Analiza Judetului Ialomita

Student: Banciu Alexandru

CARACTERISTICI GENERALE
Pozitia Geografica
• Judetul Ialomita se afla în partea de sud-est a tarii, în Câmpia
Baraganului, diviziune estica a Câmpiei Române, pe cursul inferior al
Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri
comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu
litoralul Marii Negre.
Suprafata si structura acesteia

• Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tari, din care : 3.736 km2
suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2 terenuri cu alta destinatie si aproape 69
km2 terenuri neproductive.. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei
Baraganului, in lunca raului Ialomita.
• La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 3 municipii
(Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti-Targ), 49 comune si 130 sate.
Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tranzit
intre Orient (prin Constanta) si Occident.
Relieful

• Judetul Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane ocupand circa 2/3
din Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata
judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii
Ialomitei si campiei de divagare Arges – Buzau.
• Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra.
• Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Zona cea mai
inalta – 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se Piscul Crasani – 81
m si Campul Grindu – 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei indiguite a Bratului
Borcea.
Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :

• ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.),
Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca (1,07 km2),
Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2),
Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele.
• lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;
• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).
Clima

• Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu nuante excesive in partea de
nord si vest, caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o amplitudine termica
anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse; in ultimii 3 ani fenomenul specific
zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor. Durata medie
anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre 2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer
senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile. O alta caracteristica a climei
judetului lalomita o constituie regimul vanturilor. Directiile lor predominante fiind din nord-est si
nord.Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 10,5-11ºC .
• Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia –700
mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual).
• Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti), catre
Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la – 32,50C la Armasesti (25 ian.1942),
iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o amplitudine
termica maxima de 76,50C.
• Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate in Lunca
Dunarii, iar cele mai mari fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii dominante nord-est,
nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si suhoveiul.
Resurse naturale

Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si brun – roscat ( 1.000
ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate – solonceacuri si soloneturi (800 ha.). si altele.
Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita.
Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de :
• petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
• loessul cu o textura foarte fina – Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;
• nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;
• namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.
• izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.
• izvoare termale de adancime(peste 3.000 m) – Giurgeni, Amara.
Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalnindu-se urmatoarele tipuri :
• de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare furajera;
• de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca,
Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, garnita, salcam ;
• de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com.
Cosambesti), Beslesti – Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul
paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, cornul, sangerul.
• de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia,
Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;
• lacustra – orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa,
piciorul cocorului
Populatia si structura acesteia

In urma analizei de pe INSSE, Judetul Ialomita a inregistrat urmatoarele cifre:

Judet Ialomita Numar Locuitori

1 Ianuarie 2014 269386

1 Ianuarie 2015 267230

1 Ianuarie 2016 264575

Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel:
Dupa mediul in care traiesc :
• In mediul urban traiesc 116.694 locuitori, reprezentand 44,1%
• In mediul rural traiesc 147.881 locuitori, reprezantand 55,9%
Dupa sex:
• Barbati: 130.496, reprezentand 49,32%
• Femei: 134.079, reprezentand 50,68%
• Suprafaţa totală a judetului Ialomita : 4453 KM ² (mediul urban: 395 KM ² mediul rural: 4058 KM ² )
• Densitatea populatiei era in 2016 de 67 locuitori/km2. Populatia este grupata in municipiul Slobozia (53.893
locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori )si Urziceni ( 17.089 locuitori ), orasul Tandarei (12.515 locuitori ), iar
restul locuiesc in mediul rural ( 147.881 locuitori ).
• Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22,27% au intre 0-14 ani, 23,1% au
intre 15-29 ani, 37,2% au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.

Pe grupe de vârstă

Ialomiţa Total
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

2014 269386 47312 161562 60512

2015 267230 47008 159200 61022

2016 264575 47017 140481 77077

• Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2014 a fost de 8,1% %, urmand ca in anul 2015 sa se produca o
usoara scadere la 7,9% iar in anul 2016 sa scada la 7,8%.
• Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o crestere accentuata din anul 2014 pana in anul 2016
datorita aparitiei de noi locuri de munca.

Ialomita Numar Locuitori

2014 40566

2015 41892

2016 42702
Structura economica in profil sectorial a judetului
Ialomita
Agricultura
• Situat in Campia Romana, cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului de sud-est -
restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii Inferioare - judetul
Ialomita are o suprafata totala de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafata agricola pretabila pentru
cultura plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354 ha.) precum si viilor sau
livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila de 349.338 ha., 85% cuprinde terenuri de tip cernoziom,
cu mare potential de productie care permite obtinerea unor productii superioare cantitativ si
calitativ, in conditiile gestionarii cu raspundere si profesionalism a tuturor elementelor din
tehnologia fiecarei culturi.
• Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine, ca
urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata agricola a
judetului.
• Judetul Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante
tehnice, 90.000 de tone legume, etc.
• Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru cresterea
animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii
capete ovine si caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.
 Ialomita Cereale pt Grau si Orz si Porumb Plante Floarea Cartofi Legume Total
boabe secara orzoaica boabe uleioase soarelui

