CUPRINS

1. REZUMAT………………………………...........................PAG 2
2. INTRODUCERE .................................................................PAG 3
3. CAPITOLUL 1 – STADIUL CUNOASTERII ...................PAG 4
4. CAPITOLUL 2 – METODOLOGIE .................................. PAG 7
5. CAPITOLUL 3 - INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE
PE BAZA COMPLETARII
CHESTIONARELOR......................................................PAG 8
6. CAPITOLUL 4 – CONCLUZII SI RECOMANDARI.........PAG 17
7. BIBLIOGRAFIE ..................................................................PAG 18

1
 REZUMAT

Acest raport de cercetare a fost intocmit cu scopul de a evidentia nivelul

satisfactiei comunicarii in cadrul unor organizatii. S-a pus accentul pe cantitatea de
informatii primita in cadrul organizatiei, dorintele angajatilor chestionati privind aceasta
cantitate de informatii, nivelul de satisfactie pe care il resimt angajatii in raport cu unele
aspecte cantitative si calitative ale activitatii lor in cadrul departamentului unde lucreaza
(de exemplu salariul, alte beneficii etc).
De asemenea, s-a evidentiat gradul de cunoastere si folosire al angajatilor in ceea
ce priveste metodele de socializare on-line. Pentru culegerea acestor date am folosit un
chestionar compus din 8 intrebari cu o singura varianta de raspuns, si doua intrebari cu
raspuns multiplu.
Persoanele chestionate au avut de completat si anumite campuri cum ar fi varsta,
vechimea in organizatie, numarul de angajati ai departamentului etc.

2
 INTRODUCERE

Raportul este structurat in patru capitole plus o bibliografie si 6 anexe.

In primul capitol detaliat din punct de vedere teoretic urmatoarele 3 concepte:
"satisfactia comunicarii", "satisfactia muncii" si "socializare online", citand minim 3
autori pentru fiecare concept. Acest capitol a fost necesar pentru a putea urmari aspectele
esentiale ale fiecarui chestionar completat.
Capitolul al doilea a fost structurat in doua parti. In prima parte am prezentat
modalitatea de selectionare (modalitatea de selectionare ale firmelor si respondentilor),
datele de identificare ale acestora, numele firmelor, domeniul de activitate, adresa
postala, numarul de telefon, numele postului, denumirea departamentului din care face
parte, vechimea in cadrul organizatiei etc. In a doua parte am prezentat experienta legata
de completare - cum au fost chestionarele inmanate, in cat timp au fost completate, in ce
perioada, daca respondentii au avut neclaritati etc.
In capitolul al treilea am analizat datele propriu-zise, le-am grupat pe categorii,
am stabilit numarul de persoane care au dat acelasi raspuns la intrebari pentru a putea
elabora opinia majoritatii.
In capitolul al patrulea am tras concluziile in ceea ce priveste cercetarea, am notat
opinia majoritara si am propus idei pentru imbunatatirea aspectelor negative.

3
 CAPITOLUL 1 – STADIUL CUNOASTERII

“Satisfactia muncii este rezultatul diferentei dintre recompensa pe care un om o primeste

pentru munca facuta si ceea ce estimeaza el ca ar trebui sa obtina. Daca recompensa si
asteptarile sunt egale, atunci putem vorbi despre o stare de satisfactie deplina, omul e
fericit, nu isi cauta alt loc de munca si, in mod normal, daca alti factori nu mai exista, ar
trebui sa aiba randament maxim.

Acum, unde se greseste de multe ori? Multi manageri confunda asteptarile angajatilor cu
asteptarile pe care ei cred ca ar trebui sa le aiba angajatii. Nu conteaza ca, pentru tine, ca
manager, a matura o strada valoreaza X lei, ci conteaza cat se asteapta maturatorul sa
primeasca pentru munca depusa.

