1.

PREZENTAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

1.1. Descrierea generală Administrației Publice Locale
Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului,
diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența
unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu
Moldova și cu litoralul Mării Negre.
Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care :
3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2
terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive.
Coordonate geografice extreme în care județul Ialomița este încadrat sunt
următoarele:
 spre Nord – 44°51˘ latitudine nordică (la nord de satul Malu Roșu,
comuna Jilavele);
 spre Sud – 44°20˘ latitudine nordică (la sud de cartierul Buliga,
municipiul Fetești);
 spre Est – 28°06˘ longitudine estică (la est de satul Retezatu, comuna
Stelnica);
 spre Vest – 26°18˘ longitudine estică (la vest de satul Răsimnicea,
comuna Rădulești – fostă Brazii).
Vecinii județului Ialomița sunt :
• la Nord – județele Brăila și Buzău ;
• la Nord-Vest – județul Prahova ;
• la Vest – județul Ilfov ;
• la Sud – județul Călărași ;
• la Est – județul Constanța.
PRINCIPALE DATE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI IALOMIȚA
Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a
Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci.
Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării,
9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș – Buzău. Din
punct de vedere geologic, zona Ialomiței este un bazin de sedimentare maritimă
lacustră. Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la
vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul
Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m și Câmpul Grindu – 71 m.
Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.
Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri
foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare
și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este
cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer
noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.
Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la
Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la –
32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara
(august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.
Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind
repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca
direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul,
băltărețul și suhoveiul.
Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele
climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta,
roua și grindina, în perioadele calde ale anului.
Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :
• ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.),
Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10
km.);
• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul
(2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica
(0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca,
Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.
• lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;
• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).
Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi
de 2 – 7 m în lunci și 5 – 30 m în cea mai mare parte a județului. Au fost identificate
resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

RESURSELE NATURALE
 Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000
ha.) și brun – roșcat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate –
solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile
agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.
Resursele subsolului județului Ialomița sunt reprezentate de :
• petrol și gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
• loessul cu o textură foarte fină – Urziceni, Țăndărei, Slobozia,
Manasia ;
• nisipul, în zona Hagieni și albia râurilor ;
• nămolul terapeutic sapropelic la Amara și Fundata.
• izvoare sulfuroase la Ciulnița , Perieți, Amara, Valea Ciorii.
• izvoare termale – Giurgeni, Amara.
Vegetația județului Ialomița are caracter de stepă pe 65% din suprafața sa,
întâlnindu-se următoarele tipuri :
• de stepă primară la Cocora, Sălcioara, Movila, formată din graminee
lipsite de valoare furajeră;
• de silvostepă, în sud-vestul județului, cu păduri mari la Groasa, Odaia
Călugărului, Sinești, Deleanca, Morăreanca, unde se înregistrează arborele de stejar
pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm ;
• de stepă, cu arbori și arboret de pădure, regăsiți în pădurile de la Redea
(com. Ion Roată), Cornatele (com. Cosâmbești), Beslești – Popești (com. Sudiți),
Ciunga (com. Movila) și care cuprind frasinul, părul și mărul pădureț, ulmul, jugastrul,
păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceșul, cornul, sângerul.
• de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiței
(Bărcănești, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrășești) și în Lunca Dunării
(Bordușani, Săltava, Balaban) ;
• lacustră – orzoaica de baltă, brădișul, lintița, coada calului, limba
broaștei, săgeata apei, cucuta de apă, piciorul cocorului ;
• alte tipuri : urzica, troscot, pălămida, mohor, mușețel, coada șoricelului,
păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna existentă în județul Ialomița se poate clasifica astfel :

• animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete, șoarecele de
câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de câmp,
nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre
reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp.
S-au mai semnalat : bizamul, câinele enot, vrabia spaniolă. Până în 1940 (în
vestul județului) și 1967 (în estul său) a existat dropia, azi dispărută. Și spurcaciul a
dispărut după 1945.
• păsări, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbrăveanca,
ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, guguștiucul, fazanul colorizat, prepelița,
potârnichea, vrabia, sitarul, lișița, rața sălbatică, șoimul dunărean, etc.
• ihtiofauna este alcătuită din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babușcă,
știucă, somn, nisetru, morun, etc.
