UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAŢI

Departamentul de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic

Programul Studii postuniversitare de conversie în
“TEHNOLOGIE ŞI CONTROL ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI TURISM”

Referat
la Geografia resurselor agroturistice

Analiza resurselor turistice județului Olt

Coordonator,
Conf.dr.ing. Octavian Barna

Nume şi prenume cursant,

Iostin V. Claudia Mihaela (Midoschi)

Galaţi
2019
 Analiza resurselor turistice județului Olt

Cuprins

1. Reliefarea principalelor resurse turistice ale județului Olt

1.1. Resurse turistice naturale

1.2. Resurse turistice antropice

2. Evaluarea patrimoniului etnografic și folcloric al zonei

3. Analiza infrastructurii turistice a zonei

4. Evaluarea impactului activităților turistice asupra zonei

5. Propuneri de soluții pentru integrarea zonei în circuitul turistic național și european

6. Bibliografie
 Situat în sudul ţării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judeţul Olt face parte din
categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine
estică pe linia localităţilor Iancu Jianu – Baldovineşti şi de paralela 44 grade latitudine nordică în
partea de sud pe linia Vlădila – Scărişoara, măsurând 138 Km pe direcţia nord-sud şi 78 km pe direcţia
est-vest. Suprafața totală de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul țării, situează județul pe
locul 22 la nivelul României ca suprafață

Vecini:
Nord – județul Vâlcea
Est – județele Argeș și Teleorman
Sud– fluviul Dunărea pe o distanță de 45 km, care-l desparte de Bulgaria
Vest – județul Dolj
Prin portul dunărean Corabia are ieșire la Marea Neagră. Suprafața totală de 5.498 kmp.,
reprezentând 2,3% din teritoriul țării, situează județul pe locul 22 la nivelul României ca suprafață.
Din punct de vedere al populației, județul are 436400 locuitori (2011) având o densitate de 79
locuitori/km².
Lista municipiilor şi orașelor din județul Olt:
Slatina, municipiu, reședința județului Olt;
Caracal, municipiu, fostă reședință a jud. Romanați;
Balș;
 Corabia port la Dunăre;
Scornicești;
Drăgănești-Olt;
Piatra-Olt, nod C.F.;
Potcoava.

1. Reliefarea principalelor resurse turistice ale județului Olt

Potenţialul turistic al judeţului Olt cuprinde totalitatea resurselor turistice pe care le oferă
cadrul natural al regiunii prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape şi elemente de
vegetaţie şi faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea, ca urmare a intervenţiei umane.
1.1. Resurse turistice naturale
Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului şi teraselor sale şi este format din câmpii şi
dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judeţului până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona
de dealuri, aparţinând Podişului Getic şi care ocupă o treime din suprafaţa judeţului. La sud de Slatina
până la Dunăre se desfăşoară o parte a Campiei Române, cu următoarele subunităţi de câmpie:
Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în
pantă lină de la Vitomireşti, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziţie sudică însorită.
Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea Oltului
reprezintă o adevarată axă a teritoriului judeţului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari
pe partea dreaptă a văii, începând din nordul judeţului până la Dunăre si până la Drăgăneşti pe partea
stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m şi Slatina 50-60m.
Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în partea de sud.
Punctul cel mai friguros este la Caracal datorită curenţilor reci din estul Câmpiei Române care îşi au
punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia.
Reţea hidrografică: Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate
judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali:
pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În
partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea.
Pe o distanţă de 45 km, partea de sud a judeţului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga
reţea hidrografică a judeţului.
Fauna se compune din vegetatia lemnoasa: garnita (Quercus frainetto), carpenul (Carpinus
betulus), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), paltinul (Acer
platanoides), ulmul de câmp (Ulmus minor), părul păduret (Pyrus pyraster), mărul păduret (Malus
silvestis), salcâm (Robinia pseudocacia) si alte specii de diverse esente moi sau tari.
Vegetatia ierboasă este reprezentată de aproximativ 246 specii, cele mai bine reprezentate
fiind genurile Poa sp., Carex sp., Vicia sp., Allium sp., si specii considerate rare în flora judetului
mărul paradis (Malus pumila), Genista jannensis, Vicia peregrina, Myrrhoides nodosa,
Physospermum cornubiense, bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) monument al
naturii, brândusa galbenă (Crocus moesiacus) monument al naturii, brândusa mică sau sofranul vărgat
(Crocus variegatus) raritate floristică.
 Flora se compune din o varietate mare de specii dintre care amintim: jderul de copac (Martes
martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), iar dintre păsări amintim
răpitoarele mari: viesparul (Pernis apivorum), buha mare (Bubo bubo), vânturelul rosu (Falco
tinnunculus) și altele.
Zone protejate în județul Olt sunt:
Rezervația de arborele de gârniță și Pădurea Seaca- Optăsani, cele două arii protejate
sunt situate în platforma Cotmeana, la altitudine minimă de 240 m si maximă de 330 m. Pădurea
Seaca - Optăsani se întinde pe 1389 hectare. O suprafață de 400 ha a fost pusă sub protecție prin
H.C.M. nr. 518/1954, aici existând cel mai curat si mai valoros arboret de gârniță (Quercus frainetto)
din România si unul dintre cele mai curate din Europa. De aceea, Academia Română a înființat aici
un lot semincer, ca resursă genetică de înaltă valoare, puritatea arboretului fiind de peste 80%.În
literatura de specialitate, pădurea Seaca-Optăsani figurează ca rezervație forestieră-botanică, pe
suprafața de 218,9 ha.
Rezervația de bujori a Academiei, Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) a
fost declarat monument al naturii prin Decretul nr. 237/1950. O suprafață de 58 ha din pădure a fost
declarată rezervație botanică, prin efectul acestui decret pentru ocrotirea bujorului. Rezervația de
bujori a Academiei face parte din Pădurea Călugărească care are o suprafață de 836,8 ha. Este situată
în Câmpia Boianu, la altitudine de 55m.
Branistea Catârilor. Este situată în partea de sud-vest a Câmpiei Romanatiului, în câmpia
Leu-Rotunda, aproape de limita inferioară a silvostepei, pe teritoriul comunelor Obârsia si Stefan cel
Mare.Are suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se află în zona strict protejată,declarată prin
Legea nr. 5/2000. Pădurea este un relict al pădurilor vechi xerofite formate la sfârsitul subborealului,
favorizate de încălzirea usoară a climei. Si-a pierdut din caracterul ei de pădure deasă, în prezent fiind
poienită.Terenul, situat la altitudine medie de 63m.
Casa Pădurii din Padurea Potelu. Este situată în lunca Dunării, mai precis în lunca Potelu,
la altitudine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu. Pădurea este mică, suferind din plin
efectele exploatărilor forestiere. Prin Legea nr. 5/2000, o suprafată de 1,5 ha a primit statutul de arie
protejată. În literatura de specialitate a apărut mai demult ca rezervatie forestieră-botanică, cu
suprafata de 13,0 ha, pentru ocrotirea a trei exemplare de stejar (Quercus robur), în vârstă de peste
400 ani, monumente ale naturii.
1.2. Resurse turistice antropice
Acestea se compun in special din institutiile culturale ale judetului cum ar fi:
Muzeul judetean Olt cu cele 6 sectii: istorie si arta, etnografie, Casa memoriala Nicolae
Titulescu, etnografie si cultura populara Chilia, ceramica populara Balş, arheologie si istorie Piatra-
Olt.
Alte institutii culturale: Muzeul Romanatiului Caracal, Muzeul de istorie Corabia, Muzeul
Campia Boianului Draganesti-Olt, Casa de Cultura a Sindicatelor Slatina, Casa de Cultura Radu
Serban Caracal, Casa de Cultura Draganesti-Olt, Casa de Cultura Corabia, Casa de Cultura
Scornicesti, Casa de Cultura a Tineretului Slatina, Biblioteca Judeteana Ion Minulescu Slatina,
Centrul Cultural Oltul, Teatrul Municipal Eugen Ionescu Slatina.
Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele, Slătioara şi
Bugiuleşti, urme ale culturii neolitice Vădastra, la Vădastra şi Sălcuţa, vestigiile geto-dacice de la
Sucidava (satul Celei) şi Acidava, vestigiile romane de la Sucidava şi Romula (actualul sat Reşca).
 Monumente istorice şi de artă de factură religioasă:
Chiar în oraşul Slatina este situată Mănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găseşte
un muzeu ce deţine o importantă colecţie de artă veche românească: icoane, piese de artă decorativă
din argint, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn, cărţi cu ilustraţii gravate în lemn. Impresionante sunt
patru icoane împărăteşti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Iisus, Sfântul Nicolae şi
Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proporţii.
De Mănăstirea Clocociov ţine Schitul Strehareţ (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat
de asemenea monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Mănăstirea Clocociov
Exemplar valoros al arhitecturii munteneşti din sec. al XVI-lea, Mănăstirea Călui - Comuna
Călui, începută de boierii Craioveşti la 1516 în vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost definitiv
terminată de fraţii Buzeşti în 1588, arhitectura mănăstirii surprinzând prin proporţiile grandioase ale
turlei şi prin decoraţia faţadelor.
 Mănăstirea Călui
Mestesuguri:
Un meşteşug bine cunoscut în judeţul Olt este olăritul, apărut încă din neolitic şi care avea să
deţină în zonă o înflorire fără seamăn. Astăzi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana,
Corbeni care mai lucreză ceramică smălţuită şi nesmălţuită în diverse forme dar care şi-au pierdut
utilitatea fiind folosite pentru decor.
Alte meşteşuguri populare conservate în judeţul Olt sunt: cojocăritul – Vădastra, torsul,
cusutul – Priseaca, Curtişoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn şi os – Câmpia Boianului, pictura
populară pe lemn şi sticlă – Corbu, măşti şi căluş – Osica, feroneria – Brâncoveni.
Cu origini pierzându-se în epoca pre-romană, căluşul este considerat de specialişti cel mai
vechi şi mai spectaculos dans popular românesc. S-a perpetuat prin vremi, supravieţuind până astăzi
mai ales în sudul ţării. Căluşul românesc a fost inclus de UNESCO, la sfârşitul anului trecut, pe lista
capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoaşterea vine într-un moment în care, acolo unde nu a
dispărut deja, căluşul este transformat într-un produs comercial, de scenă, tot mai puţin autentic şi
viu. Înscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial imaterial constituie, o şansă pentru
supravieţuirea sa. Judeţul Olt este parte principală a proiectului tocmai datorită existenţei şi
contribuţiei esenţiale la promovarea jocului popular românesc a Ansamblului «Căluşul», singurul cu
acest nume din România, cunoscut pe plan mondial şi care a devenit astfel marca proiectului
UNESCO.
Potențialul turistic al județului Olt la ora actuala nu este unul deosebit, dar eu cred ca în
viitor acest județ poate deveni mai atractiv pentru turiști, însă pentru ca acest lucru sa se întâmple
trebuie ca cei responsabili de turismul din acest județ si inclusiv cei care se ocupa de administrarea
acestui județ sa se implice mai mult ,sa realizeze mai multe locuri de agrment prin care să atragă
turiști.

