Universitatea „ Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Finanțe și Bănci

Taxele vamale
Coordonator: Student:
Conf. dr. Lăzărescu Ioana Vodă Mădălina

Galați
2023
 Cuprins:
Introducere
Capitolul I
Parte teoretică
Capitolul II
Studiu de caz
Concluzii și propuneri
Webografie
 Introducere

Până în Evul Mediu, taxele vamale sunt percepute la

punctele de colectare a vămilor ca taxă de pașaport,
pentru utilizarea drumurilor, podurilor și instalațiilor
portuare sau ca taxă de protecție pentru comerț.
Datorită taxelor vamale ridicate, mărfurile străine
ieftine au devenit mai ieftine, iar mărfurile interne
echivalente au rămas competitive.

În sec. al XIX-lea este înființată Uniunea Vamală

Germană cu scopul de a crea o piață economică unică și
unificarea condițiilor fiscale și economice.

În 1939 apare Legea Vamală, care se aplică din 1961

până la introducerea indicelui vamal în 1994, când este
finalizată piața unică europeană. La 1 ianuarie 1993,
este creată zona economică din Europa fără frontiere
pentru toate mărfurile, cu încheierea „Acordului
general privind tarifele și comerțul, GATT” de ONU în
1947.
În 1995, aceasta din urmă este înlocuită de
Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Un alt pas important îl reprezintă înființarea unei

uniuni vamale de către Franța, Belgia, Țările de Jos,
Italia și Republica Federală Germania, formând
Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1968.
Astfel, toate statele își declară disponibilitatea de a
elimina taxele vamale naționale și de a le fuziona
într-un tarif vamal unic pentru Comunitatea 1968
Europeană (CE) față de țările terțe.

De la finalizarea pieței unice europene din 1993,

comerțul internațional pe piața unică din Uniunea
Europeană nu mai face obiectul controalelor vamale,
totuși vama își îndeplinește sarcinile de-a lungul
întregii frontiere externe cu țările terțe, porturi și
aeroporturi.
Cea mai mare extindere a UE are loc la 1 mai 2004
prin aderarea altor 10 state la UE.
2004
Politica Vamală și Tariful Vamal
Politica vamală reprezintă partea politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementărilor și normelor emise de stat
prin instituțiile abilitate care se aplică tuturor mărfurilor care trec frontierele vamale ale unei țări. Acestea implică
controlul mărfurilor și mijloacelor de transport care trec frontierele vamale, îndeplinirea formalităţilor de vămuire,
impunerea vamală prin plata drepturilor vamale la bugetul statului.

Instrumentul principal de aplicare a politicii vamale este tariful vamal. Tariful vamal este și principalul instrument pentru
reglementarea schimburilor comerciale.

Tariful vamal reprezintă, „un tabel sistematic al mărfurilor și al taxelor vamale corespunzătoare acestora care se percep
pentru mărfurile trecute peste granița vamală a unei țări”.

În practica internațională există tarife vamale cu o singură coloană pentru taxa vamală prevăzută sau cu mai multe
coloane. Aceste coloane cuprind taxe vamale pentru țările care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate, taxe
pentru țările care nu beneficiază de clauză (taxe autonome) și, uneori, taxe vamale preferențiale, care se acordă unor țări
slab dezvoltate. Pe lângă taxele vamale percepute la fiecare produs sau grupă de produse, tariful vamal mai poate cuprinde
nomenclatorul mărfurilor scutite de taxe vamale, unele reguli de impunere, precum și alte formalități vamale.

Ca rezultat a formării Comunității Economice Europene în 1968 are loc eliminarea taxelor vamale între statele membre, iar
la frontierele externe, mărfurilor provenite din țările terțe li se aplică Tariful Vamal comun, completat de Tariful Vamal
integrat (TARIC). Produsele care se află în liberă circulație în cadrul Uniunii trebuie să respecte normele pieței interne și
anumite dispoziții ale Politicii comerciale comune. În plus, Codul vamal comunitar și Codul vamal al Uniunii garantează o
aplicare uniformă a normelor de către autoritățile vamale ale statelor membre.
 Taxă
Taxa este o variantă a impozitului perceput de guvern pe articolele importate, fiind numită taxă de
import și fiind percepută asupra articolelor produse și distribuite în interiorul granițelor naționale.

De asemenea, există și mărfuri de export ce sunt supuse taxelor, această formă de taxă numindu-se drept
de export. Deoarece o taxă este comparabilă cu o taxă de consum, este considerată o taxă indirectă.