O parte importantă din fauna județului Ialomița este de valoare și interes
cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltare locală durabilă.
ARIILE PROTEJATE SAU PUSE SUB REGIM PROVIZORIU DE
OCROTIRE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ prin hotărâri ale Consiliului Județean
Ialomița sunt:
• Aria Lacului Fundata cu o suprafață de 391 ha ;
• Aria lacului Amara cu o suprafață de 162 ha ;
• Aria lacului natural Strachina având o suprafață totală de 1000 ha ;
• Aria lacurilor naturale: Bentu Mic ( 19,87 ha), Bentu Mic Cotoi
(18,30 ha) și Bentu Mare ( 92,33 ha).
A fost instituit un regim de ocrotire specială și pentru situl arheologic Popina
Bordușani – 1,62 ha, care conservă resturi de cultură materială și spirituală geto-
dacică, pe o grosime de 12 m.
• „Pădurea de Stejari Seculari – Canton Hățiș”, amplasată în localitatea
Stelnica, care are o suprafață de 6,4 ha și unde aproape 90% din arbori sunt din specia
Stejarul brumăriu cu vârsta de circa 300 de ani.
eperele istoriei administrației județului Ialomița se pot sintetiza astfel:
• 1470 – 1831 – ISPRĂVNICATUL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu prima
capitală la Orașul de Floci, condus de un ispravnic ce avea în subordine zapcii de
plasă, căpitanii de margine, funcționarii isprăvniciei și judecătorii. La începutul
secolului al XVIII-lea capitala județului a fost mutată la Urziceni.
• 1831 – 1863 – OCÂRMUIREA JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu capitala
la Urziceni până în anul 1833 și apoi la Călărași. Conducerea administrativă era
asigurată de un ocârmuitor, un sameș și un ajutor de sameș, 2 secretari, registrator și
polițaiul capitalei de județ. În perioada 1848 – 1851 denumirea de ocârmuitor este
înlocuită cu cea de administrator de județ, iar din 1851 se va folosi denumirea de
cârmuitor.
• 1864 – 1949 – PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, apărută ca
urmare a Legii organizării administrativ-teritoriale a țării din aprilie 1864, dată în
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Instituția era condusă de un prefect și avea
un aparat de lucru format din : directorul prefecturii, biroul administrativ, serviciul
tehnic și serviciul sanitar în perioada 1864 – 1940, și din cabinetul prefecturii,
serviciul administrativ, serviciul financiar și serviciul tehnic în perioada 1940 – 1949.
• 1949 – 1952 – COMITETUL PROVIZORIU AL REGIUNII
IALOMIȚA și SFATUL POPULAR AL REGIUNII IALOMIȚA, conduse de un
președinte.
• septembrie 1952 – februarie 1968 județul este desființat și înglobat
regiunilor București, Ploiești și Constanța.
• februarie 1968 – decembrie 1989 – CONSILIUL POPULAR AL
JUDEȚULUI IALOMIȚA, condus de Comitetul executiv și de un președinte, un prim-
vicepreședinte, vicepreședinții și de un secretar. Aparatul de lucru era format din secții,
servicii și birouri. Reședința județului a fost stabilită la Slobozia.
• decembrie 1989 – martie 1990 – PRIMĂRIA JUDEȚULUI
IALOMIȚA, condusă de un primar, viceprimari și secretar. Aparatul de specialitate era
format din direcții, servicii, birouri și compartimente.
• martie 1990 – până în prezent – PREFECTURA JUDEȚULUI
IALOMIȚA, condusă de un prefect și un subprefect, numiți de Guvernul României, iar
în planul funcționării serviciilor administrativ-teritoriale de interes județean:
CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, condus de un președinte și doi vicepreședinți,
aleși de către consilieri județeni din rândul acestora, consilieri județeni care sunt aleși
de cetățenii cu drept de vot din județul Ialomița.
Județul Ialomița are în componența sa: 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca
localități de rengul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara,
Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III, 59 de comune, cu un total de 121 de sate
(59 de sate – cele reședință de comună – având gradul IV, iar restul de sate având
rangul V).
Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.