2. Evaluarea patrimoniului etnografic și folcloric al zonei

 Portul popular oltenesc
Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor și materialelor
folosite, al organizării decorurilor pe suprafața pieselor și motivelor decorative utilizate, reprezintă
unul din cele mai complexe domenii ale artei populare. Toate articolele vestimentare tradiționale erau
lucrate cu migală și pricepere de femei la străvechile războaie de țesut, în special iarna, când munca
la câmp lipsea cu desăvârșire. Iile, cămășile, izmenele și maramele se țeseau din borangic.
Încălțămintea obișnuită era opinca, pusă peste obiele, învelitoare din benzi de țesătură din lână ce
apăra piciorul. Costumele de zi cu zi erau simple, fără cusături și broderii. Podoaba de bază a
costumului popular îl reprezintă marama diafană din borangic (pentru găteala capului), la care se
adăugă bijuteriile, lucrate de către meşterii locali din argint şi aramă, lesele din mărgele multicolore
şi salbele din monezi diferite.

Cămăşile costumului popular cu ornamente alese în război sau cusute, variază după zonă,
vârstă şi ocazie. Poate fi urmărită, de asemenea, şi evoluţia lor în timp. O altă piesă de bază a
costumului popular din judeţul Olt este zăvelca, boşceaua sau catrinţa cum i se spune în limbajul
local. În tonalităţi de roşu, adesea cu motive antropomorfe şi zoomorfe, boşcelele din Romanaţi se
deosebesc de zăvelcile din nordul judeţului, la care strălucirea fluturilor, a firului metalic şi a
mărgelelor multicolore se împletesc armonios cu tonalităţile de albastru.

Costumul bărbătesc este reprezentat prin costumul de vară, cu cămaşă lungă sau scurtă,
bogat ornamentată cu "şabace" şi a costumului de iarnă cu pantaloni de dimie cu găitane. În timpul
iernii, atât bărbaţii cât şi femeile purtau cojoace împodobite îndeosebi cu motive spiralice lucrate de
cojocarii din Caracal, Vădastra, Vişina etc.

Costumul popular de sărbătoare din zona Romanați purtat de femeie, se compune dintr-
o cămașă, o ie cu poale care pot face sau nu corp comun, cele două zăvelci sau boșcelele, așezate una
în față, cealaltă în spate, apoi marama pentru acoperitul capului, având diferite moduri de a fi legată,
în funcție de vârsta și condiția socială. Cămașa are altiță cusută cu roșu. Poalele au șabac, sunt frumos
cusute, alese în război, de asemenea, de culoare roșie; sunt împodobite cu paiete, dar mult mai puține
față de celelalte zone în care costumul poate fi încărcat și cu mărgele. La costumul de Romanați
frapează acel roșu, precum și motivele policrome: galben, alb, albastru, verde. Se remarcă, de
asemenea, pe zăvelcile de sărbătoare la femei, diferite motive: coarnele berbecului, pomul vieții, hora,
diferite motive zoomorfe, avimorfe, chiar antropomorfe, care au o vechime pierdută în timp.
 Costum de femeie din zona Romanaţi

Costumul de bărbat în zona Romanați, cel de vară de exemplu, se compune din izmene
împodobite cu șabac și colțișori pe margine, croșetați în casă, o cămașă cu poale, lungă, peste
genunchi. Bărbații se încingeau cu un brâu colorat, ales în război, tot de culoare roșie, cu diverse
modele. Brâul pentru muncă era mai închis la culoare, de regulă negru. Cămașa bărbătească era aleasă
în război, cu șabace, mai puțin împodobită decât o cămașă de femeie. Alt accesoriu este pălăria din
paie.
Costumul de iarnă includea acei pantaloni de dimie sau aba, ițarii, confecționați din lână
foarte groasă, împodobiți cu găitane. Nu poate lipsi șuba, foarte groasă și decorată cu găitane
bleumarin pe la mâneci, iar în unele zone avea și glugă, o influență din zona Boianului.

