si un subsistem al sistemului
national si international, al transporturilor care asigura deplasarea cu ajutorul autovehiculelor
si al mijloacelor de tractare, a marfurilor.
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de instalatii
special fixe ( ca in transportul feroviar ). Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde
alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o component indispensabila a
transporturile multimodale, maritime, aeriene, feroviare, fluvial.
Marketingul serviciilor in transportul rutier are o dinamica deosebita si este foarte bine
segmentat. Macromarketingul are in acest caz un rol mai putin important fata de cazul
transportului feroviar, maritime sau fluvial.
Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor la
beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transbordarile si consecintele
acestora ( manipulari costisitoare, pierderi cantitative si calitative, rataciri de colete,
sustrageri).
Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate, satisfacand
cererea mai ales pentru clientii care au nevoie de servicii pentru transportul marfurilor
perisabile sau al celor cu un grad de urgent ridicat.
Oferta mijloacelor auto poate asigura livrari successive la termene stabilite, contribuind in
mod direct la scaderea stocurilor de siguranta si eliminarea depozitarilor excessive, asigura
temperature optime de conservare a calitaii marfurilor pe parcursul transportului, ele pot fi
usor redirijate in functie de conjuctura pietei interne sau externe.
Productia mijloacelor de transport auto necesita investitii specific mai mai mici fata de cele
maritime, aeriene s.a., iar pregatirea conducatorilor auto se realizeaza cu cheltuieli mai reduse
si intr-un timp mult mai mic fata de cei de la calea ferata, transportul maritime sau aerian.
Totusi, preturile sunt relative ridicate.
Limitele mijloacelor de transport auto sunt urmatoarele:
 Capacitatea de transport este relative redusa per tona/m3 in comparative cu tranportul
feroviar si naval;
 Eficienta se realizeaza pe distante relative scurte;
 Transportul este afectat de criza energetic pe plan intern si international –
combustibilii sunt din ce in ce mai scupi.
Tendintele care se manifesta in transportul auto in Romania si din alte tari sunt generate de
preocuparile specialistilor, dintre care mentionam:
- Tendinta de crestere a puterii si capacitii de transport a mijloacelor auto;
- Tendinta de extindere a tractiunii diesel;
- Adancirea specializarii impuse de specificul diverselor marfuri;
4
 - Cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu
consumuri de carburanti cat mai mici, cu protejarea mediului inconjurator si care sa
poata sa functioneze prin utilizarea si a altor surse de energie.
In practica, in derularea contractelor, expeditorii sunt detinatorii de parc auto fac oferta in
funtie de parcul active pe care-l au in dotare sau pe care in pot inchirea, in functie de structura
cererii: felul marfii, conditia de livrare, termenul de livrare, locul de incarcare si locul de
descarcare si altele.
Activitatea de marketing conduce la atragerea si satisfacerea clientelei. Unele dintre
problemele care apar in derularea serviciilor de transport de marfuri sunt legate de
continuitatea si regularitatea, ceea ce creeaza sansa stabilirii unor relatii constant intre firma
transportatoare si client. Cele doua probleme care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:
a). adaptarea sistemul de servicii la procesele ce au loc in cadrul firmei expeditoare sau
trensportatoare, precum si in cadrul raportului dintre firma si client;
b). reteaua de relatii. Clientul are contacte la diferite nivele cu firma de transport ( cu
personalul operativ, cu personalul de la depozite, cu reprezentantii manageriali ).
In practica, cererea se manifesta sub forma unei solicitari de transport care cuprinde, in
principal, date privind marfa, conditia de livrare, termenul de livrare, locul de
incarcare/descarcare si alte solicitari. La randul sau, prestatorul de servicii de transport auto
analizeaza in detaliu cererea, clarifica toate cererile care nu sunt complete si transmite oferta
care contine date privind existent reala a capacitatii de transport auto, termenul de livrare si
pretul transportului. Pe baza acestei oferte, clientul analizeaza toate datele si le compara cu
cele ale concurentei, luand o decizie finale, ce se concretizeaza prin comanda ferma de
transport auto.

