MARIN ALINA EMILIA

GRUPA338 ANUL II COMERT

Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Galati

1.Localizarea si caracterizarea judeţului

1.1. Aşezarea geografica

Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre 45o25’ şi
46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică.

Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind

situat în partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre,
Siret şi Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării. În partea de nord se mărgineşte cu judeţul
Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea
stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila,
iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul
Vrancea.

1.2. Vecini: În partea de nord se mãrgineste cu judetul Vaslui, la est Prutul formeazã granita
naturalã cu R. Moldova, spre sud Dunãrea stabileste limita cu judetul Tulcea, la sud-vest, pe
linia Siretului, are ca vecin judetul Brãila, iar la vest si nord-vest, în mare parte pe cursul
aceluiasi râu, se învecineazã cu judetul Vrancea. Ca forme de relief, în judet se disting cinci
unitãti geomorfologice : Podisul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului,
Lunca Siretului inferior si Lunca Prutului.

1.3.Cai de acces:
Judetul este strãbãtut de 223,5 km de drumuri nationale, 873,7 km drumuri judetene, 1452,3
km cale feratã.

La Galaţi există un aerodrom militar în nordul oraşului, dar sunt planuri pentru construirea
unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.

Din Galaţi pleacă 2 trenuri intercity în direcţia Bucureşti Nord şi Iaşi mai multe trenuri rapid
în direcţiile Bucureşti Nord, Braşov etc, numeroase accelerate spre Bucureşti Nord,
Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara şi multe trenuri personale către Bârlad, pe o linie specială,
Mărăşeşti, Buzău, Bereşti etc. Galaţiul este oraşul cu cele mai multe căi ferate din ţară, având
şi cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reţeaua feroviară din oraşul Galaţi este cu mult mai
dezvoltată chiar şi decât cea din Bucureşti datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară
fiind Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.

Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe

fluviul Dunărea şi astfel pe cea mai importantă arteră comercial-fluvială
europeană, Canalul Dunăre - Main - Rin.

1.4. Suprafaţa: În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută
din suprafaţa României, ocupand locul 34 in topul judetelor Romaniei.

1.5. Populaţia: La 1 iulie 2003, populaţia judeţului îngloba 622.936 de locuitori, ceea ce
reprezintă 2,8% din totalul populatiei României (al nouălea judeţ al ţării), din care 309.018

1
barbati si 313.918 femei, 355251 locuind in mediul urban si 267.685 in mediul rural. Avand
139.5 locuitori/km², judeţul Galaţi ocupă locul al treilea ca densitate a populaţiei. Capitala
judeţului, municipiul Galaţi al cincilea mare oraş din România cu o populatie de 300.211 este
cel mai mare port al Dunării maritime, situat la 80 de mile de Marea Neagra şi la aproximativ
250 km de Bucuresti si de orasele Iaşi, Ploieşti, Constanţa, Chişinău (Republica Moldova) şi
Odessa (Ucraina). Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în peisaj amprenta
unor influenţe datorate acelor entităţi geografice europene care se interferează pe pământul
României.

Sursa: Institutul naţional de statistica

1.6. Structura etnica si religioasa:

Structura etnică(2002) Români 604753 Maghiari 259 Romi 13151 Ucrainieni 84 Germani 140
Ruşi/lipoveni 304 Turci 82 Tătari 8 Sârbi 8 Slovaci 1 Bulgari 18 Croaţi 0 Greci 252 Evrei 133
Cehi 5 Polonezi 8 Italieni 64 Chinezi 4 Armeni 45 Ceangăi 1 Altă etnie 216 Etnie nedeclarată
20

Structura după religie Ortodoxă 608392 Romano-catolică 1999 Reformată 118 Penticostală
3287 Greco-catolică 208 Baptistă 406 Adventistă de ziua a Şaptea 2736 Musulmană 132
Unitariană 4 Creştină după Evanghelie 388 Creştină de rit vechi 679 Evanghelică lutherană
sinodo-presbiteriană 31 Evanghelică 140 Evanghelică de confesiune augustană 14 Mozaică
147 Altă religie 576 Fără religie 54 Atei 161 Religie nedeclarată 84

1.7. Organizarea administrativa:

Numărul din care: Numărul Numărul

Anii oraşelor municipii comunelor satelor
şi municipiilor
Judeţul Galaţi
1990 4 2 56 180
1995 4 2 56 180
2000 4 2 56 180
2001 4 2 56 180
2002 4 2 56 180