 Situarea geografică a judeţului Ialomiţa:
• în centrul Câmpiei Române, fapt care determină ca suprafaţa agricolă să
ocupe 84% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă să fie de 79% din
suprafaţa totală;
• la întretăierea drumurilor comerciale care leagă capitala României –
Bucureşti, cu litoralul Mării Negre, Moldova şi centrul ţării ;
• asigură acces direct pe cele mai importante pieţe româneşti, cu distanţe
scurte de transport ( 100 – 150 km) către Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Brăila, Buzău,
Ploieşti, Călăraşi, Silistra ( Bulgaria);
Climatul temperat-continental moderat, cu valori medii multianuale favorabile
desfăşurării activităţilor economice:
• Temperatura medie anuală a aerului este 10,7°C, cu o minimă absolută
de -32,5°C la Armăşeşti (25 ian.1942) şi o maximă absolută de +44,0°C la Amara
august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,5°C.;
• Echilibru în repartizarea numărului de zile cu cer senin (113), cer noros
(123) şi cer acoperit (130);
• Precipitaţiile atmosferice, variază între 400 şi 520 mm/an;
• Vânturile au ca direcţii dominante nord-est, nord, sud-vest şi sud ;
• Umezeala relativă a cerului variază între 74 şi 76%.
Biotopul specific stepei, divers şi cu o parte importantă cu valoare şi de interes
cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltarea turismului pentru vânătoare şi
pescuit:
• Vegetaţia judeţului Ialomiţa are caracter de stepă pe 65% din suprafaţa
sa, întâlnindu-se următoarele tipuri : de stepă primară ( graminee ), silvostepă, în sud-
vestul judeţului, cu păduri mari de stejar pufos şi brumăriu, cer, gârniţă, salcâm, stepă,
cu arbori şi arboret de pădure (frasin, părul şi mărul pădureţ, ulmul, jugastrul,
păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceşul, cornul, sângerul), de luncă : stuf,
papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiţei şi în Lunca Dunării, lacustră şi
alte tipuri
• Fauna existentă cuprinde animale şi păsări de stepă, de pădure şi de
luncă : dihor de stepă, iepure de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistreţul, vulpea,
şoarecele de pădure, viezurele, bizamul, câinele enot, prepeliţa, potârnichea, prigoria,
fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, guguştiucul,
fazanul sitarul, lişiţa, raţa sălbatică, şoimul dunărean, etc.
• Ihtiofauna este alcătuită din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babuşcă,
ştiucă, somn, nisetru, morun, etc.
Resursele naturale ale judeţului Ialomiţa sunt reprezentate de :
• petrol şi gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
• loessul cu o textură foarte fină – Urziceni, Ţăndărei, Slobozia,
Manasia ;
• nisipul, în zona Hagieni şi albia râurilor ;
• nămolul terapeutic sapropelic la Amara şi Fundata.
• izvoare sulfuroase la Ciulniţa, Perieţi, Amara, Valea Ciorii.
• izvoare termale – Giurgeni, Amara.
Acces direct la transport rutier, feroviar şi fluvial:
• situarea pe Drumul european E60 Constanţa-Bucureşti-Ploieşti-Braşov-
Oradea, parte a reţelei pan-europene de transport;
• legătură directă cu Autostrada Soarelui A2 Bucureşti-Constanţa, prin
ruta Slobozia-Drajna;
• 654 km de drumuri naţionale şi judeţene modernizate, din care 20 de
km constituie un tronson din autostrada Feteşti-Constanţa;
• 276 km reţea feroviară,. în cea mai mare parte electrificată, care face
legătura cu magistralele feroviare din sud-estul, estul şi centrul ţării;
• prezenţa fluviului Dunărea oferă posibilitatea de a avea comunicaţii
fluviale cu cele 8 ţări riverane Dunării, iar prin intermediul Canalului Dunăre – Marea
Neagră există acces la portul Constanţa.