5
 Continut.

1.Prezentarea si descrierea principalelor tipuri de documente

Primul document este contractul de transport sau scrisoarea CMR. Contractul se intocmeste
in anumite conditii speciale, iar scrisoarea CMR ( scrisoare de transport ) este in general
valabila pentru marea majoritate a transportului in sistem national sau international.

Scrisoarea de transport rutier tip CMR trebuie sa contina obligatoriu cel putin
urmatoarele date:
 locul si data intocmirii;
 numele si adresa predatorului ( exportatorului );
 numele si adresa transportatorului ( expeditorului );
 locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;
 numele si adresa destinatarului;
 denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase
denumirea lor in general recunoscuta;
 numarul coletelor, marcajele special si numerele ( inscriptiile ) lor;
 greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata;
 conditia de livrare INCOTERMS 2000;
 cheltuielile aferente transportului ( pret de transport, accesorii, taxe vamale, cheltuieli
survenite de la incheierea contractului si pana la eliberarea marfii );
 instructiuni pentru formalitati vamale si altele;
 mentiunea ca transport este supus regimului stabilit prin CMR si nici alte clauze
contrare.
Dupa caz, scrisoarea de trasura rutiera tip CMR trebuie sa contina si urmatoarele
indicatii privind:
 interzicerea transbordarii;
 cheltuielile pe care expeditorul le preia in sarcina sa;
 totalul sumelor rambus de perceput la eliberarea marfi;
 valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special de eliberare;
 instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
 termenul convenit pentru efectuarea transportului;
 lista documentelor predate transportatorului;