Costum de bărbat din zona Romanaţi

Costumul de călușar - Întrucât se crede că originea obiceiului se află în dansurile și
războaiele militare romane, călușul este un dans dinamic, ce implică forță și pasiune, cu ajutorul
căruia membrii formației se luptă cu spiritele rele încercând să asigure protecție întregii comunități.
Costumul purtat de călușari pe perioada Rusaliilor se aseamănă fizic dar și simbolic cu costumul de
luptă al soldaților romani din războaie, astfel: pălăria este confecționată din stofă și împodobită cu
ciucurași și panglici, reprezentând coiful soldatului luptător; bățul reliefează sabia cu care aceștia
luptau și se apărau; cămașa și fusta cusuta cu arnici roșu (încă din timpuri vechi și necunoscute, roșu
este culoarea puterii prin care se alungă spiritele rele, aduc belșugul și bunăstarea); brâu(bete sau
diagonala) - călușarul poarta deasupra cămăşii, atât pe faţă cât şi pe spate, un "X” format din aceste
bete, fapt ce simbolizează scutul şi ideea de apărare; pantaloni şi jampieri; pantofi – opinci prevăzute
cu pinteni- acesta este totodată şi obiectul care are una din cele mai mari puteri carmace, favorabile,
întrucât sunetul lăsat de ciocnirea opincilor dotate cu pinteni sperie şi îndepărtează orice energie şi
spirit negativ.
Deşi tradiția portului şi realizării costumului popular este pe cale de dispariție, sunt
zone în care se încearcă păstrarea şi reînviere ameșteșugului confecționării de costume populare.
Căluşul
Cu origini pierzându-se în epoca pre-romană, căluşul este considerat de specialiști
cel mai vechi şi mai spectaculos dans popular românesc. S-a perpetuat prin vremi, supraviețuind până
astăzi mai ales în sudul ţării.

Căluşul – dans specific oltenesc

Căluşul în formele lui atestate în ultimele secole, se practică şi este cunoscut ca cel mai
reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol şi una dintre cele mai impresionante şi valoroase
creații populare romanești.
Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul
îndeplinit de ceata calusărilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la
anumite aspecte ale vieții individuale şi sociale.
Obiceiul calusărilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El
sustrage şi protejează comunitatea împotriva agresiunii Ielelor, făcând din acestea o amenințare
transcendentă şi întotdeauna prezentă care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare.
În Săptămâna Rusaliilor oamenii nu au voie să lucreze la câmp sau cu animale; sunt interzise
spălatul, făcutul curăţeniei, cusutul, sacrificatul păsărilor, urcatul în copac sau de a pătrunde şi poposi,
în timpul nopții, pe teritoriul Ielelor (păduri, câmpuri, grote, pe malul apelor). Nerespectând aceste
interdicții impuse de Iele oamenii sunt ,,luaţi din căluş,,.
Căluşarii prin jocul lor apără comunitatea şi atunci când este nevoie să vindece şi să repare
relele pricinuite oamenilor de forţa nefastă a Ielelor. Căluşul, numit şi ,,Caluser,, sau ,,Calucer,, a fost
şi este, în continuare prin anumite acte, un ritual.
Căluşul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât şi
al limbajelor utilizate.
Pentru a asigura protecția întregii comunităţi, căluşarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor
plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic, pe perioada Rusaliilor, adică atâta timp cât exista pericolul
ca oamenii să fie agresați de Iele.
Căluşul românesc a fost inclus de UNESCO, la sfârşitul anului trecut, pe lista capodoperelor
imateriale ale omenirii. Recunoașterea vine într-un moment în care, acolo unde nu a dispărut deja,
căluşul este transformat într-un produs comercial, de scenă, tot mai puțin autentic şi viu. Înscrierea
pe lista UNESCO a patrimoniului mondial imaterial constituie, o şansă pentru supraviețuirea sa.
Județul Olt este parte principală a proiectului tocmai datorită existenţei şi contribuției
esențiale la promovarea jocului popular românesc a Ansamblului «Căluşul», singurul cu acest nume
din România, cunoscut pe plan mondial şi care a devenit astfel marcă a proiectului UNESCO.

Ceramica
Specialiştii apreciază că ceramica populară românească este una dintre cele mai expresive
din Europa. Restrângând sfera, în context naţional ceramica de pe Valea Olteţului, cunoscută în
literatura de specialitate sub denumirea de ceramică de Oboga, este una dintre cele spectaculoase
olării autohtone.
Olăritul este o ocupație străveche ce se practica încă din vremuri străvechi, mărturie stând
frumoasele vase de ceramică din epoca neolitică, epocă în care pe teritoriul României s-a dezvoltat o
civilizație remarcabilă.
Olăritul este o muncă obositoare, necesitând forţa, îndemânare şi cunoștințe deosebite. Orice
greșeală poate avea drept consecință distrugerea vasului; de aceea, olăritul este un meșteșug rezervat
în exclusivitate barbarilor, femeile ajutând eventual doar la decorat.
Bărbaţii scot lutul din locuri speciale, îl aduc în gospodărie şi îl frământă cu mâinile,
picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecându-l cu apă. Pasta astfel obținută se curăţă de
impurităţi, tăindu-se în felii subțiri şi se lucrează apoi la roata.
Până nu demult, cele mai numeroase centre creatoare de civilizaţie tradiţională au fiinţat în
zonele submontane şi deluroase ale ţării, iar apogeul în practicarea meseriei de olar a fost atins spre
sfârşitul secolului trecut şi la începutul secolului al XX-lea.
De exemplu, în judeţul Olt, erau amintiţi200 de olari în preajma primului război mondial,
iar în 1968 încă mai lucrau 68de meseriaşi în centrele de olari de pe Valea Olteţului – Corbeni,
Româna, Oboga, Iancu Jianu, Chinteşti, Govora, Comăneşti şi Bobiceşti. Date despre aceste localităţi,
care din punct de vedere etnografic se găsesc înscrise în zona Romanaţi, ne sunt furnizate de
documente încă din secolul al XVI-lea. Despre olărit însă, documentele vorbesc abia în secolul al
XIX-lea.
Astăzi, în județul Olt, mai există trei centre în care se practică olăritul: Oboga, Româna și
Corbeni.
În Oboga se face atât ceramică smălțuită, cât și nesmălțuită. Se lucrează taiere (farfurii
întinse), străchini, căni de apă, de vin, tămâiernițe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea
alimentelor, ploști, servicii de țuică și cafea, jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări
zoomorfe și avimorfe, și chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.
În munca lor, meșterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiție veche: cornul de
vită(cu ajutorul căruia se decorează vasele), plotogul (o bucățică din piele cu care este netezită
marginea vaselor), fichiașul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o
unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încrețită marginea taierelor), pana de gâscă și paiul (utilizate
pentru a realiza un decor foarte fin), țâțarul (unealta cu care se face țâța la ulcioare).
Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o
masă, având două guri de foc și marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic. Meșteșugul olăritului
folosea în primul rând în alimentație, dar ceramica este folosită şi în scop decorativ, în construcții sau
pentru anumite ritualuri. Locuința ţărănească cuprinde o varietate de vase de ceramică - oale, ulcioare,
căni, străchini, chiupuri, blide, oale pentru ţinut laptele, oale enorme în care se pregătea mâncarea
pentru sărbătorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării.
Vasele smăltuite, bogat ornamentate şi frumos colorate se folosesc şi în scopuri practice, dar
şi la decorarea interiorului.