2014 222.616 104.771 28.515 82.478 101.334 50.015 162 8462 598.353

2015 221.804 104.379 22.167 89.495 104.454 49.089 160 8494 600.042

2016 204.728 103.605 21.221 75.714 120.114 54.203 138 7321 587.044
Industria

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor chimice, a zaharului, a uleiurilor comestibile,
preparatelor din carne si a conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie,
in industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii, producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea
lemnului, producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopseluri, productie tipografica, etc.
• In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral, fie majoritar privat, dintre acestia sunt 13 regii
autonome si 152 de societati pe actiuni.
Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt:
• Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot
• Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding
• Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei,
produc zahar; in industria conservelor de legume si fructe este Horticons Fetesti, Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in
ceea ce priveste panificatia.
• Lemnulu: Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer, Predecor,Orizont.
• Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar.
• Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic.
• Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel
Intreprinderile active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime:

din care : pe clase de mărime după numărul de salariaţi

Activităţi (secţiuni CAEN) Total
0-9 Oct-49 50 - 249 250 şi peste

TOTAL 3834 3446 314 65 9

Industrie extractivă 1 1 - - -
Industrie prelucrătoare 365 249 86 24 6
Energie electrică şi termică 1 1 - - -
Distribuţie apă, salubritate, gest. deşeuri, activ.de decontaminare - total 27 20 2 5 -

Construcţii 409 353 45 11 -

Comerţ cu ridicata, amănuntul, reparaţii şi întreţinere autovehicule
1833 1694 121 17 1
Hoteluri şi restaurante 197 186 9 2 -
Transport ,depozitare şi comunicaţii 337 317 18 1 1
Învăţământ 17 15 2 - -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
62 58 4 - -
Alte activitaţi de servicii colective, sociale şi personale
226 219 7 - -
Sănătate şi asistenţă socială 31 27 4 - -
Activităţi serv.admin.si serv. suport 69 55 8 5 1
Activ. de spectacole, culturale şi recreative 27 27 - - -

Alte activ. ale econ. naţionale 77 74 3 - -

Informaţii şi comunicaţii 114 110 4 - -
Serviciile

• Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au

atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la :
hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si
imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi,
activitati recreative, etc.
• Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si companii
/societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de prestari
servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In judet mai
exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante, transporturi,
administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si sportive,
sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia
autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc.
In zona pot fi oferite urmatoarele servicii:
• organizare evenimente
• amenajari interioare
• menaj, intretinere
• traduceri
• financiare si contabilitate
• foto si filmari video
• meditatii
• detectivi particulari
• amenajari exterioare
• notariat
• avocatura
• management
• asistenta juridica
• studii, sondaje de piata
• recuperari datorii
• concept si design
• marketing prin internet
• proiecte pentru turism
• reclama in presa scrisa
• reclama TV
• servicii de brokeraj si intermediere
• transport si depozitare
• servicii IT si Internet
• decorare
• divertisment
• sanatate
• servicii funerare
• agenti de comert exterior
• servicii de urgenta si supraveghere
• servicii de tiparire si ambalare
• dezinsectie/dezinfectie/deratizare
Spatiul rural
Populatia

• Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural, populatia din
mediul rural al judetului este de 147.881 locuitori, ceea ce reprezinta 55,9% din totalul
populatiei judetului Ialomita.
• Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-se in
tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un
important fenomen demografic, social si economic.
• Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a
dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .
• Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia
determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.
• Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de
locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si
servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele
mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile
cele mai mari de populatie .
Ocupatia

• Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura, acestia inca
din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu toate ca tehnicile de
lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile maini, fara a apela
la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in asociatii de
proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor si altor masini
de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural
au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si
livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt
lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.
• In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii.
Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau
capre.Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine, cabaline,
ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in
propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele
oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind
scoase la pasunat mult mai des.
Forta de munca

• Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura, aceasta
fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.
• Populatia este ocupata in mare parte in agricultura in exploatatiile agricole familiale, acestia
lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri la sat de
cat in mediul unban chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit.
• Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate
compensa cu alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum
ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, etc.
• Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al
inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu
productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura domina ca activitate
principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48,1% din totalul populatiei
ocupate.
• In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii nu se mai
multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.
Infrastructura fizica si sociala
Infrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri amenajate fiind decat in localitatile prin care
trec diferite artere principale de circulatie nationala sau internationala. In afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural
sunt pietruite, sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile judetene si comunale modernizate au o pondere de
8,35%, restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare.
Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari
de reparatii se fac foarte rar.
Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de telefonie mobila si-au instalat antene si in
aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il reprezinta Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia
fiind din ce in ce mai proaste.
In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511 comunitati rurale existente in regiune, 432 sunt
alimentate cu apa potabila in sistem centralizat.
In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, populatia rurala nu este asigurata cu conditii acceptabile de trai, ea fiind
dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila
corespunzatoare.
In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii:
• tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale
• ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole
• rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban
• rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere
• nivel redus de pregatire a fortei de munca
• starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri
• gradul scazut de dotare cu utilitati publice
Analiza SWOT a judetului Ialomita