6
  orice alta indicatie pe care partile contractante o considera utila.
Raspunderile participantilor la contract sunt:
1.Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din
cauza insuficientei sau a inexactitatii datelor inscrise in Scrisoarea de trasura CMR si a
celorlalte documente pe care el le complateaza si le elibereaza ( carnet TIR, CMR).
Potrivit conditiilor reglementate prin Conventia CMR, expeditorul este raspnzator fara de
transportator pentru daunele pricinuite persoanelo, autovehiculului sau marfurilor, precum si
pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, in afara de cazul in care
aceasta defectuozitate este aparenta sau cunoscuta transportatorului in momentul primirii
marfii, acesta nefacand reserve in legatura cu ea.
Ca urmare a dreptului sau de dispozitie asupra marfii, expeditorul poate cere modificarea
ulterioara a contractului de transport rutier, solicitand transportatorului fie oprirea
transportului, fie schimbarea locului prevazut pentru eliberarea marfii, fie eliberarea marfii
unui alt destinatar decat cel indicat in Scrisoarea de trasura rutiera. Acest drept al
expeditorului, de a dispunde asupra marfii, se stinge, insa, in momentul in care al doilea
original al scrisorii de trasura rutiera CMR a fost remis destinatarului sau in momentul in care
marfa a fost eliberata destinatarului contra unei dovezi de primire.
De retinut, insa, faptul ca, in situatiile in care este vorba de rea-credinta, in legatura cu
executarea instructiunilor primate ulterior, sau in cazurile in care transportatorul nu a cerut
prezentarea primului exemplar original al Scrisorii de trasura rutiere CMR, acesta poate fi
facut raspunzator.
De asemenea, daca, dupa sosirea marfii la destinatie, se ivesc impedimente la eliberare,
transportatorul este obligat sa ceara instructiuni de la expeditor, inclusive in situatiile in care
destinatarul refuza primirea marfii ( expeditorul are dreptul sa dispuna asupra marfii ), fara a
mai prezenta primul exemplar original al Scrisorii de trasura CMR.
2. Transportatorul. Potrivit prevederilor Conventiei CMR, transportatorul este
raspunzator, ca si un comisionar, de consecintele pierderii sau utilizarii inexact a
documentelor care insotesc Scrisoarea de trasura CMR, cu precizarea ca despagubirea care i
se pune in sarcina, nu poate totusi sa o depaseasca pe aceea pe care ar fi datorat-o in caz de
pierdere a marfii.
Transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partial a marfii, pentru avariile
produse intre momentul primirii marfii sic el al eliberarii acesteia, precum si pentru
intarzierea la eliberare. El poate fi exonerate de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau
intarzierea au avut drept cauza fie o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa sau
un ordin ( instructiuni ) al acesteia ( care sa nu fie insa o consecinta a cupei transportatorului ),
fie un viciu propriu al marfii sau circumstantele pe care transportatorul nu putea sa le evite si
7
ale caror consecinte nu le putea preveni. In acest sens, transportatorul nu poate insa invoca,
pentru a fi exonerate de raspundere, nici lipsa carburantului, nici defectiunea autovehiculului
pe care il foloseste pentru efectuarea transportului si nici culpa persoanei de la care l-a
inchiriat sau a prepusilor acesteia.
In general, conform prevederilor conventiei CMR, transportatorul nu raspunde daca
pierderea sau avarierea marfii se datoreaza urmatoarelor imprejuraru:
 Folosirea de autovehicul descoperite, fara prelate, daca aceasta clauza a fost convenita
in mod expres cu expeditorul si mentionata in Scrisoarea de trasura CMR;
 Lipsa sau defectiunile ambalajului utilizat pentru marfurile transportate sau efectuarea
unei ambalari necorespunzatoare;
 Manipularea si stivuirea in general a marfii au fost efectuate de catre expeditor,
destinatar sau persoane care au actionat in contul acestora;
 Natura unor marfuri transportate, care poate determina fie o pierdere totala sau partial,
fie o avarie, ca, de exemplu: scurgerea, ruginirea, uscarea, risipirea, spargerea, atac al
insectelor sau rozatoarelor;
 Insuficienta sau neconcordanta marcajelor ( numerelor ) coletelor;
 Transportul de animale vii.
In aceste cazuri, transportatorul este exonerate de raspundere numai daca face dovada ca a
luat toate masurile care ii reveneau in mod normal si ca s-a conformat instructiunilor special
care i-au fost date.
Se considera intarziere la eliberare situatia in care marfa nu este eliberata in termenul
convenit si inscris in Scrisoarea de trasura CMR sau marfa nu este eliberata dupa trecerea a 30
de zile de la expirarea termenului convenit.
Cuantumul despagubirii acordate de transportator ( caraus ) nu poate totusi depasi suma
prevazuta in Conventia international CMR. Separate, transportatorul va mai restitui total sau
partial taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia expedierii marfii, fara
insa a datora si alte daune-interese pentru pierderea respective.
In caz de avarii despagubirea acordata de transportator nu poate depasi suma calculate
pentru pierderea totala, daca intreaga expeditie este avariata, sau suma calculate pentru
pierderea partii depreciate, in caz de avarie partiala.
Pentru pagubele suferite, pana la primirea despagubirii cuvenite, cel mai drept poate
pretinde dobanzi, care se calculeaza intr-un cuantum de 5% pe an, incepand din ziua
reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau daca nu a existat reclamatie, din ziua
prezentarii actiunii in justitie.

