1. ITALIA DATE GENERALE Atunci cand a venit vremea ca Dumnezeu sa creeze Italia, a decis sa faca o opera de arta.

. A nceput prin a desena o cizma, cu toc si pinten. Apoi si-a luat pensulele, vopselele si paleta. Amestecand cu grija toate culorile, a pictat lacuri in Nord, insule pentru Venetia, dealuri care sa imprejmuie Florenta, raul Tibru pentru Roma, gradini de portocali si lamai pentru Sorrento, o grota pentru Capri, maslini si pini pentru Calabria si muntele Etna pentru Sicilia. Amestecul de culori ramas pe paleta era o capodopera in sine. Atunci a transformat culorile: verdele in campii, rosul si galbenul in gradini de flori, maro-ul in munti. La sfarsit, a inconjurat totul cu o mare albastra stralucitoare, incalzita de soare, in care sa se reflecte cerul senin. Atunci cand oamenii au descoperit acest paradis, s-au oprit aici, amestecandu-si graiurile, traditiile, folclorul, muzica si arta (dintr-o veche legenda italiana) 1 1.1. Localizare Italia, oficial Republica Italian (italian Repubblica Italiana, numele scurt este identic) este un stat suveran european, situat n cea mai mare parte pe Peninsula Italic i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia. Se nvecineaz cu Frana la nord-vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave independente: San Marino i Vatican, i are i o exclav nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma. Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci i romani, i al micrilor culturale moderne, cea mai notabil fiind Renaterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice, i a fost pentru o perioad lung centrul civilizaiei occidentale. Astzi Italia este o republic democratic i o ar dezvoltat, ocupnd a aptea poziie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calitii vieii i a douzecea conform

http://www.perfect-tur.md/ro/offers/italia/

indicelui dezvoltrii umane. Este membru fondator al Uniunii Europene i unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale. 1.2. Economie Membr a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie n 2004, dup Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii i Frana. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalist rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999. Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor. n anul 2010, piaa auto italian fost de 1,96 milioane de uniti, n scdere cu 9% fa de anul precedent. Investiiile strine directe (ISD) n Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari n 2009, fa de 17 miliarde de dolari n 2008.2 Din punct de vedere economic, de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial Italia a fost una dintre cele mai dinamice state ale continentului european, transformanduse dintr-o natiune preponderent agricola intr-un stat cu o economie extrem de dezvoltata. Datele Institutului National de Statistica (ISTAT) arata ca structura economica a Italiei este similara cu cea a celor mai dezvoltate natiuni europene. Doua treimi din PIB-ul Italiei (aproximativ 69%) este reprezentat de sectorul serviciilor al carui punct forte il reprezinta turismul. Aproximativ 29% din venitul
2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

national se datoreaza industriei (incluzand si sectorul constructiilor), iar restul de 2% deriva din agricultura. Cele mai dezvoltate sectoare ale industriei sunt cele constructoare de masini si confectiile/textilele. In ceea ce priveste repartizarea geografica, se observa urmatoarele: aproximativ 31.8% din PIB este produs in regiunile din nord-vestul tarii, 22.3% in regiunile nord-estice, 21% din PIB este produs in centrul Italiei, iar regiunile sudice contribuie la PIB cu 24.8%. Una din particularitatile sistemului italian o reprezinta acel model industrial constand intr-o `tesatura`densa de intreprinderi mici si mijlocii, fiecare specializata pe o anumita faza de productie, intreprinderi asezate intr-o zona bine definita. Gratie acestui sistem, Italia este un stat in care initiativa antreprenoriala este foarte dezvoltata si in care autonomia antreprenoriala a condus la dezvoltarea creativitatii si concentrarea pe frumusetea si bunul gust a acelor produse finite care au ridicat sintagma `Made in Italy`la grad de faima mondiala. Economia Italiana nu consta insa numai in intreprinderi mici; exista numerosi colosi industriali care au constribuit la dezvoltarea economica a tarii de-a lungul timpului. Expresia `Made in Italy` nu inseamna numai tesaturi elegante, design sofisticat si masinarii avansate; aceasta se traduce insa, inainte de toate, prin exporturi care au contribuit substantial la sustinerea economiei nationale. Sectorul agro-alimentar, cel al constructiilor de masini, confectiile/textilele, producerea de mobila sunt sectoare care nu numai ca sunt printre cele mai inportante in materie de venit, locuri de munca si numar de intreprinderi, dar care au stat la baza exporturilor italiene, contribuind la balantul comercial al tarii. In ciuda prezentei agresive a Chinei si a altor state pe piata mondiala, Italia este al optulea mare exportator si al saselea mare importator al lumii. Economia italiana este sustinuta ,de asemenea, de un alt pilon important: turismul, gratie inestimabilului patrimoniu arheologic si artistic al tarii. Intradevar, potrivit UNESCO, mai mult de jumatate din patrimoniul istoric/artistic al lumii poate fi gasit in Italia, tara care numara sute de situri arheologice si peste 2000 de muzee. Turismul reprezinta un item important al economiei Italiei: in fiecare an turistii straini cheltuie peste 30 de miliarde de euro in tara, in timp ce italienii care calatoresc in strainatate cheltuie in jur de 18 miliarde de euro. Astfel, se aproximeaza ca sectorul

turismului, incluzand activitatile pe care le genereaza, contribuie cu o treime la PIB-ul Italiei si creaza in jur de un milion de locuri de munca.