Puncte forte
• Agricultura este cel mai mare atu al regiunii
• Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate
• Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra
• Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii
• Existenta resurselor naturale
• Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol
• Fertilitate ridicata a pamantului
• Forta de munca calificata in agricultura
• Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole
• Existenta infrastructurii pentru irigatii
• Mediu de viata nepoluant
• Grad ridicat de electrificare a gospodariilor
• Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal
Puncte slabe
• Conditii tehnice precare a drumurilor locale
• Facilitati portuare pe Dunare nefolosite
• Utilitati publice urbane degradate
• Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural
• Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici
• Nivel scazut al atragerii investitiilor straine
• Lipsa marketingului si promovarii regionale
• Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata
• Pondere redusa a activitatilor neagricole
• Lipsa managementului performant
• Nivel scazut al educatiei
• Acces greu la pietele de desfacere
• Putere financiara scazuta a populatiei
• Scaderea populatiei active si ocupate
• Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural
• Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala
• Industria slab dezvoltata
• Sectorul serviciilor slab dezvoltat
Oportunitati

• Modernizarea infrastructurii de transport

• Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare
• Dezvoltarea industriei turistice
• Diversificarea produselor agricole si animaliere
• Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice
• Turismul in scop curativ
Amenintari

• Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier

• Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori
• Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu
• Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor
• Dezvoltare redusa a economiei rurale
• Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential
• Migrarea tinerilor catre zonele urbane
• Dezvoltare lenta a economiei rurale
• Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta
• Migrarea fortei de munca inalt calificata
• Schimbarile climatice pot afecta economia
Concluzii si propuneri

In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva concluzii, si propuneri.
• Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine municipii, care sunt
caracterizate de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele acestea sunt de dimensiuni foarte
mici, si au luat aceasta denumire de „oras” in ultimii ani.
• Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine, deoarece locuintele din spatiul urban sunt
reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou declarate chiar si ocupatia principala este
agricultura de subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic de sate.
• Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita profilului de campie. Contrar reliefului,
datorita schimbarilor climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza agricultura, deoarece volumul lor este din ce
in ce mai redus. Agricultura a inceput sa fie afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii.
Acestea sunt folosite in special de producatorii care isi valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia
au o situatie financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari.
• Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste Dunarea, dar si raul Ialomita
si cateva rauri care vara seaca datorita secetei, doar primavara si toamna curg apa prin albiile acestora.
• Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au, deoarece au un
continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului.
• Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici isi poate castiga existenta mai usor.
In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai scazut, cu toate ca se spune
ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de migratie din mediul rural in mediul urban,
din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa se modifice, astfel ca locuitorii oraselor
au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor. Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca
in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici, castigarea existentei din agricultura si hrana pe care
si-o procura singuri, insa si comoditatea si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele
dintre motivele pentru care locuitorii din spatiul urban se retrag catre spatiul rural.
• In urma restructurarilor si disponibilizarilor, care au avut loc dupa revolutie o mare parte a
populatiei urbane a ramas fara un loc de munca, acest fapt favorizand mutarea in spatiul rural.
• Sustinerea din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile programelor de dezvoltare au
ajutat la modernizarea anumitor zone, dezvoltarea infrastructurii.
• In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au fost inzestrate
cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul localitatilor.
• Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede nici o schimbare,
fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei, fabrica de zahar.
• Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune ca se vede o mica
imbunatatire a acestora.
• Infrastructura este inca slab dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de drumuri
amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins considerabil in ultima perioada.
• Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul inconjurator, deoarece
poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise. Cele mai afectate, in Ialomita, sunt solurile
datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati mari pentru agricultura. Un alt factor de mediu
afectat este apa datorita cantitatii de deseuri deversate in aceasta.
• Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona.
• In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le aloca pentru
agricultura, astfel agricultura este in special de subzistenta. Agricultorii produc pentru propria
familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei. Spatiul rural ar trebui sa
beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce priveste fondurile pentru
agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar putea sa se inscrie si le este
frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea.
• Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt persoane in varsta,
acestia trebuie instruiti mai riguros.
• Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece tinerii pleaca la orase, iar persoanele mai in
varsta din orase se retrag catre spatiul rural.
• In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna, cel mai mare impact avadu-l
ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura ecologica.
• Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri decat
agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai poata practica.