8
 Transportatorul care a platit in final despagubiri, expeditorului sau destinatarului, are drept
regres contra celorlalti transportatori participant la executarea contractului de transport rutier.
Acest drept, in conformitate cu prevederile conventiei , se exercita cu respectarea
urmatoarelor reguli:
 Transportatorul prin fapta caruia s-a produs paguba trebuie sa suporte singur
despagubirea cuvenita, indiferent daca a platit-o el sau un alt transportator;
 Daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai muti transportatori, fiecare dintr ei va
suporta, din totalul despagubirii, o suma proportional cu partea sa de raspundere;
 Daca nu se poate stabili care dintre transportatori a produs prin fapta sa paguba
respective, despagubirea cuvenita se va suporta propotional, de catre toti
transportatorii participant, in functie de partea din pretul transportului care le-a
revenit;
 Daca unul dintre transportatori devine insolvabil, partea de despagubire care ii revine
se repartizeaza intre restul transportatorilor participant, de asemenea proportional cu
pretul de transport incasat.
3. Destinatarul poate dispune la randul sau de marfa, chiar din momentul intocmirii
Scrisorii de trasura CMR, daca expeditorul face o mentiune in acest sens pe scrisoare. De
retinut, insa, ca daca, exercitand dreptul sau de dispozitie, destinatarul a ordonat eliberarea
marfii unei alte persoane, aceasta nu mai poate desemna la randul sau alti destinatari.
Daca destinatarul a primit marfa, fara sa fi constatat starea ei, in contradictoriu cu
transportatorul sau daca cel mai tarziu in momentul eliberarii ( cand este vorba de pierderi ori
avarii aparente ) sau in termen de 7 zile lucratoare ( cand este vorba de pierderi sau avarii
neaparente ), nu a facut rezerve transportatorului prin care sa indice natura generala a pierderii
sau avariei, se prezuma, pana la proba contrarie, ca a primit marfa in starea descrisa in
scrisoarea de trasura rutiera. Rezervele respective trebuie facute de destinatar in scris, mai ales
in situatia unor pierderi sau avarii neaparent.
In Conditiile generale care reglementeaza derularea contractului de transport international
rutier se stipuleaza ca destinatarul – chair daca a refuzat primirea marfii – poate cere oricand
eliberarea ei, atata timp cat transportatorul nu a primit instructiuni contrare de la expeditor.
Daca impedimentul la eliberarea marfii a aparut dup ace destinatarul a dat dispozitie de a se
elibera marfa unei alte persoane, destinatarul respective se substitute expeditorului, iar aceasta
alta persoana destinatarului.
In situatii extreme, de impiedicare la transport sau la eliberare, transportatorul poate sa
descarce imediat marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de ea, transportul
considerandu-se incheiat imediat dupa descarcare. In acest caz, transportatorul trebuie sa-si
assume direct pastrarea marfii sau sa o incredinteze unui tert, sitatie in care ramane
9
raspunzator numai pentru alegerea judicioasa a tertului respective. Indiferent insa de modul de
rezolvare, marfa ramane in continuare grevate de creantele ce rezulta din Scrisoarea de trasura
CMR, precum si din toate celelalte cheluieli ocazionale.
In situatiile in care marfa a fost vanduta, suma obtinuta din vanzare se pune la dispozitia
persoanei ce are dreptul de a dispune de marfa, dup ace in pprealabil au fost retinute toate
cheltuielile care au grevat marfa.
In conformitate cu prevederile Conventiei CMR, transportatorul raspunde, in aplicarea
reglementarilor acestea, atat de propriile actiuni si omisiuni, cat si de actiunile si omisiunile
prepusilor sais au ale oricaror altor persoane la seviciile carora a recurs pentru executarea
transportului.
Documentele insotitoare ale Scrisorii de trasura CMR