2
 2003 4 2 56 180
2004 4 2 59 180
2005 4 2 60 180
2006 4 2 60 180
2007 4 2 60 180

2. Prezentarea potenţialului turistic

2.1. Resurse naturale:

Zonă de confluenţă între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafata judeţului), câmpiile
Tecuci şi Covurlui (34%) şi lunca Siretului inferior şi a Prutului la sud (16%), judeţul Galati
reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apă
sunt Dunărea, Prutul şi Siretul, principalele lacuri sunt Lacul Brateş (de luncă) 21 kmp şi
Lacul Tălăbasca (de luncă). Altitudinea maximă este atinsă în Dealurile Fălciului: 274
m.Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală
(partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de
climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă
de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase,
marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer
cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de
zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile
şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui
topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece
iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a
advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa
de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în
anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical
maritim din SV şi S. Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi
ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-
europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice
în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă
oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în
nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci
unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului,
Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos. Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin
importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează
hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi
Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune,
nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au
deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii. Rezervaţii şi monumente ale
naturii Principala rezervaţie naturală din judeţul Galaţi este localizată pe nisipurile din câmpia
Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de
circa 4 km lungime şi 0,5 - 1 km lăţime având o suprafaţă de circa 84 ha şi care se continuă
până în lunca Siretului. La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se află rezervaţia
paleontologică de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de
moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă). De asemenea, nu

3
departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei
Tuluceşti, în locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervaţie paleontologică. A treia
rezervaţie paleontologică se află lângă oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea Mărului-
Pechea-Galaţi, cu o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la
punctul numit “La Rateş”, adică acolo unde a fost cândva un han. În partea de răsărit a
judeţului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localităţile Băneasa şi Roşcani, se află Pădurea
Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au
creat legende şi o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune că bujorii ar fi
apărut din sângele moldovenilor căzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui
Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Şi în pădurea de la Hanu
Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două rezervaţii constituie
nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

2.2. Resurse antropice

• Teatrul dramatic "Fani Tardini" Galaţi există de peste 45 de ani. Este un teatru de
repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori,
un scenograf. Pentru realizarea producţiei teatrul apelează de asemenea la colaboratori
prestigiosi pe plan naţional - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de
productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura
institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Judeţul Galaţi. Teatrul se
adresează spectatorilor din întreg judeţul Galaţi, dar şi celor din judeţele apropiate.
Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producţiilor noi, un număr de titluri
realizate în stagiunile precedente.

• Teatrul Gulliver este o instituţie de cultură subvenţionata de Statul Român, ca şi alte

teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat fiinţă la 1 octombrie 1952. În acest interval au
fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română şi
universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroşi oameni de cultură. Anual se
organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din
România, care transformă municipiul Galaţi în "Capitala teatrului de marionete".

• Teatrul liric Nae Leonard a fost înfiinţat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale
Gălăţene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale
repertoriului de toate genurile.

Muzee

• Muzeul de ştiinţe ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putând
fi vizionate diferite proiectii ("Sistemul Solar", "Giganţii Sistemului Solar",
"Nebuloase şi Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar
în toate colţurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi
foarte multe programe educaţionale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici",
dar şi Programul Educaţional "Să cunoaştem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII.
Acvariu are ca tematicã ihtiofauna rarã şi foarte rarã din bazinul hidrologic al Dunãrii,
fauna Mãrii Mediterane şi pesti exotici (pirania). Grădina Botanică domină malul
stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 18 ha.

4
 • Muzeul de Istorie Galaţi a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a
aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi
unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galaţiului.
Activitatea ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea
ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte
dintre ele au format colectiile Muzeului de Ştiinte ale Naturii, iar o alta, colectiile
Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi
cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul
roman de la Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de
exponate, unele fiind de o importanţă excepţională.

• Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului
de Galaţi , de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866).
Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, întrunind şi calitatea de
reconstituire a ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al
XX-lea.

• Muzeul de artă vizuală este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară .
A fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să prezinte cele mai noi
tendinţe ale fenomenului plastic în devenire, destinaţie pe care şi-o păstrează şi la
acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere şi-
n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecţie dintrun patrimoniu mult mai
amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor
contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creaţii de artă românească din a doua
jumătate a secolului XIX şi din secolul XX reprezentanţi ai avangardei româneşti şi
lucrări ale artiştilor care formează o punte de legatură între prima şi a doua jumătate a
secolului.

