Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Student:
2018
1
1. Consideratii geografice generale
1.1 Asezare geografica.
Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre
45 25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică. Ca poziţie
o
Sursa:
www.galati.insse.ro
2
1.2.Căile de comunicaţie
Judeţul este străbătut de 223,5 km de drumuri naţionale, 873,7 km drumuri judeţene,
1452,3 km cale ferată. La Galaţi există un aerodrom militar în nordul oraşului, dar sunt planuri
pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.
Din Galaţi pleacă 2 trenuri intercity în direcţia Bucureşti Nord şi Iaşi mai multe trenuri rapid în
direcţiile Bucureşti Nord, Braşov etc, numeroase accelerate spre Bucureşti Nord, Constanţa,
Cluj-Napoca, Timişoara şi multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială, Mărăşeşti,
Buzău, Bereşti etc. Galaţiul este oraşul cu cele mai multe căi ferate din ţară, având şi cele mai
mari 3 triaje de vagoane. Reţeaua feroviară din oraşul Galaţi este cu mult mai dezvoltată chiar
şi decât cea din Bucureşti datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind Galaţi Triaj
Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.
Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe
fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială
europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin.
Sursa: http://romanialivewebcam.blogspot.com
3
1.3.Cadrul geografic natural
Trepte de relief: În judeţ predomină câmpia şi podişul. Aici se întâlnesc cele două
mari unităţi de relief ale ţării, Câmpia Română şi Podişul Moldovei, care corespund zonei de
întrepătrunderi a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi
parţial central-europeană. Zonă de confluenţă între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafaţa
judeţului), câmpiile Tecuci şi Covurlui (34%) şi lunca Siretului inferior şi a Prutului la sud
(16%), judeţul Galati reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai
accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi
de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia
Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos. Altitudinea maximă este atinsă
în Dealurile Fălciului: 274
Clima: Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre
sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice,
lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de
10 gr C şi la Tecuci de 9,8 gr C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 gr C la
Tecuci şi 21,3 gr C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 gr C -3 gr C. Temperatura medie lunară
este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4 gr C. Temperatura medie a lunii iulie este
de 21,7 gr C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 gr C. Repartiţia
anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de
vară, sub formă de averse.
Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a
vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult
vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-
continentală.
Hidrografia: Dunărea, Prutul şi Siretul constituie principalele ape curgătoare ce
delimitează teritoriul judeţului Galaţi. La limitele dintre judeţele Galaţi şi Tulcea, Dunărea
colectează pe o distanţă de 22 km apele râurilor Siret şi Prut, precum şi afluenţii lor. SiretuI are
ca afluent principal Bârladul, care colectează apele Corozelului. Prutul adună apele Elanului şi
Horincei, iar în centrul judeţului, Gerul, Suhurlui şi Lozova sunt colectate de Bârladel. În lacul
Brateş se varsă pârâul Chineja. Lacurile şi bălţile amenajate în scop piscicol ocupă 40% din
suprafaţa totală ocupată de reţeaua hidrografică.
4
Principala sursă de apă a oraşului Galaţi este Dunărea 178,800 metri cubi / zi (81%).
Aceasta este suplimentată de apele de adâncime de la Salcia - Vadul Roşca de 41,900 metri
cubi / zi (19%). Reţeaua hidrografică a judeţului are o lungime de 1348 km.
Mediul înconjurător
Judeţul Galaţi se caracterizează în cea mai mare parte, prin teren agricol plat, cu zone de luncă
în sud şi de-a lungul Dunării, Siretului şi Prutului.
Judeţul deţine zone naturale protejate de interes naţional şi un parc natural, dupã cum
urmeazã :
Aria Tipul zonei
Nr. Numele zonei protejate Locaţie
(ha) protejate
Dunele de nisip de la Hanu Comuna Fundeni, Rezervaţie
1 199,30
Conachi satul Hanu Conachi naturală
Municipalitatea Rezervaţie
2 Pădurea Gârboavele 230,00
Galaţi naturală
3 Pădurea -Roşcani Breana Comuna Băneasa 78,30 Rezervaţie
5
naturală
Rezervaţie
4 Pădurea Fundeanu Comuna Drăguşeni 53,20
naturală
Rezervaţie
5 Pădurea Tălăşmani Bereşti Oraş 20,00
naturală
Comuna Buciumeni Rezervaţie
6 Pădurea Buciumeni 71,20
şi Brăhăşeşti naturală
Rezervaţie
7 Pădurea Pogăneşti Comuna Băneasa 33,50
naturală