De cele mai multe ori problema asteptarilor angajatilor este una alimentata de manageri,
prin ignoranta. Daca ii spui clar omului la ce ar trebui sa se astepte, il ajuti, iar diferenta
dintre asteptari si ceea ce ii poti tu oferi pentru acea munca va fi mult mai mica. Altfel,
fiecare persoana isi defineste propriul sistem de recompense si se asteapta ca “seful” sa ii
ofere exact acele recompense.

In stabilirea recompensei meritate (presupusa de angajat) sunt luati in considerare atat

factori interni precum “cat de greu ii este sa mature strada” (din toate punctele de vedere:
munca fizica, sentiment de rusine, pricepere etc) cat si factori externi, de exemplu, cu cat
sunt platiti alti maturatori. Atunci cand oamenii tind sa se compare cu altii in ceea ce
priveste, de exemplu, remuneratia intra in ecuatie si teoria echitatii.“ 

Nicodim Liliana - Afacerile si comunicarea 

Edwin A. Locke (în Herbert, T, T. 1981) consideră satisfacţia, reacţia pe care cineva o
are faţă de slujba sa. O stare emoţională plăcută sau pozitivă ce rezultă din aprecierea
propreiei slujbe a muncii. O'Reilly 1991 defineşte satisfacţia în muncă ca fiind atitudinea
generală faţă de muncă.

Duane şi Sydney Schultz 1990 o consideră ca fiind dispoziţia psihologică a oamenilor

faţă de slujba lor.

4
“Comunicarea eficienta este cheia succesului unei organizatii moderne. In interiorul
companiei, ea intareste increderea angajatilor in viziunea si misiunea organizatiei,
conecteaza angajatii la realitatea afacerii respective, alimenteaza procesul de
dezvoltare a companiei, faciliteaza schimbarile necesare progresului si contribuie la
schimbarea comportamentului angajatilor. In exterior, imaginea companiei,
descoperirea noilor oportunitati de afaceri si relatia cu societatea depind in cea mai
mare masura de cat de bine este conceput si condus acest proces continuu al
comunicarii.”
Allan Pease – Abilitati de comunicare

“Una dintre cele mai potrivite căi prin care managerul poate deveni mai eficient este să
afle ce impact au acţiunile şi cuvintele lor asupra celor din jurul său. Cheia pentru a
cunoaşte impactul mesajului asupra celorlalţi rezidă în provocarea unei reacţii din partea
lor, feed-back-ul., ceea ce implică un risc. În relaţiile personale, oamenii sunt din ce în ce
mai deschişi faţă de ceilalţi pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în alţii. În
context organizaţional, lucrurile se schimbă datorită, pe de o parte, faptului că managerul
deţine puterea, iar pe de altă parte, faptului că informaţiile sunt distorsionate la trecerea
lor prin canalele informale de comunicare. Există metode de dezvoltare a unei strategii
comunicaţionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a
mesajelor lor, ca şi metode de obţinere a feed-back-ului necesar.

De asemenea, există feed-back nu numai între manager şi subalterni, ci şi între manager

şi alţi manageri. Atunci când discută cu superiorii lor ierarhici, managerii se confruntă cu
multe dintre problemele cu care se confruntă subalternii lor atunci când li se acordă
posibilitatea feed-back-ului. atunci când discută cu subalternii lor, managerii trebuie să
cunoască standardele pe care subalternii trebuie să le atingă, gradul în care un angajat
trebuie să îşi îmbunătăţească performanţele şi consecinţele unui eventual eşec.
Comunicarea având drept subiect aşteptările managerului cu privire la performanţe ar
trebui să înceapă înainte de angajarea subalternului. ”

Diana Hristache – Comunicare corporativa

“O comunicare clara poate poate fi realizata daca este permis feedback-ul cu privire la
mesajul receptat. Fara un feedback corect, procesul de comunicare ramane incomplet.
Comunicarea eficienta implica un transfer corect al mesajului si depinde de lideri sa
stabileasca cele mai bune metode de a obtine feedback-ul de la angajati.