Biserici şi mănăstiri

• Biserica fortificată "Sfânta Precista" este construcţia cea mai veche din Galaţi, fiind
sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu.
Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii
au fost folosite materialele existente la faţa locului: piatră de la Barboşi, lemnul din
pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă şi var, nisip de pe plajele Dunării etc.
Arhitectura bisericii este românească şi prezintă unele elemente specifice: turnul-
clopotniţă este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunarii,
iar in caz de nevoie devenea fortificaţie de apărare. Turnul, format din două niveluri,
este prevazut cu o camera pentru ascunderea valorilor, cu două metereze şi o uşă de
acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre şi metereze.
Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două parţi, una
deasupra naosului şi a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze.
În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte
biserici moldoveneşti ridicate în aceeaşi perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate
vitregiile vremurilor, fiind arsă in 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-
otomano-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774. În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc
iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829 şi-n 1859. S-a făcut o
restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În
perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a fost redată cultului

5
 ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul
celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile şi a scăpa de atacurile vrăjmaşilor.

• Biserica Romano-Catolică : monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în

anul 1844 şi extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul
Mare, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând",
Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de
Assisi. Biserica a fost consolidată şi renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

• Biserica Greacă : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu

hramul "Schimbarea la Faţă" a cărei sfiintire se face la 17 septembrie 1872 de către
episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se
află placa de marmură cu numele fondatorilor precum şi două plăci de marmură cu
numele ctitorilor şi a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă şi
are pe latura vestică două clopotniţe. Pictura a fost relizată de către pictorul
Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf.
Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie şi
Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conţin 8 vitralii cu apostoli şi sfinţi: Petru,
Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi Pavel, Simion, Ioan,
Iacob, Filip pe latura sudică.

• Catedrala Ortodoxă a fost ridicată între 1906-1917, dupa planurile arhitectilor Petre
Antonescu şi Ştefan Burcuş. Construcţia se detaşează-n planul arhitectural gălăţean,
fiind concepută în stil muntenesc, cu o singura cupolă fără abside laterale.

• Biserica Mavromol („Stânca neagră” in greacă) a fostei mănăstiri Mavromol poartă

hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi
refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase
refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcţionat primele scoli din
Galaţi înfiinţate-n 1765 (cu predare în limba greacă) şi 1803 (cu predare in limba
română). Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", şi o
valoroasa catapeteasmă adusa de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti.

• Biserica Vovidenia: Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul

unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul 1821, restaurarea
încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susţinută de arce
dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradiţional. Acoperişul turlei, ridicată pe naos,
este în formă de clopot şi o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla
clopotniţei de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei
Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

• Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru
contraforţi. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se
sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt
catapeteasma şi icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

Parcuri şi locuri de recreere

• Parcul Eminescu amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câţiva arbori
contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima

6
 parte a vieţii. În parc există un mic lac artifical şi un loc amenajat unde-n trecut fanfara
militară susţinea recitaluri. Este renumit datorită prezenţei statuii lui Eminescu.

• Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului. Loc de promenadă
pentru toţi, aici au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive (concerte "La
Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat
resursele pentru agrement. Oferă un mare potenţial de relaxare şi agreement prin,
spaţii verzi.

• Grădina Publică situată în apropierea Complexului Studenţesc reprezită o zonă

deosebit de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Este un punct de vedere excelent
asupra Lacului Brateş şi a gării principale a Galaţiului. O plimbare prin Gradina
Publică, unde odinioară se jucau popice şi cricket, dezvaluie ronduri de flori şi gard
viu, alei umbroase şi o fântină arteziană a carei apă este purtată de vânt, stropind copiii
care trec pe sub ea, în goana bicicletei.