Guvernul pune o taxă asupra celui care importă mărfuri din altă țară. Cele mai cunoscute două forme
de taxe sunt accizele și taxele vamale. Taxa vamală este termenul folosit pentru a se referi la taxa
aplicată produselor importate dintr-o țară străină, în timp ce acciza este un fel de taxă aplicată
articolelor fabricate care fac parte dintr-o tranzacție intra-statală.

Plățile taxelor se aplică ori de câte ori se importă mărfuri într-o țară, iar acestea se numesc taxe vamale
sau accize. Ele sunt stabilite prin lege pentru a determina eficiența cu care un produs poate fi importat.
Acesta reprezintă un efort de a împiedica alte națiuni să aducă în țară o cantitate excesivă de produse
fabricate anterior; taxele contribuind la creșterea producției locale, care la rândul său sprijină ocuparea
forței de muncă locale, produsele locale și gestionarea eficientă a resurselor.
 Tarif
Tarifele sunt taxe impuse de guvern pentru produsele importate din alte țări. Atunci când guvernul
aplică tarife pentru articolele importate, prețul pe piața internă a acestor mărfuri crește. Impunerea de
tarife asupra unui articol are ca rezultat o reducere a cantității importate de pe piața globală și o
creștere a producției acestor bunuri în economia internă.

Tarifele sunt clasificate în două tipuri: tarife de import și tarife de export. Pentru produsele importate
se percep tarife de import, iar pentru cele exportate, tarife de export. Guvernul folosește tarifele de
import sau export pentru a crește veniturile prin colectarea tarifelor.

Tarifele pentru articolele importate sunt clasificate de autorități în două mari categorii. Primul tip de
impozit este ad valorem, care este calculată ca proporție din valoarea totală a articolului. Al doilea este
un tarif unic. Este o taxă percepută pe baza unei rate forfetare determinată de numărul de articole sau
de greutatea transportului.
Avantaje:
»Păstrarea afacerilor locale și a locurilor de muncă;
» Protejarea intereselor consumatorilor autohtoni;
» Protejarea noilor industrii;
» Asigurarea Securității Naționale;

Documentele de import necesare, care trebuie să fie incluse, pentru a importa cu succes, includ:
» o factură comercială care afișează prețul de achiziție, țara de origine și clasificarea tarifară HTS;
» o listă de ambalare, care detaliază importurile;
» un conosament, care enumeră mărfurile sub formă de chitanță;
» un aviz de sosire;

Taxele vamale sunt, de obicei, colectate în timp ce mărfurile sunt examinate și inspectate de către oficialii de
frontieră care caută să stabilească o descriere completă a importurilor efectuate de către o anumită persoană.
Oficialii vamali caută, de obicei, probleme legate de mărci comerciale sau comerț echitabil pe piață, pe baza
valorii de evaluare a importurilor personale. Oficialii vamali caută, de asemenea, să confirme țara de origine
pentru importurile efectuate, deoarece există anumite acorduri comerciale cu țări desemnate care pot duce la
tarife fără taxe vamale. Autoritatea vamală din fiecare țară este responsabilă pentru colectarea taxelor vamale
importate sau exportate în fiecare țară în parte.
Vânzătorii și expeditorii nu pot plăti taxele vamale în avans, de aceea
lucrul cu un broker vamal autorizat te asigură că taxele vamale sunt
plătite în numele tău.

Brokerul vamal este cel care reprezintă importatorul sau exportatorul

în fața organului vamal în calitate de intermediar în procesul de
vămuire a mărfurilor, fiind în drept să efectueze orice operațiuni de
mediere în domeniul vamal. Rolul brokerului vamal este de a facilita
procesul de vămuire prin completarea declarației vamale, calcularea
taxelor și impozitelor și prezentarea mărfii pentru control. 
Rolul taxelor vamale
Se consideră că taxele vamale au trei funcții principale. Așadar, taxele vamale trebuie:
» să servească drept sursă de venit;
» să protejeze industriile interne;
» să remedieze denaturările comerciale (funcția punitivă pentru dumpingul de produse);

Funcția de venituri din tarife oferă guvernelor o sursă de finanțare. În trecut, aceasta a fost principala funcție și
motivul pentru aplicarea tarifelor, dar dezvoltarea economică și crearea sistematică internă, de exemplu, reprezintă
doar aproximativ 2% din veniturile fiscale. Cu toate acestea, veniturile pot fi încă o funcție tarifară importantă în
țările subdezvoltate.
În vremurile noastre, tarifele sunt mai mult un instrument de politică comercială pentru a proteja industriile interne
prin modificarea condițiilor în care mărfurile concurează.
Un exemplu în acest sens sunt „cotele tarifare”, care sunt folosite pentru a găsi un echilibru între accesul pe piață și
protejarea industriei interne. Contingentele tarifare funcționează, în mod normal, prin aplicarea unor taxe reduse sau
fără taxe la importurile de până la un anumit volum și apoi rate mai mari la importurile care depășesc nivelul
contingentului.