Expedierea camioanelor in trafic international presupune indeplinirea formalitatilor vamale
legate de exportul-importul marfurilor si a altor formalitati. Pentru aceasta, Conventia CMR,
art. 11, stabileste obligatia expeditorului de a anexa la Scrisoarea de trasura CMR
documentele necesare privind marfa. Acestea sunt:
1) Facture externa si lista specificativa;
2) Certificatul de calitate a marfii;
3) Certificatul de origine ( exemplu – EUR 1 );
4) Certificatul de sanatate;
5) Autorizatia ( licenta ) de export/import;
6) Declaratia de incasare valutara la export.
Transportul rutier trebuie sa detina documentele autovehiculului care efectueaza
transportul international:
1) Certificatul de inmatriculare, eliberarat de Ministerul de Interne, cuprinzand datele de
identificare ale autovehiculului.
2) Foaia de parcurs – date privind desfasurarea transportului pe zile, tari etc.
3) Carnetul TIR.
4) Autorizatia de transport international, care se emite, de regula, de Ministrul
Transporturilor din fiecare tara de transit/ destinatie, in baza acordurilor bilateral.
In Romania, Ministrul de resort elibereaza autorizatiile de transport pentru autovehicule si
remorci straine, cu sau fara incarcatura, acestea fiind platii, taxei de autorizare, de folosire a
drumurilor si taxei suplimentare pentru tonaje agabaritice admise de lege.
5) Tripticul sau CDD – Carnetul de trecere prin punctele vamale, eliberat de Automobil
Club Roman in baza Conventiei vamale relative la importul temporar al vehiculelor
rutiere comerciale, incheiata la Geneva, la 18 mai 1956, la care Romania a aderat prin
Decretul nr. 727, din 1965, pubilicat in “Buletinul Oficial” nr 7, din 9 octombrie 1965.
10
 Tripticul se elibereaza pentru un an si permite trecerea prin diferite puncte vamale, unde
este stampilat si i se decupeaza voletii de intrare-iesire, facand dovada trecerii autovehiculului
prin acel punct vamal.
6) Certificatul de agreere atesta ca autovehiculul corespunde conditiilor tehnice si
vamale pentru transportul international de marfa sub sigiliu vamal, conform
Conventiei TIR. Acest document se elibereaza de Directia Generala a Vamilor, pentru
o anumita perioada de timp.
7) Polita ( certificatul ) de asigurare este eliberata de asigurator si face dovada asigurarii
de raspundere civila pentru riscurile specific transportului cu autovehicule.
8) “Cartea Verde” nu este valabila pentru toate tarile ( exemple: Siria, Iordania, Irak,
Kuweit ); reprezinta asigurarea pentru riscurile ce pot aparea pe parcursul altor tarii.
9) Certificatul de atestare ATP atesta ca autovehiculul corespunde pentru transportul
marfurilor perisabile si este valabil pentru tarile member al asociatiei
“Transfrigoroute”, infiintata in 1955.
10) Diagramele de tahograf arata numarul de kilometric parcursi, timpul zilnic de
circulatie si stationare, vitezele realizate in parcurs.
A treia categorie de documente sunt cele privitoare la conducatorii auto si anume:
1. Pasaportul, care se elibereaza de Ministerul de Interne, iar vizele se acorda de
ambasade.
2. Permisul de conducere ( international ).
3. Certificatul international de vaccinare, emis dupa vaccinare, de Centrul antiepidemic.
4. Carnetul de evidenta vamala, emis de Directia Generala a Vamilor, in care soferul
mentioneaza valuta cheltuita si valuta cu care intra in tara.
Modalitatea de transport rutier s-a dovedit eficienta pentru asigurarea lantului “door to
door” intr-un timp relativ redus. Nu acelasi lucru poate fi insa afirmat in ceea ce priveste
pretul transportului rutier, acesta mentinandu-se inca relative ridicat. In aceasta situatie,
orientarea spre o astfel de modalitate de transport se va stabili numai dupa o analiza temeinica
a pretului ca va trebui onorat.