• Grădina Botanică este inclusă în Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii şi domină malul
stâng al Dunarii. Puteţi admira colecţiile de plante din zonele tropicale şi subtropicale
(cactuşi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care
cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora şi vegetaţia Romaniei se impune de pe
versantul sudic însorit al grădinii prin speciile de arbori şi arbusti - peste 3000
exemplare. În luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele roşii de culoare. Dacă
treci podeţul şi mergi spre nord ai şansa să treci prin "padurea de aramă" (multe specii
de stejar) sau spre "pădurea de argint" - peste 50 exemplare de mesteceni. Coniferele,
prin diversitatea şi densitatea lor te vor racori în zilele toride ale verii. Gradina
japoneză cu lampionul, cascada, lacul şi nuferii te invită la meditaţie şi recreere. Pe
axul principal al grădinii ochii dumneavoastră sunt încântaţi de diversitatea coloritului
şi formei plantelor ornamentale.

• Rezervaţia şi Grădina Zoologică Gârboavele - Ambele situate la ieşirea de nord a

oraşului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul
Muzeal Ştiinţele Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute diferite specii
exotice. De asemenea, pasionaţii de echitaţie pot practica acest sport la Gradina
Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenaţi pentru acest scop, ci şi un manej
excelent amenajat şi personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu
specialiştii de la European Association of Zoos and Aquaria, şi are drept obiective
conservarea speciilor rare de animale, precum şi educaţia pentru conservare.

• Pânzarul Moldovenesc "Ştefan cel Mare şi Sfânt" construit de firma Spat, în urma
unui contract cu Consiliul Judetean Galaţi, Pânzarul este o copie aproape fidelă a
navelor cu pânze ce brăzdau Prutul, Dunărea, Siretul şi chiar Marea Neagră, pe
vremea domnitorului Ştefan cel Mare.

• Lacul Vânători aflat în extremitatea de nord a oraşului Galaţi, pe o suprafaţă de 28 ha.

Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm şi un
versant de 8 ha parţial amenajat pentru agrement şi supus unui plan intensiv de
modernizare şi reamenajare.

• Complexul de agrement Priza Dunării situat la ieşirea din Galati, pe drumul spre
Brailă, cuprinde trei piscine, căsuţe, locuri de camping şi un restaurant. Pe o porţiune a

7
 complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant (150 de
locuri), bar şi cafenea.

• Casa Lambrinidi situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită
de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului, şi având ca
anexa o turnătorie şi atelier de reparat maşini şi vase, înainte de aprilie 1879, îl
găzduieşte pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galaţi. A fost sediul Curţii
de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu şi, după cutremurul din 9-10 noiembrie
1940, al Primăriei.

• Casa Macri, unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul în care a cântat
George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din Galaţi, locuieşte
acum în clădirea din spate. Un imobil superb: Candelabre de Veneţia, draperii ţesute
cu fir din aur, covoare lucrate manual în Europa, piese rare de mobilier, confecţionate
pe comandă specială la o celebră firmă din Anglia - toate acestea au existat în clădirea
în care funcţionează acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub formă de
"amintire" de cei care au fost chiriaşi în casa Macri, pe vremea comunismului.
Clădirea, renovată la începutul secolului trecut, ca o bijuterie arhitecturală, a fost
înapoiată familiei Macri, după aproape 50 de ani, devastată. Vitraliile, care se aflau
cândva la intrarea principală, au fost scoase de nişte funcţionari pe motiv că nu aveau
destulă lumină. În cei 50 de ani, casa Macri a fost transformată în sediu de
întreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul
Medicilor.

• Perla Dunării - Restaurantul de la Turnul TV, situat la parter şi la 100 metri înălţime
de unde vei admira Dunărea, Siretul, Galaţiul, Munţii Măcinului şi Brăila.

• "Fata pe valuri" - sculptură realizată de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902,

Câmpulung - d. 22 martie 1966, Bucureşti) în 1966. O replică a acestei sculpturi este
la Genova, în colecţia Hohn. Pe fundul bazinului în care se scurge apa este desenată
stema municipiului Galaţi, steagul României şi drapelul UE.

Alte monumente, clădiri şi locuri

• Palatul Administrativ edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al

Prefecturii judeţului Galaţi, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor
1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a
arhitecturii româneşti. Pe faţada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două
statui realizate din marmura albă – „Industria" şi "Agricultura" ale sculptorului
Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de
bronz ale judeţului. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare
oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării"
capodopera de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici (1845
-1902).

• Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

• Palatul Navigaţiei (astăzi Gara Fluvială) datează din ultimul deceniu al secolului
XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent
acesta este sediul mai multor instituţii precum “Administraţia Porturilor Dunării
Maritime” sau “Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom”.