Comunicatorii buni transmit mesajele atat prin cuvinte cat si prin actiuni. Numai prin
crearea unor canale propice si prin asigurarea functionarii lor eficiente poate exista un
climat deschis de comunicare. ”

Randal ERIKSEN ,Profesor

“Extinderea folosirii blog-urilor se observă în diverse domenii, dar mai ales în cadrul
relaţiilor publice. Astfel, prin intermediul comunicării on-line la nivel de organizaţie, se
urmăreşte interacţiunea directă cu publicul extern sau chiar intern.

5
O mare parte din conţinutul transmis prin blog-urile de relaţii cu clienţii sau prin cele de
marketing este deja inclusă, în diverse modalităţi, în informaţiile distribuite de
organizaţie însă, prin intermediul blog-ului, comunicarea devine directă, imediată, se
adaugă o anumită personalitate celor transmise. Blog-urile reprezintă o importantă sursă
de noutăţi despre opiniile şi nevoile consumatorului putând, de exemplu, să dea semnale
timpurii despre problemele pe care le ridică în utilizare anumite produse şi servicii.
O altă posibilă utilizare a blog-urilor se regăseşte în comunicarea internă cu angajaţii,
pentru ca aceştia să fie tot timpul la curent nu numai cu deciziile, ci şi cu procesele
decizionale, cu motivaţiile care au dus la luarea anumitor hotărâri ale conducerii. ”

Allan Pease – Abilitati de comunicare

“Considerăm că extinderea importanţei blog-urilor în domeniul relaţiilor publice este

încurajată şi de faptul că prin acest mod de comunicare se amplifică forţa de informare şi
persuasiune a mass media tradiţionale. Blogurile au devenit în alte ţări (şi vor deveni cu
siguranţă şi în România) un „supliment” la mass-media tradiţională. Astfel, pe lângă
articolele de presă, emisiunile radio şi TV în cadrul cărora se aduc aprecieri sau se critică
un anumit eveniment, se deschid şi blog-uri pentru a se exprima luări de poziţie, păreri
subiective, toate având drept scop formarea unei păreri mult mai bogate şi mai complete a
publicului asupra acelui eveniment.
Cu toate acestea, mass-media tradiţională diferă, însă, de blog-uri pentru că se află în
căutarea obiectivităţii. Blog-urile sunt subiective prin natura lor, ceea ce înseamnă că
abordarea personală a informaţiei nu o va putea substitui, vreodată, pe cea obiectivă şi
nici nu va fi preferată celei din urmă. ”

Silviu Balanica – Comunicare in afaceri

“Comunicarea on-line va deveni din ce în ce mai importanta , comentariile fiind regăsite,

susţinute şi discutate frecvent în mass-media, în condiţiile existenţei şi dezvoltării
infrastructurii (servicii gratuite de găzduire, servicii de agregare on-line). Pe de altă parte,
va fi şi mai mult decât până acum subiect de studiu şi discuţie în cadrul profesiilor legate
de comunicare (marketing, relaţii publice etc.). O mai mare popularitate a acesteia va fi,
însă, condiţionată de creşterea gradului de utilizare a Internet-ului şi de sprijinul dat de
sectorul de afaceri. ”

Dorin Tiganas - Comunicare institutionala credibila, justificata si responsabila

6
 CAPITOLUL 2 – METODOLOGIE

2.1 MODALITATEA DE SELECTIONARE

Organizatiile au fost selectionate din cadrul primariilor de pe raza judetului Galati :

a) PRIMARIA MUNICIPIULUI GALATI

Adresa : Str. Domneasca nr. 38

Telefon : 0236307799

Fax : 0236307797

E-mail : main@primaria.galati.ro

b) PRIMARIA PISCU

Telefon: 0236-827502, 827529

Fax: 0236-827502

Sate: Piscu, Vames

b) PRIMARIA SENDRENI

Adresa: nr. 332

Telefon:0236-826872

Fax: 0236-826375

Persoanele chestionate indeplinesc posturi de executie din cadrul departamentului

operational si avand vechimi intre 1-11 ani.