Zona Fosiliferă Tirighina Municipalitatea Rezervaţie
8 1,00
Barboşi Galaţi naturală
Tecuci Rezervaţie
9 Zona Fosiliferă Rateş 1,50
Municipalitatea naturală
Rezervaţie
10 Zona Fosiliferă Bereşti Bereşti Oraş 49,00
naturală
Rezervaţie
11 Mlaştina Potcoava Comuna Braniştea 49,00
naturală
Comuna Tudor Rezervaţie
12 MlaştinaTălăbasca 139,00
Vladimirescu naturală
Lacul Pochina (Parc Rezervaţie
13 Comuna Suceveni 74,80
Naţional- lunca de jos Prut) naturală
Lacul Vlăşcuţa (Parc Rezervaţie
14 Comuna Măstăcani 41,80
Naţional- lunca de jos Prut) naturală
Ostrovul Prut (Parc Municipalitatea Rezervaţie
15 62,00
Naţional- lunca de jos Prut) Galaţi naturală
(Parc Naţional- lunca de jos Comuna Rezervaţie
16 81,00
Prut) (Maţa-Rădeanu) Cavadineşti naturală
(Parc Naţional- lunca de jos
17 Judeţul Galaţi EST 8.247 Parc Natural
Prut)
Municipalitatea Patrimoniu
18 Grădina Botanică 22,2
Galaţi judeţean protejat
Municipalitatea Patrimoniu
19 Grădina Publică 16
Galaţi judeţean protejat
Municipalitatea Patrimoniu
20 Faleza Dunării 30
Galaţi judetean protejat
Municipalitatea Patrimoniu
21 Parcul CFR 2,92
Galaţi judeţean protejat
Municipalitatea Patrimoniu
22 Parcul Eminescu 0,8
Galaţi judeţean protejat
Municipalitatea Patrimoniu
23 Turnul TV 0,6
Galaţi judeţean protejat
Sursa: http://www.prefecturagalati.ro/portal/portal.nsf
6
Zonele protejate în Judeţul Galaţi
Sursa: http://www.prefecturagalati.ro
1.4. Populaţia
Numărul
Judeţul Galaţi Locuitori / km2
locuitorilor
29 decembrie 1930 324504 72,6
21 februarie 1956 396138 88,7
15 martie 1966 474279 106,2
5 ianuarie 1977 581561 130,2
7 ianuarie 1992 641011 143,5
18 martie 2002 619556 138,7
20 octombrie 2011 536167 120,0
Sursa: www.galati.insse.ro
7
2. Analiza potentialului turistic.
2.1.Consideraţii generale:
Judeţul Galaţi are o poziţie turistică privilegiata: arterele sale rutiere înlesnesc
trecerea turiştilor spre Delta Dunării, zonă turistică de mare atracţie, şi spre litoralul
Mării Negre. Toate drumurile din nord, ca şi unele trasee din vestul ţării, care pleacă
spre Dobrogea, trec prin Galaţi. Accesul din Dobrogea şi sud-estul ţării către staţiunile
balneare şi turistice ale Moldovei de nord şi din Carpaţii Orientali se face, de asemenea,
prin Galaţi.
Judeţul dispune de un valoros fond natural şi cultural care conferă turismului
dimensiuni naţionale şi internaţionale.
8
lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de
pădure de salcâm şi un versant de 8 ha
parţial amenajat pentru agrement şi supus
unui plan intensiv de modernizare şi
reamenajare.
Sursa: http://www.cjgalati.ro
Sursa: http://www.cjgalati.ro
9
Muzee
10
şi-o păstrează şi la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de
expunere şi-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecţie dintrun patrimoniu mult mai
amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani.
Sursa: www.galati.djc.ro
Biserici şi mănăstiri
11
fiind concepută în stil muntenesc, cu o singura cupolă fără abside laterale.
Sursa: www.galati.djc.ro
12
romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest
castellum de la Bărboşi, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul
război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu aceşti
ani.
"Fata pe valuri" - sculptură realizată de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902,
Câmpulung - d. 22 martie 1966, Bucureşti) în 1966. O replică a acestei sculpturi este la
Genova, în colecţia Hohn. Pe fundul bazinului în care se scurge apa este desenată stema
municipiului Galaţi, steagul României şi drapelul UE.
Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
13
faţada principală a Palatului, la nivelul superior, se
află două statui realizate din marmura albă –
„Industria" şi "Agricultura" ale sculptorului
Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială.
Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale
judeţului. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas
de mari proporţii. Fiecare oră este marcată prin
câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals
"Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici
(1845 -1902).
Sursa: www.galati.djc.ro
14
3. Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic.
Judeţul Galaţi 2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 14 21 21 35 30 30 32 40 40
Hoteluri 5 9 9 22 17 17 16 17 16
Hosteluri : 1 1 : : : 2 5 5
Moteluri : : : 2 2 2 3 4 4
Vile turistice 6 8 8 3 6 6 6 5 5
Bungalouri : : : 2 1 1 1 : :
Tabere de elevi si 3 3 3 : : : : : :
prescolari
Pensiuni turistice : : : 6 4 4 4 8 8
Sursa: www.galati.insse.ro
Sursa: www.eximtur.ro
Situat la intrarea în oraş dinspre Bucureşti şi în apropierea celei mai importante zone
comerciale din oraş, HOTEL MAGNUS este locul ideal de odihnă şi relaxare atât pentru
oamenii de afaceri , cât şi pentru cei care vizitează oraşul Galaţi.