11
 2.Documente de monitorizare a cursei.
La plecarea in cursa de transport international, soferul va detine asupra lui toate
documentele necesare efectuarii in bune conditii a transportului. Acestea vor fi documente
aferente mijlocului de transport, marfii transportate si soferului.
Incepand enumerarea acestora cu cele privind soferul, vor fi: permis de conducere,
certificat ADR, pasaport cu viza valabila, asigurare de sanatate, foaie de parcurs si altele, de la
caz la caz ( ordin de plata sau marsruta, instructiuni, etc. ). Soferul va fi apt din punct de
vedere medical sa efectueze transportul. El va face periodic controlul medical si psihologic la
un centru specializat si autorizat in acest sens.
Documentele mijlocului de transport ce va fi detinute de sofer sunt: certificatul de
inmatriculare, carte de identitate ( copie ), certificatul eliberat de RAR referitor la incadrarea
autovehiculului ( original ), certificatul de agreere, licenta de executie si transport, carte verde
si carte alba ( asigurare pentru marfa ), set de autorizatii pentru tarile tranzitate si de detinatie
sau autorizatie si carnet CEMT. Pentru marfa transportata, soferul va avea asupra lui un carnet
TIR si un set de formulare HMR in alb.
Este necesar sa se urmareasca permanent valabilitatea documentelor, acordandu-se atentie
deosebita urmatoarelor: viza de pe pasapoartele soferilor, verificarea tehnica anuala i.t.p.,
certificat de agreere, carnet T.I.R., licente, carte verde, autorizati.
Soferul se va ingriji pe timpul transportului de integritatea tuturor documentelor
incredintate, orice deteriorare a acestora putand duce la anularea valabilitatii lor.
Desfasurarea transportului.
Prezentarea la locul de incarcare se va face respectandu-se data si ora mentionate in
comanda de transport. Orice intarziere pe langa faptul ca poate duce la prelungirea duratei de
incarcare ( ramanerea de pe o zi pe alta la incarcare datorita terminarii programului de lucru
sau amanarea vamuirii marfii ), poate chiar determina anularea incarcarii datorita sosirii unui
alt autocamion pentru preluarea marfii, expirarea acreditivului sau a scrisorii de credit.
Ideea ca beneficiarul poate sa astepte inca o zi sau doua pana ajunge autocamionul cu marfa
este larg raspndita in randul soferilor ( si nu numai ). Astfel se pot pierde clienti importanti si
scade seriozitatea firmei respective de transport.
Soferul trebuie sa se prezinte la persoana de contact indicata si va respecta pe cat posibil
indicatiile acesteia referitoare la locul si modul in care va avea loc incarcarea. Orice
divergenta aparuta, daca nu poate fi solutionata pe loc, va fi adusa la cunostinta
organizatorilor de trasnport. Soferul va trebui sa coordoneze procesul de incarcare, indicand
modul de asezare si de fixare a marfii. Aceasta va fi astfel incarcata, incat sa se evite aparitia
supratonajelor pe axe, sa nu se deterioreze pe timpul transportului si sa nu pericliteze
siguranta circulatiei.
12
 In cazul in care soferului nu i se permite sa asiste la incarcarea marfii, acesta va mentiona
in scrisoarea de transport – CMR, la rubrica de rezerve ale transportatorului ( de regula
rubrica 19 ), faptul ca nu a asistat la incarcare. Acest fapt se va comunica cat mai repede
posibil societatii de transport. De subliniat ca mentiunea pe scrisoarea de transport se va face
la locul de incarcare, astfel incat mentiunea sa existe si pe exemplarul care ramane la
expeditor. Situatia in cauza apare frecvent la incarcarile din strainatate cand soferului nu i se
permite accesul la rampa pentru a supraveghea incarcarea.
Rezervele pe scrisoarea de transport CMR se vor face ori de cate ori soferul are dubii cu
privire la natura sau cantitatea marfii incarcate, calitatea ambalajului si orice alte aspecte ce
pot aparea de la caz la caz.
Referitor la documentele insotitoare, soferul este direct raspunzator pentru documentele
incredintate la incarcare, dar nu si pentru continutul acestora. In cazul in care va observa
diferente privind cantitatea marfii, exprimata ca numar de colete, paleti, butoaie, etc. sau
greutate, tipul marfii destinatia, biroul vamal de import intre inscrisurile de pe factura,
scrisoarea de transport, carnetul TIR, va semnala acest lucru imediat la expeditor sau
comisionarul vamal pentru corectare. Pentru orice costuri suplimentare aparute datorita
necocordantei inscrisurilor este raspunzator expeditorul, iar nu transportorul.
Daca expeditorul specifica in scrisoarea de trasura, lista documentelor insotitoare, soferul
este obligat sa verifice existenta acestora. In general, marfa este insotita de urmatoarele
documente: factuar proforma sau comerciala, lista de colisaj, certificat de origine EUR 1,
certificat de conformitate, certificat de calitate, certificat fito-sanitar sau sanitar – veterinar.
Pentru marfurile care circula sub acoperirea Acordului ADR vor fi anexate la documente
instructiuni privind modul de actiuonare in caz de incidente, prezentarea denumirii chimice si
numarul ONU si pericolele pe care le prezinta.
Dupa efectuarea controlului vamal, soferul va verifica documentele primite, operarea in
carnetul TIR, sigilarea si inscrierea corecta a numarului sigiliului.
Tranzitarea dintr-o tara in alta se va efectua la punctele de trecere speciale pentru transportul
de marfuri.
Soferul va respecta intocmai ruta de indrumare primita la plecare, tranzitand prin punctele