Ceramica de Vădastra
Cultura Vădastra (5000-4500 î.Hr.) aparține Neoliticului Mijlociu și a fost răspândite pe
teritoriul României în estul și sud-estul Olteniei. Valoarea Culturii Vădastra este subliniată mai ales
de ecourile sale contemporane, această cultură fiind cea care a imprimat în tradiția locului motive
decorative întâlnite și azi pe ceramica și cojoacele populare.
În ansamblul său, Cultura Vădastra poate fi definită ca o experiență profund umană, fiind o
lecție a trecutului, care transmite adevărate ecouri spirituale și dezvăluie o serie de principii puternic
înrădăcinate în neamul românesc. Cultura Vădastra e fascinantă pentru că reprezintă o adevărată lecție
de identitate națională, care întărește sentimentul de apartenență și subliniază originea neamului
strămoșesc din sud-estul Olteniei. Cultura a fost descoperită în a doua jumătate a secolului XIX, odată
cu începuturile arheologiei românești. Primele descoperiri au fost realizate în 1871 în așezarea
eponimă a culturii, în punctul Măgura Cetate. Termenul de Cultura Vădastra definește o întreagă
civilizație cuprinsă între Olt și Jiu, cu extindere la est de Olt, limita nordică a acestui areal de
răspândire de acum 6000 de ani aflându-se în preajma orașului Caracal de astăzi. Aria sa de răspândire
nu se limitează, însă, la acest spațiu, cuprinzând și zona de sud-est a Munteniei, precum și nord-estul
Bulgariei.
În nivelul Vădastra timpurie s-au descoperit oase aparținând unor bovine pentru tracțiune și
oase de cai, o noutate pentru mediul neolitic de la noi.
În localitatea Vădastra, județul Olt se realizează vase ceramice de diferite dimensiuni
confecționate manual după metode și tehnici arhaice, similare modului de realizare a vaselor de tip
neolitic descoperite chiar în zonă. Vase cu umăr, amforele sau figurinele realizate de meșterul Ionel
Cococi, decorate cu jocuri de linii și hașuri identice cu cele de pe vasele din epoca neolitică, au trezit
un viu interes în lumea specialiștilor, care salută revitalizarea Centrului de ceramică veche din
Vădastra.
 3. Analiza infrastructurii turistice a zonei
Puncte tari
• Potențial turistic diversificat: arii protejate,
zone rurale nepoluate, pescuit și vânătoare,
atracții culturale
• Fluviul Dunărea, o resursă importantă pentru
industrie și turism
• Resurse pentru turismul pentru vânătoare și
pescuit – importante resurse cinegetice și
piscicole
• Important număr al vechilor mânăstiri (turism
ecumenic)
• Folclor și tradiții, gastronomie bazată pe
produse naturale locale
• Existența vestigiilor culturale și istorice pe
teritoriul județului
• Resurse pentru turismul rural
• Poluare redusă în majoritatea zonelor rurale
Oportunităţi
• Perspective pentru dezvoltarea turismului
rural în zonele izolate
• Posibilitatea exploatării parcurilor naturale și
ariilor protejate ca resursă turistică, în acelasi
timp protejând mediul (turism ecologic)
• Includerea porțiunii de Dunăre a județului în
turismul de croazieră
• Poziția de frontieră favorabilă cooperării
transfrontaliere
• Valorificarea potențialului turistic
transfrontalier (Bulgaria), mai ales în contextul
Strategiei Dunării
• Valorificarea potențialului muzeelor și
colecțiilor publice;
• Promovarea bunelor practici în ecoturism
• Dezvoltarea infrastructurii de acces, a
infrastructurii de cazare și de servicii conexe, în
acord cu specificul arhitectural și cu respect
față de mediu
Puncte slabe
• Capacitatea limitată și standardul calitativ
scăzut al infrastructurii turistice și de agrement,
calitate slabă a serviciilor de cazare;
• Accesul cu mijloacele de transport în comun
spre majoritatea ariilor protejate majore este
limitat
• Transportul public către obiectivele turistice
este slab organizat și promovat;
• Inexistenta investițiilor de capital orientate
spre turismul pentru populația cu venituri mici
• Promovarea insuficientă
• Infrastructura de acces către obiectivele
turistice este slab dezvoltată
• Insuficienta dezvoltare a infrastructurii de
agrement şi animaţie;
• Insuficienta cooperare între diferiții operatori
din turism şi asociaţiile profesionale (de tipul
ANTREC, ANAT, AJT, AER)
Amenințări
• Continuarea procesului de migrare a
angajaților calificați din turism
• Degradarea patrimoniului arhitectural rural
prin depopularea localităților și a comunităților
rurale
• Calamități naturale (inundatii, alunecări de
teren, secete)
 Unitatile de cazare disponibile in judetul Olt

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Unitati

Hoteluri si 7 8 8 7 7
moteluri
Tabere de - - 2 2 -
elevi si
prescolari
Pensiuni 1 1 1 2 4
turistice
urbane

Evolutia unitatilor de cazare in perioada 2013-2017 nu este una spectaculoasa,numarul

lor pe total este unul relativ mic si se poate nota faptul ca au iesit din circulatia turistica taberele de
elevi si prescolari.
Capacitatile de cazare in functiune pe tipuri de unitati (locuri-zile)

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Unitati
Hoteluri 112934 131141 144278 143033 124722
Tabere de - 3100 - - -
elevi si
prescolari
Pensiuni 5840 5840 5888 10224 13140
turistice
urbane
Total 118774 140081 150166 153257 137862

Evolutia capacitatii de cazare in perioada 2013-2017 este una fluctuanta inregistrand un

maxim in anul 2016 ,insa apoi o scadere semnificativa in anul 2017 de aproximativ 11 puncte
procentuale. O evolutie ascendenta a inregistrat doar capacitatea de cazare in pensiuni turistice urbane
care a inregistrat cresteri in fiecare an, cea mai mare crestere fata de anul precedent producandu-se in
2016 de aproximativ 73 de puncte procentuale.

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Zona
Olt 118774 140081 150166 153257 137862
Sud-Vest 3754676 3701284 3703416 3950168 4225992
Ponderea
Olt in Sud-
Vest(%)
3,16 3,78 4,05 3,87 3,26
Romania 50752061 51632254 53988640 54978838 56499904
Ponderea
Olt in total
Romania(%)
0,23 0,27 0,27 0,27 0,24

Indicii de utilizare neta a capacitatii de functiune

An Capacitate de cazare Sosiri Innoptari Indicii de utilizare
(mii) netă a capacităţii
Existenta In functiune (mii) în funcţiune
(locuri) (mii locuri- (%)
zile)
2013 825 176 13 33 19
2014 759 119 14 33 27,4
2015 725 140 16 36 25,6
2016 724 150 18,6 40 26,4
2017 668 153 19,8 44 29
Dupa cum se observa in tabel indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune au inregistrat
o evolutie fluctuanta, cea mai mare crestere a avut loc in anul 2014 de 8,4%, iar valoarea maxima de
29% s-a atins in anul 2017.
Ponderea detinuta de judetul Olt in zona Sud-Vest a Romaniei si respectiv in totalul Romaniei
in functie de capacitatea de cazare este prezentata in tabelul de mai jos:
Din acest tabel reiese faptul ca judetul Olt detine o cota modesta din capacitatile de cazare din
zona Sud-Vest a tarii si de asemenea pe total tara.
 In tabelul de mai jos vom prezenta evolutia sosirilor in judetul Olt in perioada 2013-2017
pe categorii de turisti:
Anul 2013 2014 2015 2016 2017
Turisti romani 12,15 12,41 13,9 16,84 18,08
Turisti straini 0,85 1,59 2,1 1,76 1,72
Total(mii) 13 14 16 18,6 19,8

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Numar 13 14 16 18,6 19,8
sosiri(mii)
Suprafata(mii 5,498 5,498 5,498 5,498 5,498
)
Densitatea 2,36 2,54 2,91 3,38 3,60
turistica
Dupa cum se observa in tabelul de mai sus numarul turistilor a crescut de la an pe total,
iar al celor straini a crescut pana in 2015, an in care a atins un maxim de 2100 de turisti, apoi incepand
sa scada pana in 2017.
Sejurul mediu in perioada 2013-2017 in judetul Olt este evidentiat in tabelul de mai jos:
Dupa cum se poate observa in table sejurul mediu a scazut de la an la an cu exceptia anului
2017 cand s-a inregistrat o usoara crestere. De asemenea cea mai mare scadere a fost inregistrata in
2014, iar cea mai mica valoare pe acest interval de ani a fost in anul 2016.