Hotelul oferă oaspeţilor 53 de camere împărţite în 25 double, 26 matrimoniale şi 2
apatramente elegante. Pentru confortul turiştilor, camerele au un design modern, sunt spaţioase
şi dotate cu telefon, cablu tv, televizor LCD şi climatizare. De asemenea, MINIBARUL din
cameră este GRATUIT , iar în permanenţă se poate accesa INTERNETUL WIRELESS
GRATUIT în tot hotelul.
15
Hotel Vega
Hotelul Vega este o construcţie modernă pe 12 nivele, situat în centrul oraşului Galaţi, pe
faleza superioară a Dunării. Deschis în mai 2003, Hotelul Vega a reuşit să se impună pe piaţa
gălăţeană prin standardul ridicat al serviciilor şi dotărilor.
Serviciile de cazare răspund oricăror solicitări: 69 de camere - single, double sau
apartamente dotate la standarde europene.
Sursa:
www.eximtur.ro
Restaurantul, terasa şi barul hotelului pun la dispoziţia clienţilor o gamă largă de preparate
culinare din bucătăria naţională şi internaţională şi diverse sortimente de băuturi. O serie de
servicii suplimentare asigură confortul deplin al clienţilor, indiferent de natura călătoriei - de
afaceri sau turistică: business office, fitness, masaj şi saună, săli de conferinţă, parcare, transfer
aeroport-hotel-aeroport.
Sursa: www.viaromania.eu
16
Facilităţi:
- internet;
- sală de conferinţe;
- parcare monitorizată;
- spălătorie;
- sală fitness;
- sală masaj;
- jacuzzi;
- saună;
- salon înfrumuseţare;
- informare turistică;
- fax, Xerox
Alte elemente de cazare: Hotel Galaţi, Hotel Dunărea, Hotel Faleza, Hotel Turist, Hotel
Galmondo, Hotel Alex, Vila Belvedere ,Vila Classic Motel Iveşti etc.
Restaurante:
În incinta Hotelului Magnus se află restaurantul "Crama Lăutarilor", unde se
poate asculta muzică lăutărească autentică interpretată de un taraf de lăutari , se pot savura
gustoase bucate româneşti şi vinuri din potgorii
renumite. Toţi oaspeţii cramei sunt întâmpinaţi
cu o palincă din partea casei.
Sursa: www.hotelmagnus.ro
17
Restaurant Dune
Sursa: www.restaurantdune.ro
Sursa:www.infopensiuni.ro
Alte restaurante: Restaurant “Ca Ju”, Restaurant “Cozy”, Restaurant “La Mamma”,
Restaurant “Cina” etc.
Pizzerii: Pizzeria “Amadeus”, Pizzeria “Bella Italia”, Pizzeria “Marco Polo”, Pizzeria
“Corso” etc.
18
pentru agrement. Oferă un mare potenţial de relaxare şi agreement prin, spaţii verzi.
Sursa: http://www.cjgalati.ro/images/stories/formulare/potential-turistic.pdf
19
4. Propuneri de dezvoltare a turismului:
Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone, staţiuni, localităţi, este
strâns condiţionată de conţinutul prestaţiilor turistice, de formele de diversificare şi nivelul
calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de turism şi de prestatorii de servicii pentru
turişti.
Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte o anumită formă de
turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o anumită destinaţie a călătoriei, se numără
şi factorul de atractivitate care este denumit generic „agrement”, respectiv plăcerea,
destinderea, divertismentul care însoţesc odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în
petrecerea agreabilă a timpului liber în perioada concediilor sau a vacanţelor.
La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare un mod contradictoriu,
deoarece pentru unii turişti perioada de vacanţă este concepută ca o formă de odihnă în care se
urmăreşte eliberarea totală de preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin
recreere (somn prelungit, lectură etc.) timpul liber total de care dispune populaţia este în
continuă creştere. Or, în condiţiile în care durata timpului consumat pentru odihna pasivă
rămâne aproape constantă, se înregistrează o continuă creştere a cererii populatiei pentru
odihna activa, ca o formă agreabilă de petrecere a timpului liber disponibil.
Creşterea preocupărilor populaţiei pentru formele de odihnă activă este stimulată şi de
efectele poluate tot mai accentuate ale aglomeraţiilor de tip urban provocate de furnicarul zilnic
al circulaţiei oamenilor şi al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerări civice. Aceşti
factori poluanţi acţionează continuu asupra creşterii tensiunii fizice şi psihice a omului din
societatea contemporană, fenomen care se traduce prin oboseala nervoasă provocată de
ritmurile trepidante ale vieţii moderne, cu daune sensibile asupra sănătăţii nervoase.
Pe măsură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă specifică a
consumului de masă, asemenea preocupări pentru includerea în aranjamentele oferite a unor
formule cu variante opţionale de vacanţe active ocupă o pondere crescândă în prestaţiile de
servicii turistice.
20
Bibliografie:
www.insse.galati.ro
www.cjgalati.ro
www.prefecturagalati.ro
www.primaria.galati.ro
21
Anexa 1.
Anexa. 2
22
Anexa 3
Anexa 4
23