8
 • Palatul Universităţii situat în centrul Galaţilor, fostul Palat al Justiţiei, astăzi sediul
Universităţii, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de
seamă, datorita monumentalitaţii sale. Acest edificiu este opera arhitecţilor Grigore
Cerchez si Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

• Casa Robescu este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul
arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălţat, două nivele cu două foişoare-
balcon la etaj şi un alt balcon la parter, spre stradă. Decoraţiile exterioare sunt din
ocniţe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică
lustruită. Ceramica lustruită este folosită şi la decorarea florală a registrului superior.
Azi serveşte ca "Palatul Copiilor" Galaţi.

• Castrul Roman de la Tirighina - Barboşi Săpăturile efectuate în castellum roman de la

Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959
—1962, au dovedit în condiţii stratigrafice perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina
se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi
cea de import, ca şi o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetăţui dacice
să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârşitul secolului II î.e.n.). Cetăţuia dacică de
la Bărboşi a sfârşit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de
evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus şi
continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.).
N-ar fi exclus deci ca sfârşitul acestei cetăţui să fie pus în legătură cu acţiunea
guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de
Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forţată a celor 100.000 de transdanubieni la sud
de Dunăre şi care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii
stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea
dacă acest castellum de la Bărboşi, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101
—102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau
numai începând cu aceşti ani.

PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE DIN JUDETUL GALATI

Galati – resedinta de judet - Campia Covurlui/Dunare la confluenta cu raul Siret - Brates (lac)
- Catedrala episcopala Galati 1902, Biserica fortificata "Precista" 1645, Manastirea "Sf. Arh.
Mihail si Gavriil" (M) 1802, Biserica Manastirea "Mavromol" sec.17 - Icoana Maicii
Domnului facatoare de minuni, Biserica "Vovidenia" 1790, Palatul navigatiei sec.20, port
fluvio-maritim, Rezervatia “Barbosi” , etnii: greci
Galati sat Ghimia - Lunca Prutului - Lunca Dunarii/Dunare la confluenta cu raul Prut - Brates
(lac)
Tecuci – oras - Campia Tecuci - Lunca Barladului/raul Barlad la confluenta cu raul Tecucel -
Biserici "Sf. Nicolae" 1809, "Sf. Voievozi" 1809, "Adormirea Maicii Domnului" 1809, "Sf.
Ilie" 1809, s-a nascut scriitorul Calistrat Hogas (1848-1917) si lingvistul Iorgu Iordan (1888-
1986), casa Teodor Cincu (muzeu) 1934 monument de arhitectura, "La Rates"-punct fosilifer
cu fosile din Pleistocen
Beresti – oras - Podisul Covurlui/izvorul raului Chineja – Dealuri Tabara, Buzanu - Biserica
"Sf. Voievozi" 1799, punct fosilifer
Targu Bujor – oras - Podisul Covurlui/Chineja la confluenta cu raul Bujoru – Dealuri
Mieloaicei, Bujorul