1.3. Politica externa Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepand cu anul 1996 cand la conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stanga condus de Romano Prodi, iar ministru de externe a fost Lamberto Dini. Prin masurile energice luate in planul dezvoltarii economice a tarii si indeplinirea parametrilor stabiliti in Tratatul de la Maastricht, Italia s-a situat in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999, moneda unica, Euro. Acest fapt a determinat o consolidare a pozitiei tarii in plan european si international, antrenand, totodata, elaborarea unor noi orientari ale fostului guvern Berlusconi in planul politicii externe, care s-a definit prin clarviziune si coerenta, prin cresterea implicarii italiene in solutionarea unor probleme conflictuale, prin afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia il poate juca in zona balcanica si a Mediteranei.

2.

RELAIILE COMERCIALE ALE ITALIEI

Ca membra a Uniunii Europene, Italia este foarte activa in ceeea ce priveste comertul european, fiind un partener important pentru mmulte din tarile Europei, dar si pentru SUA si mare parte din Asia. Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Franta. Conform datelor publicate de ISTAT (Institutul Italian de Statistica), in 2008, volumul schimburilor comerciale ale Italiei, a fost de 743,1 miliarde euro. De asemenea, oficialii ISTAT declara ca economia Italiei trece in prezent prin cea mai grava recesiune de dupa 1992 din cauza exporturilor in scadere si investitiilor tot mai putine.

Banca Italiei estimeaza ca economia italiana nu isi va reveni dupa socul crizei economice nici in 2010, urmand sa se inregistreze o stagnare a PIB-ului dupa recesiunea de -5,2% din PIB prevazuta pentru 2009. 2.1. Exporturile Italia reprezinta una dintre cele mai importante tari exportatoare ale lumii. Principalele grupe de produse exportate sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole. Designul specific este cel care a tranformat Italia intr-un stat de renume international, fie ca e vorba de textile, automobile sau arhitectura. Numeroase brand-uri au purtat numele Italiei peste granita. Grupul Fiat este unul dintre cele mai cunoscute brand-uri industriale din tara care produce urmatoarele automobile, toate exportate: FIAT Lancia Maserati Alfa Romeo Lamborghini Intr-un numar limitat sunt exportate si Pagani si Bugatti, marci produse in Italia si destinate unor cumparatori exclusivisti. De asemenea, Italia este cunoscuta pentru exporturile de motociclete, in special cele de la Ducati, Aprilia, and Piaggio. Bimota este un alt brad cunoscut, reprezentand insa o mica parte din exporturile de acest fel ale Italiei.

Brandurile Italiei in materie de confectii produse si exportate sunt: Valentino Docle & Gabbana Versace Ellesse Roberto Cavalli Tod's Benetton Luxottica Prada Armani Industria alimentara a Italiei cuprinde urmatoarele brand-uri exportate: Ferrero Barilla Campari Martini & Rossi Parmalat Baci Brand-urile de electrocasnice Merloni si Candy, firmele din industria de aparare si industria aviatica precum Agusta, Alenia si Finmeccanica sunt recunoscute pe plan mondial si asigura un procent important in ceea ce priveste exporturile Italiei. In domeniul exportului de arme de foc se remarca Beretta. In anul 2005, exportul Italiei a fost de 295.739 milioane euro (crestere cu 5,3% fata de 2004). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2005 au fost: Germania (13,1%), Franta (12,2%), SUA (8,1%), Spania (7,4%), Marea Britanie (6,4%), Elvetia

(3,9%), Belgia (2,7%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%), Turcia (2,1%), Rusia (2,1%), Grecia (2%), Polonia (1,8%), ROMANIA (1,6%) locul 14 si altii.

In anul 2008, exportul Italiei a fost de 365,8 miliarde euro (crestere cu 2,0% fata de 2007). Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2008 au fost: Germania (12,9%), Franta (11,4%), Spania (7,4%), SUA (6,8%), Marea Britanie (5,8%), Elvetia (3,7%), Belgia (3,0%), Rusia (2,7%), Polonia (2,4%), Austria (2,4%), Olanda (2,4%), Grecia (2,1%), Turcia (2,0%), China (1,8%), ROMANIA (1,5%) locul 15, si altii.