Vama SUA precizează faptul că taxa vamală este un tarif sau o taxă impusă asupra mărfurilor, atunci când sunt
transportate peste granițele internaționale. Scopul taxei vamale este de a proteja economia fiecărei țări, rezidenții,
locurile de muncă, mediul etc., prin controlul fluxului de mărfuri, în special mărfuri interzise și restrictive, în țară și în
afara ei.
Taxa anti-subvenție, cunoscută și sub denumirea de taxă compensatorie, este un fel de suprataxă la import, percepută pentru a
compensa bonusul sau subvenția primită direct sau indirect la etapa de fabricație, producție și randament a mărfurilor importate.

Importurile fără taxe ar putea avea legătură cu alte lucruri, după cum urmează:
» importurile de bunuri utilizate la fabricarea altor bunuri pentru consumul local;
» importurile de bunuri utilizate la fabricarea altor bunuri pentru export;
» importurile de mărfuri care se află doar temporar în țară pentru ajustări, reparații etc., care sunt apoi reexportate;
» importuri de bunuri pentru consum local.

Există diferențe mari în regulile care se aplică fiecăreia dintre aceste rambursări, iar importatorii nu vor primi automat
rambursările. În schimb, importatorii trebuie să solicite aceste rambursări, de preferință înainte ca mărfurile să fie importate.

Efectul tarifelor asupra unei economii este dat de 2 aspecte: volumul tranzacțional și prețul comercial, ce determină următoarele:
» protecție: taxele de import ridică prețul mărfurilor importate, astfel se reduc importurile și crește cererea de bunuri autohtone;
» consum: creșterea prețului mărfii impozitate reduce capacitatea de consum a țării;
» distribuție: creșterea prețului bunurilor produse pe plan intern echivalează cu o redistribuire a veniturilor între consumatori și
producători în favoarea producătorilor;
» venituri: o taxă de import =venituri crescute ale guvernului;
» venit și substituție: taxa poate determina trecerea de la cheltuielile pentru bunuri străine la cheltuieli pentru bunuri interne,
ceea ce ar conduce la un venit intern și un loc de muncă mai ridicat;
» competiție: protecția industriilor autohtone;
» comercial: pentru a menține același nivel de vânzări, exportatorul va reduce prețul, iar importurile vor fi achiziționate la un
preț mai mic;
» balanța de plăți: reducerea importurilor va îmbunătăți balanța de plăți;
Clasificare taxe
1. Obiectul impunerii:
» taxe vamale de import;
» taxe vamale de export;
» taxe vamale de tranzit (război comercial);

2. După scop:
» generale - stabilite în tariful vamal;
» sezoniere - practicate de Țările Europene în cadrul politicii agrare. Practicarea unor taxe vamale mari la începutul
recoltei, pentru a proteja producția internă, iar în perioada de vârf a recoltei taxele sunt mici și favorizează importul;
» excepționale - ține de prezența unor daune a unor ramuri ale economiei naționale sau ale producătorilor autohtoni,
ca rezultat al introducerii mărfurilor străine;
»fiscale - acele taxe, care se percep cu singurul scop de a alimenta bugetul statului cu sume pe care organele vamale le
încasează;
»protecționiste - acele taxe, ce au ca principal scop crearea unei bariere pentru mărfurile străine;
» de retorsiune ( de răspuns) - reprezintă răspunsul dat unui alt stat, care impune restricții la importul de mărfuri din
alt stat. Sunt aplicate ca represalii și ca răspuns la politica neloială a altor state. Taxele vamale de retorsiune se percep
ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale în vigoare;
» de egalizare - taxele care au scopul de a egala prețul mărfurilor străine cu prețul mărfii interne;
» de contingent - se aplică asupra anumitor contingente de marfă și presupun încasarea taxei vamale până când se
epuizează lotul de marfă contingentat;
3. Metoda de calculare:
» ad-valorem - se stabilesc sub forma unui procent din valoarea mărfii – 10%;
» specifice - taxe care constau dintr-o sumă specifică de bani, raportată la o unitate de măsură, de volum;
» combinate - combină ambele tipuri anterioare de taxe vamale, dar taxele se plătesc conform celei mai mari sume
indicate. Adică, ea este mai degrabă alternativă decât combinată, din cauza mecanismului specific de calculare;
c mixte - sunt o combinație între o taxă ad valorem şi una specifică și se aplică prin însumare împreună;