• Grad ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii moderne,
eficiente, acoperitoare ca arie şi calitate, cu acces la reţeaua naţională şi internaţională
de telecomunicaţii;
Consolidarea sectorului privat al economiei judeţului determinată de :
• evoluţia sa constant pozitivă, ca număr şi rentabilitate;
• transferul cvasitotal al proprietăţii de stat către sectorul privat, prin
privatizarea întreprinderilor industriale şi de comerţ reprezentative ale judeţului şi
finalizarea reformei funciare;
• preponderenţa sectorului privat în sectoarele productive ale economiei
judeţului şi în realizarea principalelor produse şi servicii;
 • diversificarea serviciilor, care a determinat scăderea ponderii
comerţului şi creşterea serviciilor de piaţă prestate populaţiei şi întreprinderilor;
• sporirea ponderii capitalului străin sau mixt în structura agenţilor
economici şi, mai ales, în realizarea investiţiilor semnificative din judeţ;
• întărirea capacităţii economico – financiare a societăţilor comerciale
private, prin extinderea moderată, dar sigură, a afacerilor, amplificarea activităţilor de
marketing şi sporirea profitabilităţii pe termen mediu şi lung;
• absorţia majorităţii salariaţilor de către întreprinderile mici şi mijlocii;
• lichidarea societăţilor comerciale înmatriculate, dar inactive.
Posibilitatea practicării agriculturii de mare randament datorită:
• amplasării judeţului într-o zonă agricolă cu potenţial agropedoclimatic
şi de fertiliate maxim;
• tradiţiei agrare a zonei, care a acceptat însă şi a aplicat permanent
noutăţile tehnice, tehnologice şi organizatorice promovate în Europa şi în lume;
• finalizării reformei funciare, care a determinat o piaţă funciară reală,
stabilă şi atractivă ca preţ;
• posibilităţii dezvoltării exploataţiilor agricole performante, a
diversificării producţiei agricole, nonagricole şi a serviciilor specifice agriculturii;
• ponderii de 60% a suprafeţei amenajate pentru irigat, din totalul
suprafeţei arabile a judeţului ;
• condiţiilor propice pentru realizarea de produse ecologice şi pentru
producţia de seminţe şi plante tehnice;
• dotării tehnice specifice, acoperitoare ca gamă sistemică şi performanţe;
• potenţialului deosebit de dezvoltare a zootehniei în sistem intensiv, pe
suportul excedentului de produse agricole vegetale;
• oportunităţilor de integrare a producţiei agricole cu alte ramuri ale
economiei judeţului, din amonte şi aval de agricultură;
• resurselor umane calificate, disponibile şi accesibile ca preţ al forţei de
muncă;
• asigurării de consultanţă agricolă calificată şi specializată;
• oportunităţii de a investi în reabilitarea sau dezvoltarea sistemelor de
îmbunătăţiri funciare existente;
• dezvoltării agriculturii asociative, prin creşterea numărului asociaţiilor
de producători şi al organizaţiilor profesionale din agricultură;
 • declanşării procesului de îmbunătăţire semnificativă a infrastructurii
rurale, prin accesarea fondurilor europene ;
• existenţei reprezentanţilor sistemelor de asigurări agricole, atât pentru
culturile şi produsele agricole, cît şi pentru patrimoniu;
Forţă de muncă ieftină, calificată, disponibilă, caracterizată prin:
• evidenta creştere a ponderii forţei de muncă tinere;
• posibilitatea perfecţionării profesionale prin accesarea programelor de
formare, reconversie şi perfecţionare profesională;
• acoperirea nevoilor de instruire superioară prin filialele unor instituţii
de învăţământ superior care funcţionează în judeţ.
Posibilităţi de dezvoltare a turismului balnear, cultural, agro-turismului şi a
turismului de vânătoare şi pescuit, care să valorifice :
• experienţa staţiunii balneoclimaterice Amara;
• oportunitatea de a crea circuite turistice judeţene integrate (balnear,
cultural, agro-turism, vânătoare şi pescuit);
• posibilitatea integrării circuitelor turistice ialomiţene în circuitele
naţionale şi internaţionale, ca zonă de tranzit spre munte sau mare şi ca o alternativă la
turismul clasic montan sau marin;
• Dezvoltarea continuă a infrastructurii utilităţilor – alimentare cu energie
electrică în toate localităţile judeţului, extinderea reţelei de gaze naturale şi a reţelelor
de apă şi canalizare;
• Zonă fără risc major de poluare;
• Stabilitatea socială fără stări conflictuale deosebite;
Disponibilitatea autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale pentru
relansarea economică şi dezvoltarea durabilă a judeţului:
 strategii judeţene şi locale de dezvoltare economico-socială;
 facilităţi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale;
 acces la investiţiile şi achiziţiile publice;
 interes pentru promovarea parteneriatului public – privat;
 asigurarea liberuluii acces la informaţiile de interes public;
 transparenţa actelor administrative cu caracter normativ.