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri(mii) 13 14 16 18,6 19,8
Innoptari(mii) 33 33 36 40 44
Sejurul mediu 2,53 2,35 2,25 2,15 2,22

Densitatea turistica in perioada 2013-2017 in judetul Olt se prezinta astfel:

Densitatea turistica in judetul Olt a inregistrat o evolutie uniform crescatoare in intervalul

2013-2017 ajungand in ultimul an la 3,6 sosiri/ in conditiile in care in anul 2013 aceasta atingea
o valoare cu aproximativ 1,3 mai mica.
Reteaua si activitatea unitatilor culturale

Denumire idicator UM 2017

Cinematografe Unitati -
 Locuri in cinematografe Nr -
Spectacole date in cinematografe Nr -
Spectatori la cinematograf Mii pers -
Institutii de spectacol – total Unitati 1
Ansambluri artistice Unitati 1
Spectacole si concerte – total Nr 80
Ansambluri artistice Nr 80
Spectatori si auditori in institutii de Nr 100.000
spectacol - total
Ansambluri artistice Nr 100.000
Muzee Unitati 13
Vizitatori muzee Nr 28.976

Suplimentar fata de unitatile culturale enumerate anterior, trebuie mentionata existenta a doua
case de cultura ( Sindicatelor si Tineretului ) care desfasoara activitati artistice si culturale cum sunt:
expozitii de pictura sau de carte, organizeaza spectacole si piese de teatru, gazduiesc anual targul de
flori: expoflora, organizeaza si coordoneaza numeroase concerte, festivaluri si parade initiate de
organele administratiei locale.

Ponderea unitatilor turistice in totalul pe judet, in functie de categoria de confort in care

se incadreaza

Denumire unitate de cazare Clasificare Localitate

Pensiunea Senator ***** Slatina
Hotel Parc ** Slatina
Hotelul pentru tineret Palace *** Slatina
Hotel Est ** Slatina
Hotel Bulevard ** Slatina
Hotel Paradis 2000 ** Slatina
Hotelul pentru tineret „M.T.” ** Slatina
Hotel Stejarul ** Scornicesti
Hotel Imparatul Traian * Corabia
Pensiunea Primavera ** Caracal
 ponderea unit.
turistice cu categ. de
10% 10% 5 stele
10%
ponderea unit.
turistice cu categ. de
3 stele
ponderea unit.
70% turistice cu categ. de
2 stele

Analiza circulatiei turistice si analiza evolutiei viitoare

Turism UM An 2017 Ponderea judetului Locul judetului

Unitati de cazare turistica existente Nr 10 0,2 40
Capacitate de cazare turistica existenta Locuri 668 0,2 40
Turisti cazati Nr 19.804 0,3 38
Turisti din tara cazati Nr 18.085 0,4 38

Datele furnizate de Institutul national de statistica in ceea ce priveste numarul de turisti straini
in unitatile de cazare din judetul Olt vizeaza numai anul 2017 si evidentiaza faptul ca din numarul
total de turisti inregistrati majoritatea ( 91% ) sunt turisti romani avand ca scop odihna, croaziera,
agrementul, turismul pentru vanatoare si pescuit.

Metode de previziune a numarului de turisti ( sosiri turisti )

Metoda I - metoda sporului mediu

Anii Sosiri turisti (y i ) ti ŷi = y i +  * ti (y i - ŷi )²

- mii pers -
2013 13,1 0 13,1 0
2014 13,9 1 14,775 0,765
2015 15,8 2 16,45 0,422
2016 18,6 3 18,125 0,225
2017 19,8 4 19,8 0
Total 1,412

y
y i
=16,24
n
y n  y1
 = 1,675 ; ŷi = y i +  * ti
n 1

σ=  (y i - ŷ i )²
= 0,2824 = 0,5314
n
 0,5314
v= *100 =  0,0327 ; v=3,2 % < 5% ; Metoda ajusteaza bine seria de date.
y 16,24
Metoda a II-a – metoda indicelui mediu de dinamica

Anii Sosiri turisti (y i ) ti yˆ i  y1  

ti
(y i - ŷi )²
- mii pers -
2013 13,1 0 13,1 0
2014 13,9 1 14,514 0,376
2015 15,8 2 16,073 0,074
2016 18,6 3 17,802 0,636
2017 19,8 4 19,78≈19,8 0
Total 1,086

y
y i
=16,24
n
yn 19,8
  n 1    4  1,108
y1 13,1

σ=  (y i - ŷ i )²
=
1,086
 0,466
n 5
 0,466
v= *100 =  0,028 ; v=2,8% < 5% ; Metoda ajusteaza bine seria de date.
y 16,24
Metoda a III-a – metoda trendului liniar

Anii Sosiri turisti (y i ti t i2 yi  t i yˆ i  a  b  t i (y i - ŷi )²

)
- mii pers -
2013 13,1 -2 4 -26,2 12,62 0,23
2014 13,9 -1 1 -13,9 14,43 0,28
2015 15,8 0 0 0 16,24 0,194
2016 18,6 1 1 18,6 18,05 0,302
2017 19,8 2 4 39,6 19,86 0,003
Total 10 18,1 1,009

y
y i
=16,24 = a
n
b
 y t i i
=1,81
t i
2

σ=  i
(y - ŷ i )² 1,009
=  0,201
n 5
 0,201
v= *100=  0,0129 ; v=1,29% < 5% ;
y 16,24

Aceasta metoda ajusteaza cel mai bine seria de date deoarece dintre toate valorile obtinute
pentru coeficientul de variatei ( v ) , valoarea obtinuta prin metoda trendului liniar este cea mai mica.
In acest caz previziunea evolutiei viitoare arata astfel :
 Anii ti yˆ i  a  b  t i

2018 3 ŷ 3 = 16,24 + 1,81 * 3 = 21,67

2019 4 ŷ 4 = 16,24 + 1,81 * 4 = 23,48
2020 5 ŷ 5 = 16,24 + 1,81 * 5 = 25,29

Astfel , pentru anii urmatori se previzioneaza o crestere a numarului de turisti din unitatile de
cazare din judetul Olt , estimandu-se urmatoarele evolutii : in 2018 numarul turistilor va fi de 21670
persoane , cresterea continua si in 2019 cumuland 23480 turisti , iar in 2020 numarul de turisti atinge
valoarea de 25290 persoane .

Infrastructura turistică în judeţul Olt nu este suficient dezvoltată, hoteluri şi pensiuni

turistice existând doar într-un număr scăzut de localităţi. Ca şi potenţial turistic, în judeţul Olt se
remarcă localităţile Scorniceşti şi Corabia, unde însă atât capacitatea de cazare cât şi numărul de
vizitatori sunt foarte reduse, fiind necesare investiţii importante în promovarea turistică şi dezvoltarea
infrastructurii turistice

4. Evaluarea impactului activităților turistice asupra zonei

Infrastructura turistică în judeţul Olt nu este suficient dezvoltată, hoteluri şi pensiuni

turistice existând doar într-un număr scăzut de localităţi. Ca şi potenţial turistic, în judeţul Olt se
remarcă localităţile Scorniceşti şi Corabia, unde însă atât capacitatea de cazare cât şi numărul de
vizitatori sunt foarte reduse, fiind necesare investiţii importante în promovarea turistică şi dezvoltarea
infrastructurii turistice. Cu toate acestea, activitățile turistice desfășurate la nivelul regiunii, pot avea
un efect dăunător asupra arealului înconjurător. Următoarele aspecte aferente destinațiilor turistice
pot avea ca efect degradarea calității mediului: supraaglomerarea cu autovehicule, depozitarea haotică
și necontrolată a deșeurilor rezultate din activitățile turistice ale destinației, zgomotul nocturn al
localurilor sau al vehiculelor venite la destinația turistică respectivă (deprecierea calităţii aerului este
extrem de dăunătoare circulaţiei turistice, zgomotul fiind şi el un factor de risc). De menționat, că
impactul ecologic pe care îl au anumite substanţe care nu sunt biodegradabile pot deteriora și degrada
mediul destinației turistice. Impactul negativ al turismului asupra mediului din regiune este cauzat de
următoarele elemente:

● circulaţia turistică necontrolată, mai ales în afara traseelor marcate, poate conduce la distrugeri ale
solului, vegetaţiei și perturbării faunei.
● lipsa unor amenajări specifice, destinate popasurilor, ce are ca efect instalarea corturilor, în zonele
şi traseele de mare interes turistic;

● distrugerile cauzate de turismul automobilistic, prin parcarea şi circulaţia în locuri interzise;

● exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice (ape minerale, apa lacurilor sărate);

● dotarea precară a structurilor turistice de primire și alimentaţie publică referitoare la echipamentele

de producere a energiei alternative, reciclare şi epurare a apelor utilizate, depozitare și compostare a
deșeurilor.

În condiţiile dezvoltării activităţilor turistice într-un ritm rapid, fenomenul de impact

negativ poate fi exprimat şi prin:

● tendinţa de extindere a structurilor şi serviciilor turistice, în loc de utilizarea complexă a dotărilor

existente;

● creşterea gradului de urbanizare a localităţilor;

● extinderea fluxului de turişti ce conduce la suprasaturarea infrastructurilor turistice existente şi

diversificarea formelor de poluare.

Este imperativă evaluarea impactului în mediu a activităților turistice (conform

directivelor Uniunii Europene), fiecare ţară membră fiind obligată să introducă în legislaţia naţională
prevederile referitoare la impactul marilor proiecte turistice (şi de altă natură) asupra mediului,
inclusiv modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de acțiunea turistului.

Mediul diversificat asigură turismului o ofertă diversificată, iar calitatea ofertei este
dependentă de calitatea mediului (a apelor, solului, aerului, faunei, vegetaţiei etc.).

Dezvoltarea turismului poate avea efecte negative și asupra mediului socio-cultural

precum:

a) pierderea identităţii şi tradiţiilor culturale ale comunităţilor locale;

b) dispariţia ocupaţiilor tradiţionale;

c) limitarea oportunităţilor profesionale datorită dominaţiei economice a turismului;

d) slaba motivare profesională;

e) subordonarea culturală a obiectivelor industriei turistice;

f) subordonarea faţă de decidenţii externi din piața turistică unde va fi promovat produsul respectiv;
g) apariția problemelor de securitate socială (infracţiuni).

Şi asupra mediului urban, dezvoltarea turismului are o serie de efecte negative:

a) urbanizarea supraintensivă;

b) uniformitatea / anonimatul zonelor turistice;

c) supraîncălzirea capacităţilor de primire;

d) traficul excesiv;

e) degradarea mediului urban şi a structurilor turistice datorită întreţinerii insuficiente;

g) poluarea vizuală prin inestetic;

h) poluarea sonoră.

În concluzie: marea provocare a turismului este aceea de a fi în continuare competitiv,

dar în acelaşi timp durabil, deoarece pe termen lung este recunoscut faptul că durabilitatea reprezintă
a condiție esențială pentru competitivitate.

5. Propuneri de soluții pentru integrarea zonei în circuitul turistic național și

european

In prezent exista o orientare pentru identificarea problemelor cheie si anume: diferente intre
potentialul turistic si dezvoltarea actuala a sectorului, infrastructura de turism deteriorata in mare
parte, insuficienta promovare a potentialului turistic al regiunii precum si nivelul scazut de pregatire
a personalului din turism.

In opinia mea un rol determinant in dezvoltarea turismului in judetul Olt il are cresterea
contributiei acestui sector in produsul intern brut al regiunii. Cu toate ca potentialul turistic al acestei
zone este unul deosebit, turismul regional este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie
decisiv la formarea PIB. In prezent, contributia sectorului turistic la PIB este de 2-3%.
In vederea realizarii acestui obiectiv trebuie avuta in vedere o crestere semnificativa a
numarului de turisti sositi in regiune ( cresterea cu 200% ) .
Judetul Olt detine un valoros si bogat potential natural, care valorificat, ar putea face ca
regiunea sa fie competitiva pe piata turismului intern si european. In acest sens trebuie sa se tina cont
de: identificarea tuturor obiectivelor turistice, evaluarea sau reevaluarea obiectivelor turistice pe
considerente de reala valoare, ierarhizarea lor ca oportunitate de sprijin economic si protectie,
recomandari asupra promovarii sau imbunatatirii promovarii actuale, aprecierea influentelor
economice din valorificarea organizata corespunzator a acestora prin turism, numarul de persoane
ocupate in turism si nivelul pregatirii lor.
Tot in acest sens, un posibil demers este crearea de noi locuri de munca in servicii, constructii
si transport care sa aduca un plus de valoare bazei materiale deja existente prin modernizarea acesteia,
cresterea nivelului de pregatire a persoanelor ocupate in acest domeniu si diversificarea paletei, gamei
de servicii oferite. Alte masuri ce pot fi luate in vederea dezvoltarii turismului se refera la: sprijinul
pentru formarea de capital in sectorul privat, sprijinirea cercetarii, a inovarii tehnologice si a
tehnologiei informatiei.
O alta directie de valorificare a potentialului turistic vizeaza modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii si protectia mediului prin imbunatatirea accesului la site-utile industriale si turistice,
imbunatatirea infrastructurii de drumuri si transport ( drumuri, porturi ), dezvoltarea si extinderea
infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare apa, alimentare cu gaze naturale si cu energie electrica)
si a infrastructurii energetice, investitii publice in zonele protejate, reabilitarea mediului urban,
conservarea resurselor naturale, culturale si arhitectonice din regiune.
Schimbari majore in judetul Olt s-au remarcat in ultima perioada in Slatina unde o data cu
inceperea lucrarilor de renovare efectuate de Primaria municipiului la fantana arteziana in fata postei,
au fost demarate mai multe lucrari in tot orasul, cum sunt: pavarea trotuarelor, renovarea scuarelor
dintre cele doua sensuri de mers si numeroase spatii verzi. Gardul viu va fi inlocuit cu flori mai mici,
iar spatiile verzi din zona de centru a municipiului vor fi invadate de flori. Datorita insuficientei
spatiului, construirea unui parc de dimensiuni mari este imposibil de realizat, insa valorificarea va fi
realizata prin aparitia mai multor parcuri mici. In ceea ce priveste aspectul orasului, se va urma
modelul tarilor membre Uniunii Europene cu trotuare delimitate de pomi. Zonele foarte aglomerate
(zona pietelor, caselor de cultura, zona magazinului Oltul) au fost supuse unor investitii majore, iar
amenajarea parcarilor in tot orasul a avut efecte benefice. In aceasta categorie a schimbarilor majore
ce incep sa se faca simtie si in judetul Olt, merita mentionat obiectivul de reamenajare a barajelor de
pe raul Olt.
Un elememt care atrage din ce in ce mai multi vizitatori in Slatina, municipiul judetului Olt ,
este Palatul Copiilor. Acest edificiu si-a desfasurat activitatea continuu de-a lungul anilor, insa in
anonimat pentru multi slatineni , lucru ce a inceput sa se schimbe, o data cu schimbarea autoritatilor
locale. Astfel aceasta organizatie destinata cultivarii, dezvoltarii si initierii copiilor si tinerilor
talentati a elaborat proiecte de mare anvergura, ultimul de acest fel fiind concursul de Carting. .
Aceasta schimbarea a administratiei a produs schimbari, imbunatatiri in mai toate domeniile
si aspectele din viata locuitorilor. Proiectele de viitor contin referiri la construirea unor fantani
arteziene in zonele intens circulate si care prezinta atractie datorita organizarii in repetate randuri a
unor festivaluri si concerte, parade si targuri care atrag vizitatori atat din judet cat si din judetele
invecinate. Dealul Gradiste este neexploatat din punct de vedere turistic, in ciuda faptului ca detine
un potential ridicat dat de apropierea de podul Olt si implicit de Craiova, Valcea si Pitesti; un alt
avantaj al pozitionarii este privelistea oferita, aceasta formatiune fiind des vizitata de slatineni iarna,
acestia putand sa admire intregul oras luminat aflat la baza lui .
Un proiect pe termen lung este amenajarea unei telecabine care sa faca legatura intre dealul
Gradiste si casa de cultura a Sindicatelor, unde va fi construita cea mai spectaculoasa fantana arteziana
din Slatina.
O alta directie care poate fi exploatata se refera la reconditionarea strandurilor si piscinelor si
judetul Olt care au un mare potential, insa nu sunt amenajate conform standardelor potentialilor
clienti. Totodata poate fi imbunatatita activitatea muzeului judeţean din Slatina, muzeului de istorie
din oraşul Caracal, muzeele săteşti de la Orlea, Vădastra şi Stoicăneşti.
O zona neutilizata si neexploatata se situeaza la iesirea din Slatina, spre Craiova. Este vorba
de un parc de 55.000 mp, suprafata pe care primaria ar trebui sa o foloseasca in orice scop pentru a
aduce bani la bgetul local sau o alta solutie este vinderea sau concesionarea acestui teren. Imbunatatiri
se mai pot face si in ceea ce priveste supermarketurile sau eventual deschiderea unui hipermarket .
Un astfel de complex nu exista inca in orasele din judetul Olt si consider ca valorificarea acestei nisei
sau oportunitati ar avea un mare impact asupra economiei regiunii, atragand deopotriva clienti
„autohtoni”, cat si pe cei din orasele invecinate.
Încet-încet, Oltenia începe să devină atractivă pentru investitorii serioşi. O delegaţie din
Marea Britanie, condusă de ambasadorul Robin Barnett, s-a aflat la Slatina şi Craiova, în cadrul unei
vizite cu interes economic. Pe lângă ambasadorul Barnett, au venit şi mulţi oameni de afaceri,
interesaţi de potenţialul zonei. Ambasadorul Marii Britanii a apreciat ca la Slatina “a fost făcut un
prim pas în sensul dezvoltării unor relaţii economice între firmele din Marea Britanie şi cele din Olt”,
după întrevederi cu reprezentanţii administraţiei locale din Olt şi cu membrii unei delegaţii economice
din Marea Britanie, tema întâlnirilor fiind potenţialul economic al Slatinei şi al judeţului.