2.2. EXPERIENTA LEGATA DE COMPLETARE

Chestionarele au fost inmanate personal si au fost completate pe loc. Durata

completarii lor a fost intre 15-40 minute. Unii respondenti au intampinat probleme in
completarea raspunsurilor privind socializarea on-line, cu care nu erau foarte
familiarizati.

7
 CAPITOLUL 3 – INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE PE
BAZA COMPLETARII CHESTIONARELOR

Analizand raspunsurile primite la chestionare am constatat ca :

1. La intrebarea : Cât de mulţumit sunteţi de procesul de comunicare din

organizaţia din care faceţi parte? 2 respondenti s-au declarat nemultumiti de
procesul de comunicare din organizatie, 3 s-au declarat oarecum multumiti iar 1
multumit.
2. La intrebarea : Cum caracterizaţi cantitatea de informaţii pe care o primiţi in
prezent pentru desfăşurarea activităţii dvs.?am primit urmatoarele raspunsuri
2.1. Din discutii cu superiorii:
 Foarte mica – 1
 Mica – 4
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

2.2. Din discutii cu colegii

 Foarte mica – 1
 Mica – 0
 Medie – 3
 Mare – 2
 Foarte mare –0

2.3. Din sedinte cu angajatii :

 Foarte mica – 2
 Mica – 4
 Medie – 0
 Mare – 0
 Foarte mare –0

2.4. Din documente interne :

 Foarte mica – 0
 Mica – 3
 Medie – 1
 Mare – 2
 Foarte mare –0

2.5. Din note interne

 Foarte mica – 3
 Mica – 1

8
 Medie – 2
 Mare – 0
 Foarte mare –0

2.6. Din e-mail-uri

 Foarte mica – 5
 Mica – 1
 Medie – 0
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

2.7. Din zvonuri

 Foarte mica – 4
 Mica – 0
 Medie – 0
 Mare – 2
 Foarte mare – 0

2.8. Din anunturi la avizier

 Foarte mica – 5
 Mica – 0
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

2.9. Din buletine informative

 Foarte mica – 3
 Mica – 1
 Medie – 2
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

2.10. Din cotidiene si alte surse mass-media

 Foarte mica – 2
 Mica – 0
 Medie – 3
 Mare – 1
 Foarte mare –0

3. La intrebarea Pentru a vă desfăşura activitatea aţi dori o cantitate de informaţii:

3.1. Din discutii cu superiorii

 Mult mai mica -0
 Mai mica -0

9
  La fel - 0
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 2

3.2. Din discutii cu colegii

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 1
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 2

3.3. Din sedinte cu angajatii

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 2

3.4. Din documente interne

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 2
 Mai mare - 1
 Mult mai mare – 3

3.5. Din note interne

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 1
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 2

3.6. Din e-mail-uri

 Mult mai mica - 1
 Mai mica - 1
 La fel - 1
 Mai mare - 2
 Mult mai mare – 1

3.7. Din zvonuri

 Mult mai mica - 3
 Mai mica -0

10
 La fel - 2
 Mai mare - 0
 Mult mai mare – 1

3.8. Din anunturi la avizier

 Mult mai mica - 2
 Mai mica - 0
 La fel - 2
 Mai mare - 1
 Mult mai mare – 1

3.9. Din buletine informative

 Mult mai mica - 1
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 1

3.10. Din cotidiene si alte surse mass-media

 Mult mai mica - 1
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 1

4. La intrebarea : Cum caracterizaţi cantitatea de informaţii pe care o primiţi în

prezent despre am inregistrat urmatoarele raspunsuri :

4.1. Postul si locul dvs de munca

 Foarte mica – 1
 Mica – 2
 Medie – 3
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

4.2. Posturile vacante si politicile de resurse umane ale organizatiei

 Foarte mica – 2
 Mica – 3
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

11
4.3. Cursuri de pregatire
 Foarte mica – 2
 Mica – 3
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