2.2. Importuri Cu toate ca Italia prezinta o gama foarte mare de climate si caracteristici fizice ideale pentru minerit, agricultura, pescuit, cresterea de animale, precum si alte resurse naturale, majoritatea materiilor sale prime necesare pentru sustinerea diferitelor tipuri de industrie sunt importate. De asemenea, mai mult de trei sferturi din necesarul de energie al tarii sunt sunt importate. Aceasta reprezinta o problema foarte importanta pentru Italia, si, prin urmare, are unul din sistemele de energie cele mai avansate i mai eficiente fata de celelalte tari. Dar, in ultima instanta, functionarea acestor centrale electrice necesita gaz care in lipsa unor rezerve nationale trebuie importat. Ca o msur de protecie, Italia are rezerve pentru aproximativ dou luni de gaz poate cea mai mare cantitate de rezerve de gaz din lume. Ca atare, gazul de import este absolut esential.

Principalele grupe de produse importate de Italia sunt:

echipamente mecanice masini si utilaje produse chimice mijloace de transport produse energetice minerale si metale neferoase textile si imbracaminte produse alimentare bautura tutun

In anul 2005, importul Italiei a fost de 305.686 milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 8,3% fata de 2004. Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania (17,1), Franta (9,9%), Olanda (5,6%), R.P.Chineza (4,6%), Belgia (4,5%), Spania (4,2), Marea Britanie (4%), Rusia (3,9), SUA (3,5%), Libia (3,2%), Elvetia (3%), Austria (2,4%), Algeria (2%), Japonia (1,6%), Turcia (1,4%), Arabia Saudita (1,4%), Polonia (1,4%), ROMANIA (1,3%) locul 18 si altii.

In anul 2008, importul Italiei a fost de 377,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 2,5% fata de 2007. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,9%), Franta (9,0%), China (5,9%), Olanda (5,5%), Belgia (4,3%), Spania (4,25%), Rusia (3,9%), Libia (3,8%), Marea Britanie (3,3%), Elvetia (3,0%), SUA (3,0%), Austria (2,4%), Algeria (1,72%), Polonia (1,73%), Japonia (1,46%), Turcia (1,45%), Elvetia (1,12%), ROMANIA (1,1%) locul 17 si altii.

10

2.3. Relatiile comerciale romno-italiene Schimburile comerciale ale Romniei cu Italia se deruleaza, de la 1 ianuarie 2007, in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si cele ale politicii comerciale comune ale Uniunii Europene. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale Anul 2001 Total 5.937,0 Export 2.837,7 Impor 3.099,3 t Sold -261,6 2002 7.153,4 3460,7 3.692,7 -232,0 2003 7.913,7 3.773,6 4.140,1 -366,5 2004 8.528,7 4.014,0 4.514,7 - 500,7 2005 9.302,25 4.270.11 5.032.14 - 762,03 2006 10.592,1 4.637,2 5.954, 9 2007 11.498,5 5.013,1 6.485,4 2008 11.566,6 5.182,6 6.384,0

- 1.317,7 - 1.472,3 -1.201,4 Sursa: CRPC

Legenda: anii 2001-2002 milioane dolari anii 2003-2008 milioane euro

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se constata ca, in ultimii ani, schimburile comerciale romno-italiene au cunoscut o evolutie ascendenta, Italia fiind primul partener

11

comercial al Romniei. In prezent, Italia este al doilea partener comercial al Romniei, dupa Germaia. La data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale romno-italiene au fost de 11,6 miliarde euro in crestere cu 0,6% fata de 31.12.2007. Exportul a fost de 5,2 miliarde euro, in crestere cu 3,4% fata de anul anterior, iar importul de 6,4 miliarde euro, in scadere cu 1,6%. Italia este a doua piata de desfacere a produselor romnesti cu o pondere de 15,4% si a doua piata de origine pentru marfurile aduse in Romnia (dupa Germania), cu o pondere de 11,3% din totalul importurilor. Structura schimburilor de marfuri in 2008 este urmatoarea:

Export romnesc: materii textile si articole din acestea (24,8%), masini, aparate

si echipamente electrice (17,6%), incaltaminte (14,8%), produse metalurgice (14,0%), produse alimentare, bauturi, tutun (4,6%), mase plastice, cauciuc si articole conexe (4,6%), vehicule si echipamente de transport (4,3%), etc.

Import din Italia: masini, aparate si echipamente electrice (23,9%), materii

textile si articole din acestea (16,9%), produse metalurgice (15,2%), vehicule si echipamente de transport (8,7%), piei brute si tabacite (6,8%), mase plastice, cauciuc si articole conexe (5,9%), produse chimice (4,7%), etc.

12