de frontiera mentionate pe scrioarea de transport si carnetul TIR.
In frontiera soferul se va prezenta cu documentele solicitate, de regula: autorizatie de
tranzit pentru tara respectiva sau autorizatie CEMT, carnet TIR ( sau document de tranzit ),
scrisoare de transport, factura.
Se va urmari in mod special operarea carnetului TIR – ruperea voletului de intrare sau
iesire, mentionarea pe voletul urmator a tranzitului, datarea, semnarea si stampilarea
cotorului.
13
 O problema deosebita o ridica prezentarea in frontiera romana la import. Aici, pe langa
operarea carnetului TIR, vor trebui stampilate de catre organul vamal scrisoarea de transport
si factura marfii. De asemenea, se va respecta punctul de frontiera indicat de importatori,
acela unde acesta are abilitare de import, sau, in functie de natura marfii, se va utiliza un
anumit punct de frontiera.
Daca se efectueaza tranzitul cu sistemul RO – LA ( Ungaria – Austria sau Ungaria –
Slovenia ), trebuie retinut in cazul utilizarii punctului de frontiera Nadlac – Nagylsk pentru
portiunea Nagylak – Szeged nu se plateste taxa de tranzit.
Incarcarea camionului cu marfa la intoarcerea in tara este o conditie obligatorie pentru
rentabilitatea unui transport. Organizarea unei curse trebuie facuta astfel incat sa se elimine pe
cat posibil efectuarea unor kilometri cu mijlocul de transport neincarcat, mai ales in trafic
extern.
Pe cat posibil, se va incerca angajarea returului inainte de plecarea autovehiculuilui in cursa
de export, putandu-se astfel preconiza durata transportului si cheltuielile ce pot sa apara. In
cazul in care nu sa reusit acest lucru, este indicat sa se preia returul inainte de descarcarea
camionului, eliminandu-se in acest fel timpul de stationare.
Sunt si situatii in care este dificil de gasit marfa pentru retur sau tariful obtinut este prea
mic. Depinde de fiecare transportator in parte daca prefera sa aiba un camion gol in asteptare ,
pana va apare o incasare la un pret mai bun, sau il va incarca la un tarif mai mic, dar in timp
mai scurt.
Soferul are obligatia ca pe timpul efectuarii transportului sa anunte periodic la societatea de
tranport pozita unde se afla ( punct de frontiera, loc de vamuire sau descarcare ) pentru a se
putea prelua comanda de retur si pentru a respecta data incarcarii.
De la locul de vamuire sau de descarcare soferul va comunica un numar de telefon sau de
fax unde poate fi contactat pentru comunicarea datelor referitoare la incarcarea de retur. De
regula, se vor comunica soferului: data incarcarii, locul incarcarii, locul vamuirii, natura
marfii de incarcat, cantitatea acesteia si modul de ambalare, locul de vamuire si descarcare,
precum si alte instructiuni referitoare la documentele ce vor fi anexate, punctele de trecere a
frontierei, durata transportului etc.
Orice eveniment aparut care poate duce la neprezentarea la timp la locul de incarcare va fi
comunicat imediat de catre sofer, pentru a putea fi anuntat beneficiarul.
Prezentarea in frontiera romana se va face in punctul indicat de beneficiar, atunci cand
acesta solicita in mod expres aceasta, sau in unul ales de transportator daca nu se specifica
unul in ordinul de transport. Aici se va urmari de catre sofer, dupa cum am mai amintit
operarea carnetului TIR ( in special mentionarea biroului vamal de destinatie si duratia
tranzitului ), stampilarea facturii si a C.M.R – ului.
14
 In cazul in care pentru marfa importanta este necesara licenta de import, aceasta va fi
solicitata de vama de frontiera. Documentul poate fi prezentat si in copie. Soferul va
comunica imediat la societatea de transport lipsa licentei – daca este cauzul – pentru a se evita
prelungirea timpului de stationare in vama.
La vama de destinatie soferul se va prezenta cu actele si cu mijlocul de transport – daca se
solicita si prezenta acestuia – pana cel tarziu ultima zi a termenului de tranzit.
Societatea de transport va comunica sosirea mijlocului de transport beneficiarului marfii sau
casei de expeditie ce a emis ordinul de transport. Inregistrarea documentelor se va face
personal de catre sofer sau un delegat al transportatorului la comisionarul vamal indicat de
benificiar. Din momentul inregistrarii documentelor in vama incepe derularea termenului liber
acordat de transportator pentru vamuire si descarcare ( de regula, 48h ).
Soferul va prezenta organizatorului de transport documentele justificative pentru
eventualele taxe suplimentare platite pe timpul transportului pentru a se putea recupera
sumele in discutie cu conditia ca in contractul de transport sa fie inclusa si aceasta clauza.
Descarcarea se va efectua dupa ce s-a inchis carnetul TIR si s-a rupt sigiliul de mijlocul de
transport de catre organul vamal. Se va refuza eliberarea marfii inainte de efectuarea
operatiunilor vamale de import si de primirea carnetului TIR inchis.
La descarcare soferul este obligat sa asiste personal, urmarind preluarea marfii de catre
beneficiar. In cazul in care se constata lipsuri sau deteriorari ale marfii, pe langa mentionarea
acestora in scrisoarea de transport, se va inctocmi un proces – verbal, care va fi semnat de
catre beneficiar, sofer si un martor, soferul fiind direct raspunzator de lipsurile sau
deterioaraile aparute, daca nu a mentiont la incarcare observatiile sale pe scrisoarea de
transport.