4. Modul de stabilire
» autonome - sunt stabilite de stat în mod independent, fără o înțelegere prealabilă cu alte state, percepându-se, de
regulă, asupra mărfurilor provenite din țările, cu care statul importator nu are încheiate convenții;
» convenționale - sunt acele taxe, al căror nivel a fost convenit de stat prin înțelegere cu alte state;

» Taxa antidumping – percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la prețuri mai mici decât
valoarea lor în țara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni;

» Taxa compensatorie – se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor la producerea sau la exportul
cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenții, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor
materiale producătorilor autohtoni;
Exemplu, prin broker
• Studiu de caz
1. Taxe import China din 2021
Achizițiile de produse de pe magazinele online din China se dovedesc de multe ori avantajoase. Prețurile sunt mici comparativ cu cele din țară, iar
transportul este gratuit. Deși timpul de așteptare este de până la câteva săptămâni, nu se plătește nicio taxă dacă valoare comenzii nu depășește 10
euro. Acest aspect s-a schimbat din iulie 2021 ca urmare a unei directive a Uniunii Europene, care a fost amânată cu 6 luni în contextul pandemiei.

Dacă valoarea produsului depășește 150 euro, atunci se achită TVA de 19%, cât și taxe vamale. În ceea ce privește taxele vamale pentru produsele
din China, acestea se stabilesc în funcție de valoarea coletului și nu depășesc 5% din acestea.
În plus, pentru coletele pentru care se plătește TVA/ taxe vamale, există și o taxă de 8 lei.
Se aplică aceeași procedură atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.
» Produs sub 10 euro – 0 lei
» Produs între 10 și 150 de euro – TVA 19%
» Produs peste 150 de euro – TVA 19% plus taxe vamale
2. Taxe vamale în cazul unui import de transport
O societate comercială achiziționează un mijloc fix de transport din import la prețul de achiziție de 20.000 euro, 1
euro=4,35lei/euro. Taxele plătite de către societatea comercială sunt taxele vamale și TVA de 24%.
» Achiziția mijlocului de transport
Val. mijlocului de transport în lei: 20.000*4,35=87.000 lei
2131 = 404 87.000 lei
Echipamente Furnizori de
tehnologice imobilizări

» Taxa vamală
Val. taxe vamale: 20.000 *10%*4,35= 8700
2131 = 446 8.700 lei
Echipamente Alte impozite, taxe și
tehnologice vărsăminte asimilare

» Plata TVA-ului și a taxei vamale

TVA= (87.000+8.700)*24%=22.968 lei
% = 5121 31.668 lei
4426 Conturi la bănci 22.968 lei
TVA deductibilă în lei
446 8.700 lei
Alte impozite, taxe Cost total import: 87.000+31.668=118.668
Concluzii și propuneri
În concluzie, putem menționa că, datorită unei varietăți mari de taxe vamale, este posibil de realizat
măsurile stabilite de reglementare tarifară a operațiunilor de import-export. Numai prin aplicarea
anumitor taxe în diferite situații concrete, se pot atinge obiectivele înaintate de politica vamală și
comercială a statului.

De asemenea, datorită varietății mari de taxe vamale se pot realiza o multitudine de importuri și
exporturi cu mărfuri complexe, ce vor satisface nevoile unei populații, dar care va crea și anumite
locuri de muncă.

Din punctul meu de vedere consider că taxele vamale au anumite roluri în conformitate cu politica
unui stat și sunt bine repartizate asupra mărfurilor, astfel încât să satisfacă ambele părți. Susțin
această părere prin faptul că există anumite criterii asupra unor categorii de importuri cărora nu li
se aplică taxe.
Webografie
1. https://pttexpress.ro/blog/taxele-vamale-care-este-scopul-lor-cum-se-calculeaza-scurt-istoric/
2. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Clasificarea%20taxelor%20vamale.pdf
3. https://trade.gov.md/ro/articles/broker-vamal
4. https://ro.scribd.com/document/224818684/Studiu-de-Caz-Privind-Taxele-Vamale
5. http://file.ucdc.ro/cursuri/F_2_N26_Politica_Vamala_Stoica_Cosmin.pdf
6. Suport de curs Finanțe Publice – Sistemul de impozite: Impozite directe și Indirecte