 Principalele ramuri ale economiei județului Ialomița
 agricultura: cereale, plante tehnice, legume, furaje, animale (bovine,
porcine, ovine, păsări, albine), servicii de mecanizare pentru agricultură, irigaţii;
  industria alimentară: (ulei comestibil, produse şi preparate din carne,
conserve de legume, fructe, carne şi mixte, lapte şi brânzeturi, făină şi produse de
panificaţie, zahăr);
 industria chimică: îngrăşăminte chimice, ferite, lacuri şi vopsele,
pulberi refractare pentru siderurgie, amoniac.
 industria uşoară: confecţii, marochinărie;
 industria materialelor de construcţii: cărămizi şi blocuri ceramice,
produse din poliester armat cu fibră de sticlă;
 industria lemnului: prelucrare lemn, mobilă, cherestea;
 construcţii: civile şi industriale, instalaţii, reţele tehnico-edilitare,
amenajări interioare şi exterioare;
 comerţ en-gros şi en-detail;
 export de produse industriale, agricole şi alimentare;
 turism balnear, de pescuit şi vânătoare.
Modul de folosință al terenurilor
Suprqfata totală a Județului Ialomila este de 445.289 ha. din care :
a. suprafața agricolă — 373.690 ha (83,92%) ; b, 25.855 ha păduri și alte
terenuri cu vegetație forestieră (5,8% );
c. 19-360 ha terenuri sub ape (4,27% ) ;
d. 19-532 ha terenuri cu altă destinație : drumuri și construcții (4,4%);
e. 6.852 ha terenuri neproductive (1,6%).
Modul defolosintă a suprafetei agricole este următorul :
o 348.767 ha teren arabil (93,33% din totalul suprafeței agricole) ;
o 18.230 ha pășuni + fânețe (4,87%);
o 386 ha livezi (0,1%);
o 6.307 ha vii și pepiniere viticole (1,68%).
1.2. Generarea de deșeuri agricole la nivelul Administrației Publice Locale
Obligativitatea realizării planurilor județene de gestionare a deșeurilor decurge
din prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și
completările ulterioare. Conform prevederilor actului normativ menționat, PJGD se
elaborează de către consiliul județean, în colaborare cu agenția județeană pentru
protecţia mediului, în baza principiilor şi obiectivelor din PNGD şi a cadrului general
din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007. PJGD se aprobă
prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul agenției pentru protecția mediului.
Elaborarea şi avizarea planurilor de gestionare a deşeurilor se face cu respectarea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Autoritățile
publice şi operatorii economici au obligația furnizării datelor necesare elaborării
planurilor, potrivit prevederilor legale. PJGD Ialomița este în deplină conformitate cu
principiile şi obiectivele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu
legislaţia română şi europeană în vigoare.
Scopul PJGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de
gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor asumate la
nivel național. Astfel, PJGD are ca scop: definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în
conformitate cu obiectivele şi țintele Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor,
precum și obiectivelor și țintelor existente la nivel european; abordarea tuturor
aspectelor privind gestionarea deşeurilor care fac obiectul planificării la nivel
județean. De asemenea, PJGD odată aprobat va servi ca bază pentru: - stabilirea
necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor care fac
obiectul planificării; realizarea şi dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deşeurilor la nivel județean; elaborarea proiectelor pentru obţinerea finanțării.
Orizontul de timp al PJGD Coordonatele în timp ale PJGD sunt următoarele: -
perioada elaborării: 2019 - 2020; - anul de referință : 2018 (stabilit împreună cu APM
Ialomița, fiind cel mai recent an pentru care au fost disponibile date validate privind
gestionarea deșeurilor municipale); - datele utilizate pentru descrierea situației actuale:
o date privind cantitățile de deșeuri pentru perioada de analiză: 2014 – 2018; o date
privind instalațiile de tratare a deșeurilor: 2019 – 2020; - perioada pentru proiecțiile de
generare: 2019 – 2040; - perioada de planificare: 2019 – 2025. La stabilirea măsurilor
și la estimarea noilor capacități de investiții s-a ținut seama de toate obiectivele și
țintele naționale și europene aplicabile până în anul 2040. În conformitate cu cerințele
pachetului economiei circulare aprobat în iunie 2018, țintele de pregătire pentru
reutilizare și reciclare cresc până în anul 2035, iar în anul 2040 România trebuie să
îndeplinească ținta de reducere a deșeurilor municipale depozitate la 10% din
cantitatea generată. Servicii de elaborare a Planului Județean de Gestionare a
Deșeurilor Ialomița BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA 15 Astfel
devine evident faptul că, pentru a evita supra/sub capacitarea instalațiilor noi, trebuie
sa țină seama de toate aceste obiective și ținte.