9
Baneasa sat Roscani - Podisul Covurlui-Campia Covurlui/raul Roscani – Dealuri Rosia,
Cordesu - Biserica “Adormirea Maicii Domnului” sec.19
Beresti Meria sat Beresti Meria - Podisul Covurlui/raul Chineja – Dl. Buzanu - Muzeu arta
medievala, Biserica "Sf. Nicolae"
Buciumeni sat Buciumeni - Colinele Tutovei-Campia Tecuciului/raul Tecucel – Dl.
Buciumeni - Manastirea "Buciumeni" (F) 1425 Biserica "Sfanta Treime" 1800- muzeu arta
religioasa-cazare, icoane vechi
Cavadinesti sat Cavadinesti - Podisul Covurlui/raul Horincea – Dl. Gornasului - Biserica
"Adormirea Maicii Domnului" 1848
Certesti sat Carlomanesti - Campia Tecuciului-Podisul Covurlui/raul Blaneasa - Manastirea
"Sf. Nicolae" (M) 1445/1997
Certesti sat Certesti - Campia Tecuciului-Podisul Covurlui – Dl. Poiana - Biserica din lemn
"Adormirea Maicii Domnului" 1776 si Biserica "Sf. Gheorghe" 1864
Costache Negri sat Costache Negri - Campia Covurlui/raul Gologan – Dealuri Stresineasca,
Gemenea - Costache Negri –scriitor (muzeu memorial)
Cudalbi sat Cudalbi - Podisul Covurlui-Campia Covurlui/raul Geru – Dl. Pietrele, Ciungilor -
Manastirea "Nasterea Maicii Domnului - Cudalbi (Gologanu)" (F) 1933 (cazare)
Draguseni sat Adam - Podisul Covurlui/izvorul raului Hobana - Manastirea "Adam" (Adam
- Tutova) (F) hram "Adormirea Maicii Domnului" 1630 Icoana Maicii Domnului facatoare
de minuni (cazare)
Fartanesti sat Fartanesti - Campia Covurlui-Podisul Covurlui/raul Chineja - Biserica "Sf.
Voievozi" 1809
Foltesti sat Stoicani - Campia Covurlui - Lunca Prutului/raul Chineja – Dl. Haboaia - urme
asezare din perioada de tranzitie de la Neolitic la epoca Bronzului, asezare de tip Cultura
Gumelnita, Biserica "Sf. Voievozi" 1809, piscicultura
Frumusita sat Tamaoani - Campia Covurlui-Lunca Prutului/raul Chineja - Biserica
"Cuvioasa Parascheva" 1809, vase dacice
Fundeni sat Fundeni - Campia Siretului Inferior/raul Siret - Biserica "Inaltarea Domnului"
1829 ctitor Costache Conachi
Fundeni sat Hanu Conachi - Campia Siretului Inferior - Rezervatie de dune de nisip fixate cu
salcam si cu flora arenicola (salcia taratoare), soparla si sarpele de nisip
Independenta sat Independenta - Campia Siretului Inferior/raul Barladel - Biserica "Sf. Imp.
Constantin si Elena" 1886 - izvor cu apa sulfuroasa - interes cinegetic
Namoloasa sat Namoloasa - Campia Siretului Inferior/raul Siret - 10-23 iul 1917 batalie
romano-germana, Biserica "Sf. Dumitru" 1809 - zona de afundare si fracturare a platformei
Nicoresti sat Ionasesti - Colinele Tutovei - Campia Tecuciului/raul Siret - Dl. Deleanu –
Biserica "Sf. Voievozi" 1760
Piscu sat Piscu - Lunca Siretului/raul Geru - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1785
Priponesti sat Priponesti - Terasele raului Barlad - Podisul Tutovei - Biserici "Sfintii
Voievozi" 1790 si "Buna Vestire" 1809
Smulti sat Smulti - Podisul Covurlui/raul Perisani – Dl. Lacul Poiana, Gerusita, Urlesti -
Biserici "Sf. Nicolae" 1810, "Sf. Voievozi" 1831, "Sf. Gheorghe" 1849 din lemn
Sendreni - Campia Siretului Inferior/raul Siret la confluenta cu raurile Malina, Rusca, Catusa,
Suhu - Malina (lac), Balta Catusa (lac) – Deal Spanului - "Barbosi" Tirighina - rezervatie
paleontologica
Tudor Vladimirescu sat Tudor Vladimirescu - Lunca Siretului - Talabasca (lac) – Deal
Gurgueta - Manastirea "Vladimiresti - Adormirea Maicii Domnului" (F) 1938-1941/colina
Gurgueta-fondata de un grup de surori minore (cazare), Biserica 1883

10
Tulucesti sat Tulucesti - Campia Covurlui - Lunca Prutului/raul Chineja - Biserica "Sf. Arh.
Mihail si Gavriil" sec.19, “Rapa Balaia” rezervatie paleontologica, Padurea "Garboavele"
rezervatie forestiera

Varlezi sat Varlezi - Podisul Covurlui/raul Suha – Dealuri Movilei, Bujorul, Covurlui, Itesti -
Biserica dublu hram "Sf. Voievozi si Sf. Ioan Botezatorul" 1809

3. Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

Servicii de transport

Transportul intern

Transportul în comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele sunt conduse de
asociatia "Sherr"(asupra căreia s-a declarat falimentul), "Atlas, un alt operator are traseele
convenţie în combinat cât şi linia de autobuze preorăşenească 14 care duce din Galaţi în
comuna Cişmele.

Cele mai mari companii de taximetrie din Galaţi sunt: Big Taxi, Taxi Galati, Samatax,
Redamont, Corzah-taxi, As-Galaţi, Albertini, Taxi GT - Generatii Taxi, Mex-Taxi şi Globe
Tour.