4.4. Schimbari in operatiuni

 Foarte mica – 2
 Mica – 3
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

4.5. Alte schimbari organizationale

 Foarte mica – 4
 Mica – 1
 Medie – 1
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

4.6. Situatia economica a organizatiei

 Foarte mica – 4
 Mica – 2
 Medie – 0
 Mare – 0
 Foarte mare – 0

4.7. Produsele/serviciile organizatiei

 Foarte mica – 2
 Mica – 1
 Medie – 2
 Mare – 1
 Foarte mare – 0

5. La intrebarea Având în vedere aspectele de mai jos, pentru a vă desfăşura

activitatea, aţi dori o cantitate de informaţii am inregistrat urmatoarele
raspunsuri :
5.1. Postul si locul dvs de munca
 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 3

12
  Mult mai mare – 3

5.2. Posturile vacante si politicile de resurse umane ale organizatiei

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 3

5.3. Cursuri de pregatire

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 2

5.4. Schimbari in operatiuni

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 0
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 3

5.5. Alte schimbari organizationale

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 1
 Mai mare - 4
 Mult mai mare – 1

5.6. Situatia economica a organizatiei

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 2
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 1

5.7. Produsele/serviciile organizatiei

 Mult mai mica - 0
 Mai mica - 0
 La fel - 2
 Mai mare - 3
 Mult mai mare – 1

13
6. La intrebarea Cum consideraţi necesitatea de a îmbunătăţi următoarele aspecte
am primit urmatoarele raspunsuri:
6.1. Comunicarea de la manageri la angajati
 Foarte mica – 1
 Mica – 0
 Medie – 0
 Mare – 3
 Foarte mare – 2

6.2. Comunicarea de la angajati la manageri 

 Foarte mica – 0
 Mica – 0
 Medie – 2
 Mare – 2
 Foarte mare – 2

6.3. Comunicarea cu seful dv direct

 Foarte mica – 0
 Mica – 0
 Medie – 2
 Mare – 2
 Foarte mare – 2

6.4. Comunicarea cu colegii

 Foarte mica – 0
 Mica – 1
 Medie – 4
 Mare – 1
 Foarte mare – 0

7. La intrebarea Cât de satisfăcut sunteţi cu privire la am primit urmatoarele

raspunsuri :

7.1. Salariu
 Foarte nesatisfacut - 2
 Nesatisfacut - 1
 Oarecum satisfacut - 3
 Satisfacut - 0
 Foarte satisfacut – 0

7.2. Alte beneficii pe care le primiti

 Foarte nesatisfacut - 2

14
 Nesatisfacut - 1
 Oarecum satisfacut - 3
 Satisfacut - 0
 Foarte satisfacut – 0

7.3. Sansele de promovare

 Foarte nesatisfacut - 1
 Nesatisfacut - 5
 Oarecum satisfacut - 0
 Satisfacut - 0
 Foarte satisfacut – 0

7.4. Activitatea dvs in cadrul organizatiei

 Foarte nesatisfacut - 0
 Nesatisfacut – 1
 Oarecum satisfacut - 3
 Satisfacut - 2
 Foarte satisfacut – 0

7.5. Oportunitatile de a influenta aspectele care privesc munca dumneavoastra

 Foarte nesatisfacut - 0
 Nesatisfacut – 3
 Oarecum satisfacut - 3
 Satisfacut - 0
 Foarte satisfacut – 0

7.6. Controlul activitatii dvs :

 Foarte nesatisfacut - 0
 Nesatisfacut – 3
 Oarecum satisfacut - 2
 Satisfacut - 1
 Foarte satisfacut – 0

8. La intrebarea Alegeţi din lista următoare mijloacele de socializare on-line pe

care le folosiţi am primit raspunsurile:

8.1. Blog-uri (jurnale publicate pe net)

 Folositi personal (in timpul liber) – 0
 Relevant pentru postul dumneavoastra - 0
 Folositi la locul de munca - 2
 Nu folositi deloc – 4