Infrastructura energetica ajudetului
 Rețeaua energetică și de distribuție a energiei electrice în județul Ialomița este
reprezentată de:
- hidrocentrala de putere mică amenajată pe râul Ialomița, în comuna Dridu; -
centrala electrică a Societății AMONIL S.A. Slobozia;
- rețele de transport și distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă
tensiune, care sunt formate din linii care au o lungime totală de peste 6.700 km;
- stații și puncte de transformare prin care se face alimentarea rețelei de
distribuție.
- Rețeaua de distribuție a gazului metan alimentează următoarele localități din
județul Ialomița: Bora, Manasia, Slobozia, Slobozia Nouă, Urziceni, Gârbovi, Grindu,
Amara, Fetești, Țăndărei23. Orașul Țăndărei beneficiază de o reţea de distribuţie a
gazului metan de joasă presiune de 8,2 km. Gazul este livrat la consumatorii privaţi şi
industriali. Rețeaua de transport de înaltă presiune a gazului metan traverseazã
teritoriul localităților Amara, Bucu, Ograda, Gheorghe Lazăr, Ţăndărei şi creează
posibilitatea racordării lor la alimentarea cu gaz metan24.
1.3. Strategia privind managementul deșeurilor agricole la nivelul
Administrației publice locale
Provocările ecologice de la sfârşitul secolului XX au condus la o reorientare a
percepţiilor referitor la modul în care “mediul” şi societatea umană se influenţează
reciproc, statele lumii făcând eforturi conjugate pentru a face faţă noilor probleme
apărute: globalizarea, criza economică, energetică, schimbările climatice, pierderea
diversităţii sistemelor biologice şi ecologice, deteriorarea calităţii mediului abiotic.
Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială şi
economică pe de o parte şi menţinerea calităţii vieţii pe de alta parte. În procesul de
dezvoltare, capacităţile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la
tipuri diferite de poluare sunt rareori luate în considerare. Probleme de poluare a
mediului devin astfel complexe şi crează risc de mediu ridicat. Principiul acţiunii
preventive este unul din principiile care stau la baza Ordonanţei de Urgenţă
Nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare,
Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, transpusă în legislaţia naţională prin Legea
Nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, prezentând ierarhia deşeurilor care “se aplică
în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de
prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru
reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea
energetică şi eliminarea” Aplicarea principiilor dezvoltării durabile implică o nouă
abordare privind deşeurile utilizând concepte de bază ecologice pentru a cântări cu
precizie proiectele propuse în acest domeniu cu resursele de mediu existente.
Resursele regenerabile şi neregenerabile şi serviciile asigurate de către componentele
Capitalului Natural constituie suportul pentru producţia de bunuri şi servicii furnizate
capitalului socio-economic uman, influenţând direct calitatea sanătăţii populaţiei. În
acest sens noua strategie privind gestionarea deşeurilor în România propune cadrul de
măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi
consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor
prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale
naţionale, creînd premisele reconcilierii imperativelor economice şi “de mediu”.
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) si traspusa in strategia
locala din necesitatea identificării obiectivelor și politicilor de acțiune, pe care
România trebuie să le urmeze în domeniul gestionării deşeurilor în vederea atingerii
statutului de societate a reciclării. Realizarea Strategiei Energetice a Județului Ialomița
s-a impus ca o necesitate, pornind de la efortul autorităților publice locale și în primul
rând al Consiliului Județean Ialomița de a avea o politică unitară și coerentă în
domeniul energiei.
În procesul de realizare a acesteia s-au identificat mai multe probleme, una
dintre acestea fiind lipsa unui cadrul strategic național coerent și de ansamblu, doar o
mică parte dintre localitățile sau județele din România având dezvoltată o astfel de
strategie, la momentul actual.