Echipamente de cazare:

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2007:

Judeţul Galati
Total 21
Hoteluri 9
Vile turistice şi bungalouri 8
Tabere de elevi şi preşcolari 3
Hosteluri 1

Bungalourile - structuri de cazare turistică de capacitate redusă, realizate, de regulă, din

lemn sau materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanţă,
ca unităţi independente în cadrul unor staţiuni sau zone turistice sau ca spaţii complementare
pe lângă alte structuri de cazare turistică.

Unitatea de tip căsuţă - grup independent de căsuţe turistice care are recepţie şi conducere
administrativă comună.
Sursa: Institutul Naţional de Statistica
Vile turistice - structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de pâna la 10
camere, în mediul rural, totalizând maxim 30 de locuri şi până la 20 camere în mediul urban,
funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special
amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.

11
 Capacitate de cazare Sosiri Înnoptări Indicii de utilizare
Anii (mii) (mii) netă a capacităţii
în funcţiune (%)
Existentă În
(locuri) funcţiune
(mii
locuri-zile)
Judeţul Galaţi
1990 2053 469,8 123,0 270,0 57,5
1995 1967 540,4 77,0 151,8 28,1
2000 1385 292,9 43,2 66,7 22,8
2001 1273 289,7 49,0 90,3 31,2
2002 1148 259,5 57,7 100,0 38,5
2003 1273 309,3 49,3 98,3 31,8
2004 1375 306,3 57,6 109,5 35,7
2005 1449 331,0 57,5 106,0 32,0
2006 1452 322,9 61,5 117,4 36,4
2007 1452 326,3 65,8 130,7 40,1

Notă:

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare

de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al unităţii de
cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la
dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât
sunt deschise unităţile în perioada considerată.
Se exprimă în locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unităţile închise temporar din
lipsă de turişti, pentru reparaţii sau din alte motive.
In numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică se cuprind toate persoanele
(români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în
zone vizitate din ţară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o
activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de
cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin
raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din
perioada respectivă.

12
 Capacitatea Modificarea
Ritmul de
de cazare in absoluta(mii Indicele de dinamica
Anii dinamica(%)
funcţiune(mii locuri-zile)
locuri-zile)
Δi/1 Δi / i-1 Ii/ 1 Ii / i-1 Ri/1 Ri / i-1
2003 309.3 0 - 1 - 0
0.9903006 0.9903006

1.013234929
2004 306.3 -3 -3 -0.0097 -0.0097
8 8

319.16

0.0132
4.25
1.0701584 0.0701 0.0806
2005 331 21.7 24.7 1.0806399
2 6 4
1.0439702 0.0439
2006 322.9 13.6 -8.1 0.9755287 -0.0245
6 7
1.0549628 1.0105295 0.0549 0.0105
2007 326.3 17 3.4
2 8 6 3
TOTAL 1595.8

Sporul mediu calculat pentru capacitatea de cazare in funcţiune este 319.16 mii locuri - zile.
Indicele mediu de dinamica calculat pentru capacitatea de cazare in funcţiune este 1.01, iar
ritmul mediu de dinamica este 1.3%
Aşadar in perioada 2003-2007 capacitatea de cazare in funcţiune a crescut in medie cu 4.25
mii locuri-zile, adică de 1,013 ori ceea ce înseamnă o creştere in medie cu 1.3%, in condiţiile
in care valoarea medie a capacitaţii de cazare in funcţiune este de 319.16 mii locuri-zile

4. Analiza circulaţiei turistice si previziunea evoluţiei viitoare

Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in funcţie de numărul de turisti:

Indicele Ritmul
Număr Modificarea
Modificarea Indicele de Ritmul de mediu mediu de
turişti medie
Anii absoluta dinamica dinamica(%) de dinamica
absoluta
(mii) dinamica (%)
Δi/1 Δi / i-1 Ii/ 1 Ii / i-1 Ri/1 Ri / i-1
200
49.3 0 - 1 - 0 -
3
200 1.1683 1.1683 0.1683 0.1683
57.6 8.3 8.3
4 6 6 6 6
200 1.1663 0.9982 0.1663 4.125 1.07 0.7
57.5 8.2 -0.1 -0.0017
5 3 6 3
200 1.2474 1.0695 0.2474 0.0695
61.5 12.2 4
6 6 7 6 7
200 1.3346 1.0699 0.3346 0.0699
65.8 16.5 4.3
7 9 2 9 2