Program de promovare turistica a zonei

Pentru inceput , concomitent sau dupa masurile adoptate in vederea valorificarii potentialului
turistic al zonei, trebuie conceputa o strategie prin care serviciile oferite clientilor sa aiba o deschidere
cat mai larga, facandu-se cunoscute unei parti cat mai mari din populatie. Astfel, printr-un program
de promovare pot fi mentionate, in ziare si reviste cu circulatie nationala, informatii si detalii
referitoare la noile modificari din infrastructura, serviciile de turism, construirea unor muzee,
monumente, atractii turistice, anunturi referitoare la spectacole, concerte, festivaluri ce vor avea loc
in zona respectiva. Serviciile de promovare turistica sunt impartite pe mai multe categorii, in functie
de mediul de reclama si de modalitatile in care se promoveaza ofertele si serviciile aferente cazarii.
Astfel , exista promovarea prin mass-media (radio, tv, ziare si reviste ), promovarea prin intermediul
banarelor de mari dimensiuni sau ecranelor gigant si promovarea pe internet. Prin promovarea pe
internet se asigura o oferta disponibila care se poate accesa de oriunde din lume si nu este conditionata
de pozitie sau zona. Aceasta promovare se face tinand seama de cerintele pietei. Promovarea judetului
se poate realiza si in cadrul manifestarilor sau concursurilor dintre judete sau regiuni. In baza celor
prezentate in analiza judetului Olt din punct de vedere turistic, se poate afirma ca datorita potentialului
existent, aceasta regiune poate deveni competitiva in plan national, ca destinatie preferata de calatorie
pentru un numar important atat de turisti romani cat si straini.

In opinia mea pentru a valorifica mai bine potentialul turistic este necesar ca
principalele trasee turistice din acest judet sa fie mai bine cunoscute si anume:

Slatina oras - Campia Boian - Lunca si terasele Oltului – Dl. Gradistea, Caloianca, Viilor/raul
Olt si Sopot - Slatina (lac) - Manastirea "Clocociov" sec.16 ctitor Neagoe Basarab hram "Sf. Arh.
Mihail si Gavriil" 1645 (cazare), muzeu, Schitul "Streharet" 1478 hram "Adormirea Maicii
Domnului" 1668, Biserica "Sf. Treime" 1641, "Calusul" festival folcloric anual, hidrocentrala;
Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru roman
sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18;

Brancoveni sat Brancoveni - Lunca Oltului - Terasele Oltului - Manastirea "Brancoveni" (F)
1494 refacuta in 1634 de catre Matei Basarab - Izvor Tamaduitor, ruinele curtii domnesti, Obarsia
fam. domnitorului Constantin Brancoveanu;

Leleasca sat Leleasca - Podisul Cotmeana - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului"
1766 si Biserica din zid "Adormirea Maicii Domnului" 1807 cu fresce originare;

Nicolae Titulescu sat Nicolae Titulescu - Campia Boian/raul Vedea la confluenta cu raul
Dorofei - conac sec.19, Biserica "Sf. Gheorghe" 1897, ruine biserica 1826, Nicolae Titulescu
diplomat (casa memoriala);

Samburesti sat Samburesti - Podisul Cotmeana/raul Cungra - Biserica "Adormirea Maicii

Domnului" 1611, curtea boierului Marcu din 1611;

Teslui sat Schitu Deleni - Piemontul Cotmeana - Terasele Oltului/raul Teslui - Biserica "Sfanta
Troita" 1767;
 Vadastra sat Vadastra - Campia Romanati/raul Vadastra - Vadastra (lac) – muzeu, Biserica
"Sf. Grigore" 1836, vestigii asezari mileniul 4 I.Hr cu inventor;

Verguleasa sat Dumitresti - Terasele Oltului - Piemontul Cotmeana - Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" 1608;

Corabia oras - Lunca Dunarii/Dunare - ruinele cetatii Sucidava/in Celei, Biserici "Sf. Spiridon"
1843, "Sf. Nicolae" 1844, "Sf. Treime" 1895 cu picturi originare, cladirea vamii-1870, Monumentul
Independentei din 1922, bustul lui Popa Sapca-1973, Ostrovul Baloiu (insula) - port fluvial (portul
Mircea);

Draganesti Olt oras - Campia Boian-Terasele Oltului – Muzeu istorie, vestigii asezare Cultura
Gumelnita, Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1775, Biserici: "Sf. Arh. Mihail
si Gavriil" 1830 si "Adormirea Maicii Domnului" 1864, Primaria din 1890, hidrocentrala, targuri;

Draganesti Olt sat Comani - Campia Boian-Terasele Oltului/raul Olt - Ruinele bisericii fostului
schit din 1770, Biserici: "Cuvioasa Parascheva" 1832, "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1856, conacul
"Leontopol" 1900;

Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru roman
sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18;

Scornicesti oras - Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica - muzeu istorie, Biserica "Cuvioasa
Parascheva" 1817 cu fresce originare, Nicolae Ceausescu (1918-1989) presedintele Romaniei intre
1965 si 1989 (dictatura comunista) – iazuri;

Strejesti sat Strejestii de Sus - Lunca Oltului - Piemontul Oltetului/raul Mamu - Biserici "Sfanta
Treime" 1733 si "Sf. Voievozi" 1821;

Consider ca principalul punct de atractie al judetului Olt este manastirea Clocociov care
dateaza din 1645 si este una din cele mai frumoase din tara. Acest monument ar trebui valorificat,
promovat mult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscuta suficient pe plan national. Aceasta
manastire ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti in orasul Slatina, mai ales deoarece
aceasta manastire detine si spatii proprii de cazare si ar putea deveni unul dintre cele mai frecventate
locuri de pelerinaj din tara, insa din pacate acest moment nu este inclus in circuitul principalelor
manastiri din tara in acest moment.