Viziunea și direcțiile de acțiune au urmărit politicile/strategiile/legislația din
domeniul energetic, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar sau internațional.
Astfel, parteneriatul constituit în vederea elaborării strategiei și-a propus să
creeze un cadrul de referință în domeniul energetic la nivel județean, dar și la nivel
național, coroborat cu politicile și strategiile naționale și comunitare, având ca obiectiv
final determinarea necesarului energetic la nivelul județului Ialomița, precum și
proiecții de dezvoltare viitoare.
Consultantul a inclus în urma analizei teritoriale recomandări pe termen scurt
și mediu în vederea atingerii obiectivelor strategice, stabilind prin planul de acțiuni
termene, responsabilități, propuneri de acțiuni și posibile surse financiare.
Prin prezenta Strategie se fundamentează și promovează conceptul de energie
durabilă coroborat cu instituirea unui set de principii noi, moderne privind
managementul energetic la nivelul factorilor implicați în procesul de decizie și acțiune.
De asemenea, se promovează la nivel județean standardele și politicile europene în
domeniul dezvoltării sectorului energetic.
Nu în ultimul rând, prin prezenta strategie se identifică măsurile specifice
pentru creșterea eficienței energetice, identificându-se zone de interes energetic la
nivelul județului, stimulând atragerea investițiilor private și dezvoltarea capacității de
producției autohtonă.
Beneficiile preconizate în urma realizării și implementării Strategiei în
domeniul eficienței energetice a județul Ialomița pentru perioada 2016-2020:
- beneficii administrative: crearea unei direcții de acțiune și dezvoltare la
nivelul județului;
-beneficii pentru mediu: implementarea strategiei va conduce la o serie de
modificări benefice graduale, ce se vor resimți ca urmare a scăderii consumului de
energie, dar și prin utilizarea surselor de energie regenerabile.
- beneficii economice: scăderea consumului de energie va genera o scădere
direct proporțională a costurilor cu aceasta
Planul județean de gestionare a deșeurilor - Județul Ialomița a fost întocmit în
baza „Metodologiei pentru elaborarea Planului județean de gestionare a deșeurilor”
aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 951/2007 și
publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 497 bis/25.07.2007.
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor are ca scop:
Definirea obiectivelor și țintelor județene
Planului Regional și Național de Gestionare a Deșeurilor.
Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deșeurilor municipale la
nivel județean.
Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiții și a politicii în
domeniul gestionării deșeurilor, pentru realizarea și susținerea sistemelor de
management integrat al deșeurilor la nivel județean.
Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor în vederea obținerii
finantărilor
Prin Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, au fost propusa si adoptata ca
măsura de valorificare energetică ,imbunătățirea tratării deșeurilor pentru: valorificare
materială și energetică. Obiectivul general al Strategiei în domeniul eficientei
energetice a Județului Ialomița pentru perioada 2016-2020 este cel de a realiza o
analiză actualizată a sectorului energetic al județului în vederea întocmirii seturilor de
măsuri care să asigure procesul de îmbunătățire a eficienței energetice cu accent pe
utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și realizarea planului de acțiuni în
vederea direcționării cu maximă eficiență a fondurilor de investiții, reparații și
exploatare în vederea alinierii la acquis-ul comunitar,
Potențial Biomasă
Din punct de vedere al potențialului energetic al biomasei, teritoriul României
a fost împărțit în opt regiuni și anume:
1. Delta Dunării — rezervație a biosferei
2. Dobrogea
3. Moldova
4. Munții Carpați (Estici, Sudici, Apuseni)
5. Platoul Transilvaniei
6. Câmpia de Vest
7. Subcarpații
8. Câmpia de Sud

Agricultura în Județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent

privat care deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha,
adică 95% din suprafața agricolă a judetului.
Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale,
140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.
Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră Județul Ialomița are condiții și
pentru creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 26 mii capete bovine,
143 mii capete porcine, 153 mii capete ovine și caprine, 12 mii capete cabaline, 3,8
milioane păsări, aproximativ 21,6 mii familii de albine, precum și un număr restrâns
de măgari, catâri și iepuri de casă.