13
Indicele mediu de dinamica(calculat la numărul de turişti) este 1,07, modificarea medie
absoluta este 4.125, iar ritmul mediu de dinamica este 0.7%

Previziunea numărului de turişti-metoda sporului mediu si metoda indicelui mediu de

dinamica:

Anii Numar Tim y1+ *ti (yi- )2 t

(yi- )2
p y1*I i
Turisti(mii
)
2003 49.3 0 49.3 0 49.3 0
2004 1 61.725 17.0156 52.751 23.512801
57.6 3
2005 57.5 2 65.75 68.0625 56.44357 1.11604434
2006 3 73.875 153.140 60.39462 1.22186517
61.5 6
2007 4 82.3 272.25 64.62224 1.38711086
65.8 3
Total - - 510.46 27.237 (2)
(1)
2008 5 69.1458
2009 6 73.98600
6

Previziunea numărului de turişti-metoda trendului liniar:

Anii Numar Timp (timp) yi*ti ŷ=a+b*ti (yi- )2

Turisti(mii ²
)
2003 49.3 -2 4 -98.6 56.2 47.61
2004 57.6 -1 1 -57.6 57.27 0.1089
2005 57.5 0 0 0 58.34 0.7056
2006 61.5 1 1 61.5 59.41 4.3681
2007 65.8 2 4 131.6 60.48 28.3024
Total - 10 81.095
(3)
2008 3 9
2009 4 16

Deoarece suma (2) este mai mica decât suma (1) si suma (3) cea mai buna metoda de
previzionare este metoda indicelui mediu de dinamica.

5. Soluţii de valorificare a potenţialului turistic

Diversificarea serviciilor turistice – componentă a planurilor

strategice

14
Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone, staţiuni, localităţi, este strâns
condiţionată de conţinutul prestaţiilor turistice, de formele de diversificare şi nivelul calitativ
al serviciilor oferite de organizatorii de TURISM şi de prestatorii de servicii pentru turişti.
Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte o anumită formă de
turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o anumită destinaţie a călătoriei, se
numără şi factorul de atractivitate care este denumit generic „agrement”, respectiv plăcerea,
destinderea, divertismentul care însoţesc odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în
petrecerea agreabilă a timpului liber în perioada concediilor sau a vacanţelor.
La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare un mod contradictoriu,
deoarece pentru unii turişti perioada de vacanţă este concepută ca o formă de odihnă în care se
urmăreşte eliberarea totală de preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin
recreere (somn prelungit, lectură etc.)
timpul liber total de care dispune populaţia este în continuă creştere. Or, în condiţiile în care
durata timpului consumat pentru odihna pasivă rămâne aproape constantă, se înregistrează o
continuă creştere a
cererii populatiei pentru odihna activa, ca o formă agreabilă de petrecere a timpului liber
disponibil.
Creşterea preocupărilor populaţiei pentru formele de odihnă activă este stimulată şi de
efectele poluate tot mai accentuate ale aglomeraţiilor de tip urban provocate de furnicarul
zilnic al circulaţiei oamenilor şi al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerări civice.
Aceşti factori poluanţi acţionează continuu asupra creşterii tensiunii fizice şi psihice a omului
din societatea contemporană, fenomen care se traduce prin oboseala nervoasă provocată de
ritmurile trepidante ale vieţii moderne, cu daune sensibile asupra sănătăţii nervoase.
Pe masură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă specifică a consumului
de masă, asemenea preocupări pentru includerea în aranjamentele oferite a unor formule cu
variante opţionale de vacanţe active ocupă o pondere crescândă în prestaţiile de servicii
turistice.

6. Program de promovare turistica

Judetul Galati poate fi promovat prin:

1. Imbunătăţirea infrastructurii turistice in judet

2. Creşterea afluxului de turişti
3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -
culturale;
4. Protejarea, păstrarea şi imbogăţirea patrimoniului;
5. Creşterea calităţii serviciilor of erite turiştilor;
6. Crearea unei mărci turistice
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;

15
Bibliografie:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3i#Locuri_de_cazare_.C3.AEn_Gala.C5.A3i
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3i
3. http://www.prefecturagalati.ro/pozitionarea.php

16