8.2. Inter-relationare on-line

 Folositi personal (in timpul liber) – 0

15
  Relevant pentru postul dumneavoastra - 0
 Folositi la locul de munca - 0
 Nu folositi deloc – 6

8.3. Enciclopedii on-line

 Folositi personal (in timpul liber) – 0
 Relevant pentru postul dumneavoastra - 1
 Folositi la locul de munca - 1
 Nu folositi deloc – 4

8.4. Fisiere audio sau video disponibile on-line pe baza de inregistrare

 Folositi personal (in timpul liber) – 0
 Relevant pentru postul dumneavoastra - 0
 Folositi la locul de munca - 1
 Nu folositi deloc – 5

8.5. Forumuri
 Folositi personal (in timpul liber) – 0
 Relevant pentru postul dumneavoastra - 1
 Folositi la locul de munca - 0
 Nu folositi deloc – 5

8.6. Comunitati de continut

 Folositi personal (in timpul liber) – 0
 Relevant pentru postul dumneavoastra - 0
 Folositi la locul de munca - 1
 Nu folositi deloc – 5

9. La intrebarea Beneficiile folosirii acestor mijloace on-line pentru organizaţia

din care faceţi parte sunt reprezentate de am primit raspunsurile
 mai bună colaborare internă - 3
 crearea unui dialog cu managerii de top - 1
 dezvoltarea de comunităţi în interiorul organizaţiei - 2
 fidelizarea angajaţilor - 4
 mai bună vehiculare a informaţiei - 5

10. La intrebarea Selectaţi din lista de mai jos unul, două sau trei aspecte pe care le
consideraţi negative în ceea ce priveşte comunicarea în organizaţia dvs am primit
raspunsurile
 Informaţiile care vă sunt necesare nu sunt întotdeauna disponibile - 5
 Informaţia ajunge la dvs. prea târziu - 3

16
  Informaţia nu este corectă şi/sau relevantă. - 1
 Limbajul folosit este adesea dificil de înţeles - 1
 Primiţi prea multă informaţie - 0
 Informaţia nu ajunge la dvs.- 2
 Managementul ascunde informaţii importante. - 1
 Managementul nu ştie ce gândesc şi simt angajaţii. - 1
 Nu puteţi să vă exprimaţi părerile în mod liber - 0
 Părerile dvs. nu sunt luate în seamă în cadrul organizaţiei. – 1

Concluziile la care am ajuns in urma prelucrarii datelor pe care le-am cules sunt:
 Persoanele chestionate sunt oarecum multumite de nivelul comunicarii in
cadrul organizatiei. De asemenea se observa faptul ca angajatii primesc mai
multe informatii din discutii cu colegii, documente interne si zvonuri decat din
e-mail-uri sau discutii cu superiorii, de unde deducem ca este preferata o
comunicare non-verbala in locul celei directe.
 Satisfactia adusa de procesul comunicational are un nivel mediu, persoanele
intervievate resimtind nevoia de a primi o cantitate mai mare de informatii de
la superiori si mai mica din e-mail-uri, zvonuri etc.
 Din punct de vedere al socializarii on-line se observa un interes scazut pentru
acest subiect. Astfel, majoritatea celor intervievati nu folosesc mijloace de
socializare on-line, iar cei care folosesc, o fac la locul de munca.

17
 CAPITOLUL 4 – CONCLUZII SI RECOMANDARI

In concluzie, nivelul comunicarii in cadrul celor trei administratii publice locale

prezinta un nivel destul de scazut. Angajatii nu primesc suficiente informatii de la
manageri/superiori, iar superiorii nu comunica eficient ideile lor.
Recomandam un mai mare interes privind nevoile angajatilor dar si un mai mare
grad de implicare din partea acestora in ceea ce priveste socializarea on-line. Desi este o
metoda relativ noua, aceasta poate ajuta la stabilirea unor relatii mai deschise intre
angajatii de pe aceeasi treapta ierarhica sau de pe trepte ierarhice diferite.

18
19