Gunoiul animal și culturile energetice sunt printre cele mai comune tipuri de
materii prime provenite din activitatea fermieră utilizate pentru aprovizionarea
fabricilor agricole de biogaz. În scopul determinării dimensiunilor potrivite ale fabricii
de biogaz, de exemplu, în ceea ce privește producția de energie electrică, trebuie luat
în calcul tipul materiei prime avute la dispoziție.
Mai mult decât atât, pentru că zona Județului Ialomița este o zonă cu un sector
zootehnic dezvoltat (46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete
ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele) considerăm că în
principiu prima preocupare pentru producerea de biogaz ar trebui canalizată către
valorificarea deșeurilor rezultate din zootehnie pe de o parte și pe utilizarea combinată
de reziduri vegetale/culturi energetice acolo unde nu există capacitatea de a promova
instalații de producție biogaz numai utilizând ca materie primă reziduurile animaliere.
Tipurile de biomasă existente în existente în Judełul Ialomița
În Județul Ialomița, potențialul de biomasă însumează 10.573 TJ, din care
98,83% din agricultură și 1,11% din industria forestrieră. Potențialul județean este în
curs de valorificare, deșeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt
gestionate de către deținători, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor
agricole.
Conform hărților distribuției potențialului de biomasă și a potențialului
energetic al acesteia, Județul Ialomița dispune de resurse agricole, resursele forestiere
fiind aproape inexistente (1,11% din potențialul de biomasă). Județul Ialomița se
încadrează în categoria județelor cu potențial maxim în clasamentul național, la nivelul
regiunii ocupând locul 2 după Județul Călărași (13.862 TJ). Cea de-a treia poziție fiind
ocupată de Județul Teleorman cu 8.656 TJ. Potențialul județean reprezintă 18,85% din
totalul regional.
Biomasă
Pentru zona Județului Ialomița considerăm că sunt posibile 2 scenarii de bază:
a) fabrici de biogaz dezvoltate de fermierii care au ferme suficient de mari
(peste 1.500 capete bovine — ce echivalează cu producția a 0,5 Mwhel și 0,3 MWh
cal), și
b) gruparea mai multor fermieri care au capacități medii de producție 100-
1.000 bovine dar și teren pentru suplimentarea cu materie vegetală astfel încât să se
obțină cantități mai mari de energie electrică și de căldură. Un astfel de sistem denumit
fabrică de co-digestie centralizată are numeroase avantaje în valorificarea energetică,
în special datorită utilizării eficiente a căldurii generate.
Tehnologiile de cel mai mare interes în prezent sunt:
Arderea directă în cazane.
Conversia termică avansată a biomasei într-un combustibil secundar, prin
gazeificare termică sau piroliză, urmată de utilizarea combustibilului într-un motor sau
într-o turbină.
Conversia biologică în metan prin digestia bacteriană aerobă.
 Conversia chimică și biochimică a materiilor organice în hidrogen, metanol,
etanol sau combustibil diesel.
Arderea în cazane este cea mai răspândită tehnologie de utilizare energetică a
biomasei.
Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate și s-ar
putea clasifica în două grupe:
a) cazane cu focare cu grătar
b) cazane cu focare cu împingere pe dedesubt
Co-digestia centralizată reprezintă un sistem integrat de producție a energiei
regenerabile, de tratament al deșeurilor organice și de reciclare a nutrienților. Aceasta
generează beneficii la nivel agricol, de mediu și economic pentru fermieri, pentru
personalul operator al fabricii de biogaz și pentru societate în ansamblu, asigurând:
• Reciclarea ieftină și fără riscuri de mediu a gunoiului animal și a
deșeurilor organice.
• Producerea energiei regenerabile.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
• O securitate veterinară îmbunătățită, prin sterilizarea digestatului.
• O eficiență a fertilizării îmbunătățită.
• Mai puține inconveniente cauzate de mirosuri neplăcute și insecte.
• Beneficii economice pentru fermieri.
Gazeificarea biomasei este un proces de conversie completă în gaz, utilizând ca
mediu de gazeificare aer, oxigen sau abur.
Gazeificarea biomasei se realizează prin două metode principale:
Gazeificarea termică utilizând aer, oxigen, abur sau amestecul acestora la
temperaturi de cca 700 grade C;
Gazeificarea biochimică utilizând micro-organisme la temperatura
ambientului și în condiții anaerobice.