In anexe se regasesc o parte din aceste documente in copie, in stare completata sau in alb.

15
 3.Studiu de caz. Analizati o cursa pe tot parcursul derularii ( sau o zi de
activitate ).
Pentru analiza s-a luat in discutie relatia de parteneriat desfasurat intre S.C. “ Comlorela”
S.R.L., Beclean, firma specializata in transporturi si executarea de lucrari in infrastructura si
constructii si asociatia familiara a numitului Fazakas Gavrila din Beclean, str. Beclenut, asa
numit “patron – sofer” detinator al unei autobasculante, pe care periodic poata sa o puna la
dispozitia firmei sus mentionate, impreuna cu soferul aferent ( un membru al familiei ).
Pentru a reflecta activitatea unei zile, se pleaca de la contractul de transport, in cazul de fata
“Scrisoare de transport pentru marfuri in trafic national”, document ce tine loc si de comanda
de transport. Odata depusa scrisoarea parafata si semnata de parti, acestea isi cunosc
drepturile si responsabilitatile ce le revin. Conform documentului ( vezi anexele ), expeditorul
( in acelasi timp si destinatar ) solicita transportatorului efectuarea unor transporturi de
produse de balastiera din localitatea Reteag, in localitatea Crainimat, unde destinatarul are
aprovizioneaza o statie de preparat betoane, si in localitatea Dej unde are in executie lucrari
de pavaj.
Asa cum rezulta din foaia de parcurs ( vezi anexele ) si din diagrama tahograf, sunt
efectuate un anumit numar de curse in data respectiva. confirmarea efectuarii acestor curse se
afla mentionata in “bonul de transport” anexat celorlalte documente. De asemenea pe foaia de
parcurs se gasesc consumurile normate de combustibil, distantele parcurse pe fiecare etapa,
parcursul echivalent pentru ziua respectiva, iar in bonul de transport suplimentar, se regasesc
elemente de tarifare.

Concluzii.
Prezenta lucrare trebuie sa aduca dovada capacitatii absolventului de a identifica, a selecta
si a opera cu diferite tipuri de documente specifice activitatii de transport cu mijloace auto, de
cunoastere a legislatiei si specificului activitatii in domeniu.

16
Bibliografie.

1. Tanase F., s.a., Tehnologia repararii automobilelor, Edituara Didactica si

Pedagogica , Bucuresti, 1983.
2. Fratila Gh., s.a., Automobile. Cunoastere, Intretinere si Reparare, Editura
Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2005.
3. ***Reglementari Rutiere, Editura Shik, Bucuresti, 2006.
4. Dr. Ing. Tatar I., s.a., Manualul Operatorului de Transport Rutier, Editura
IFPTR, Miercurea-Ciuc, 2008

17
Anexe.

18