De asemenea un potential ridicat de atragere a turistilor in opinia mea l-ar putea atrage si raul
Olt. La intrarea in Slatina ar putea fi amenajat un parc de distractii pe malul Oltului care in acest
moment se afla intr-o stare nu prea buna, insa in aceasta zona se construieste in prezent un hotel in
care s-ar putea caza turistii si care consider ca este un prim pas facut pentru a amenaja aceasta zona
si a aduce-o mai aproape de potentialul sau, in apropierea acestui hotel fiind construita si o baza
sportiva.

Geografie şi mediu

Puncte tari Puncte slabe

 Poluarea industrială ridicată şi

 Resurse turistice diversificate: parcuri
naţionale şi a arii naturale protejate – cu
păduri, lacuri şi râuri nepoluate;
 Diversitatea florei şi faunei specifice
zonei;
 Condiţii naturale bune pentru activităţi
de turism – drumeţii, hipism, ciclism,
sporturi , etc..
unităţi industriale dezafectate cu un
impact vizual negativ;
 Puncte de colectare şi reciclare a
deşeurilor slab răspândite sau
insuficiente
 O slabă implementare a legislaţiei de
mediu, ca urmare a lipsei resurselor
umane şi materiale;
 Utilizarea abuzivă a bazei forestiere.

Infrastructură, transport şi comunicaţii

Puncte tari Puncte slabe

 O retea feroviara bine/suficient  Slaba dotare a gărilor, calitatea slabă a

dezvoltata); trenurilor, electrificarea insuficientă a
 Reţea de drumuri amplă, parc auto de reţelei de căi ferate;
bună calitate;  Calitatea slabă a drumurilor;
 Reţele de telecomunicaţii bine  Lipsa indicatoarelor turistice la
dezvoltate – telefon, radio, GSM, obiectivele si atracţiile turistice –
satelit; indicatoare turistice convenţionale
internaţionale de culoare maro;
 Acces limitat pentru persoanele cu
dizabilităţi la numeroase hoteluri şi
puncte de atracţie turistică;
 Lipsa sistemelor de canalizare şi de
alimentare cu apă, în special în zonele
rurale;
 Folosirea redusă a surselor de energie
alternativă;
 Facilităţi de campare adesea de slabă
calitate, care necesită modernizare;
  Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare
moderne în numeroase obiective
turistice;
 Lipsa unui centru internaţional de
conferinţe special destinat acestui scop.

Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe

 Zona cu oameni primitori şi cu  Conştientizarea slabă a importanţei

ospitalitate tradiţională;
 Populaţie relativ tânără cu abilitaţi
lingvistice, ce oferă un potenţial pentru
resursele umane din turism;
 Cursuri de turism asigurate de către
instituţii de educaţie auxiliare;
 Numeroşi tour-operatori calificaţi şi
experimentaţi.
turismului pentru economie;
 Salarii mici şi condiţii de muncă grele,
care stimulează migraţia forţei de
muncă din industria hotelieră;
 Pregătirea profesională din sectorul
hotelier nu corespunde întocmai
nevoilor angajatorilor;
 Lipsa cursurilor de pregătire
profesională în teritoriu;
 Slaba conştientizare a oportunităţilor şi
a potenţialului de dezvoltare a carierei în
industria turismului.

Marketing si Promovare

Puncte tari Puncte slabe

 Sector dinamic al operatorilor din  Insuficienta utilizare a mijloacelor

turism; informatice şi a internetului pentru
 Preocupări pentru promovarea informare, marketing şi rezervare;
turismului în străinătate – publicitate,  Reţea redusă şi incorect răspândită a
târguri, mass-media şi vizite ale centrelor de informare turistică;
operatorilor de turism.  Colaborare redusă a sectorului
public/privat pe probleme de marketing.

Oportunităţi:

 Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului, datorită resurselor naturale şi culturale bogate,

datorită creşterii cererii în domeniul turismului;
 Creşterea numărului de investiţii străine;
 Dezvoltarea antreprenoriatului;
 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport;
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice;
  Politici guvernamentale de sprijin în domeniul turismului;
 Posibilitatea creării de noi locuri de muncă specifice în domeniul turismului.

Ameninţări:
 Insuficienta direcţionare a fondurilor nerambursabile către segmentul turism;
 Continuarea procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, pentru obţinerea de
finanţări nerambursabile sau rambursabile;
 Migrarea turistică către alte ţări sau/şi regiuni;
 Lipsa culturii antreprenoriale;
 Resurse financiare locale reduse;
 Lipsa de competitivitate.
 Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie;
 Adâncirea dezechilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa muncii;
 Migrarea forţei de muncă de înaltă calificare;
 Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii;

Tot in Slatina un alt punct de atractie ar putea fi padurea Strehareti in care ar putea fi amenajat
un loc de agrement. In prezent in aceasta padure nu se gaseste decat o gradina zoologica care de
asemenea se afla intr-o situatie deplorabila. Renovarea gradinii zoologice ar putea constitui un
inceput, apoi in aici ar putea fi construite cabane sau chiar un hotel sit erase unde oameni sa poata
veni in week-enduri si in vacante pentru a se relaxa.

In concluzie, judetul Olt in opinia mea prezinta un potential turistic real care in acest moment
nu este valorificat cum trebuie, dar pe viitor probabil aceasta situatie se va schimba, iar numarul de
turisti care frecventeaza aceasta zona va creste dupa cum o arata si previziunile realizate in acest
proiect. Acest judet, insa nu va putea niciodata atrage la fel de multi turisti ca si judetele favorizate
din punct de vedere natural, judetele in care se afla regiuni montane sau cele care au deschidere la
mare vor avea si pe viitor mai multi turisti, acest fapt fiind unul normal.
 6. Bibliografie

Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., 2000, Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti.

Cândea, M, Bran, F. , 2001, Spaţiul geografic românesc, Editura Economică, Bucureşti;

Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T., 2001, România- Potenţial turistic şi turism, Editura Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti.

Ciangă, N., 2001, România- Geografia turismului, Partea I, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca. Cocean, P., Vlăsceanu, Ghe., Negoescu, B., 2002, Geografia generală a turismului,
Editura Meteor Press, Bucureşti.

Creţu, R.,2005, Resurse agroturistice, Editura Cartea Universitară, Bucureşti .

Glăvan, V., 2000, Resurse turistice pe terra, Editura Economică, Bucureşti Negru, R., Vodă, M.,
2005, Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca.

Neguş, S.,2003, Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti.

Anuarul statistic 2013

Anuarul statistic 2014

Anuarul statistic 2015

Anuarul statistic 2016

Anuarul statistic 2017

www.insse.ro

www.tourismguide.ro

4www.bun-venit.ro

5www.stirilocale.ro

www.einformatii.ro

www.prefecturacalarasi.ro

www.onrc.ro

www.ghidafaceri.ro

www.harta.infoturism.ro