Domeniile Samburesti

iSTORIC

Cu spatele aparat de primejdiile vremilor de zidurile inexpugnabile ale Carpatilor si cu Oltul ocrotitor,
prosternat la picioare, Samburestiul se intinde molcom peste un pamant miraculos si roditor.
Si se vede treaba ca aici au trait gospodari din cele mai vechi timpuri, de vreme ce insusi numele ne spune
ca aici cresteau livezi nemaivazute.

Samburestiul a intrat falnic in istorie. Numele ii apare in ceasloave inca de acum patru sute de ani si il
gasim aflat in stapanirea marelui boier, logofat, cronicar, diplomat si strateg Theodosie Rudeanu, mana
dreapta a lui Mihai Viteazu. Tot ceasloavele ne spun ca aici se facea vin de pe-atunci, povestindu-ne despre
subtilitatile functiei de paharnic, inca de la 1638.

Regasim mosia, de-a lungul anilor, sub stapaniri de vaza: nepotul lui Dan Danilovici, marele vistiernic a lui
Matei Basarab , apoi ginerele lui Brancoveanu, si pe la 1800 o aflam in proprietatea Bratienilor.

Numele Samburesti este fara indoiala legat de numele dealului Samburul, si astazi, ca si acum patru sute de
ani, cultivat cu samburoase: pruni.

1521

Satul Samburesti exista la inceputurile secolului al XVI-lea, cand se afla in stapanirea familiei Rudeanu,
familie ce a dat Tarii Romanesti numerosi dregatori printre care si Theodosie Rudeanu, marele logofat si
cronicar a lui Mihai Viteazul, considerat de Bogdan Petriceicu-Hasdeu drept “cel mai profund om de stat
dintre boierii romani de atunci.” In 1521 familia Rudeanu avea sub stapanire 36 de sate, printre care si
Samburestiul.

1
1597

Documentar, Samburestiul este mentionat in timpul domniei lui Mihai Viteazul (1597-1598), cand este dat
cu “intarire domneasca” vestitului sau capitan Val Armas Marco pentru vrednicia cu care a luptat impotriva
turcilor si a aparat Giurgiul in calitate de guvernator.

Dupa toate probabilitatile, Mihai Viteazul s-a nascut pe aceste meleaguri, undeva in comuna Dragoesti
(Em. Kretulescu, “Familia lui Mihai Viteazul” in “Revista pentru istorie, arheologie si filologie”, 1986,
pag. 184).

1611

In 1611 Armas Marco Danovici si sotia sa Rada fondeaza biserica Samburesti. Deasupra usii bisericii inca
se mai poate vedea o inscriptie care spune: “Aceasta biserica este zidita de Val Armas Marco in anii 1611
precum ne-am informat de la o icoana gasita intr-un mormant”. In sat inca se mai vad ruinele palatului lui
Marco, cu ziduri groase de aproape 2 metri. Se povesteste prin batrani ca la inaltarea acestuia, lipsind
bratele de munca, orice trecator prin imprejurimi era oprit 2 zile la lucru. Asa s-a terminat palatul care, se
zice, avea 24 de incaperi.

1638

La 1 august 1638 satul ajunge oficial in stapanirea lui Marco Danovici, marele paharnic si armas, ctitorul
manastirii din Samburesti si nepotul lui Dan Danilovici, dusman a lui Mihai Viteazu. Danovici ii plateste
lui Vlad Rudeanu suma imensa pe atunci de 400 de galbeni.

1754

La 30 mai 1754 Constantin Cretulescu biv vel spatar, fiul lui Iordache Cretulescu – ginerele lui Constantin
Brancoveanu – vinde mosia Samburesti, mostenita de la tatal sau. Mai tarziu, proprietar va fi Stefan Balota,
biv vel clucer de arie si unul dintre ctitorii Manastirii Curtea de Arges, care, in afara de domeniu, mai
stapanea, conform zapisului de vanzare, si “o biserica de piatra cu pivnita si vie de pometuri”. Iata deci ca
viticultura si pomicultura erau deja raspandite in zona.

2
1864

In 1864, 195 dintre locuitorii Samburestiului au primit 615 hectare din mosiile lui I.C. Bratianu, I.
Ceausescu, St. Zaharescu si Gh. Viteleanu. Din datele existente la acea vreme in primarie, aflam ca pe raza
comunei Samburesti se fabricau 6000 decalitri de tuica si 6500 decalitri de vin. Tot atunci, batranii
povesteau ca Marco Danovici avusese “plaiuri mari cu vita de vie, iar vinul il cobora de la deal prin tuburi
din olane pana jos la palat, unde il pastra in vase arse de pamant.”

1906

August Joseph Ville, unul dintre cei mai vestiti oenologi francezi, este angajat de Vintila Bratianu.

August Joseph Ville (1860-1934) s-a nascut in Franta la 16 mai 1860, in localitatea Saint Jean de Verges. A
absolvit Scoala Superioara de Agricultura din departamentul Perpignan si apoi Scoala Superioara de

3
Horticultura din Versailles, in anul 1884. O perioada scurta lucreaza ca inginer la diferite asociatii horticole
din jurul Parisului si ca asistent universitar la Scoala Superioara de Viticultura din Montpellier.

Din anul 1886 functioneaza in Florenta-Italia ca profesor de pomicultura si editeaza o carte despre cultura
piersicului pentru care primeste medalia de argint a Academiei de Stiinte Italiene. In 1893 paraseste
definitiv Franta, fiind trimis de statul francez, la solicitarea guvernului roman, cu misiunea de a ajuta
Romania in refacerea viilor distruse de filoxera. Aduce pentru prima data in tara soiurile Muscat Ottonel si
Merlot precum si altele, pe care incepe sa le inmulteasca si sa le raspandeasca.

In 1897 se casatoreste cu Smaranda Sandu din Pietroasa. Are trei baieti ce devin toti ingineri agronomi.
Lucreaza la Pietroasa pana in 1906, cand pleaca la Dragasani, in comuna Mihaiesti, angajat de Vintila
Bratianu pentru refacerea viilor pe mosia Florica, Dragasani si Samburesti. In 1912 se retrage la Ramnicu-
Valcea si infiinteaza o pepiniera horticola. In timpul Primului Razboi Mondial se ocupa cu ingrijirea
gradinilor armatei din jurul Iasilor. Dupa razboi, revine la Scoala de Horticultura din Ramnicu Valcea, unde
lucreaza ca profesor. Pentru activitatea sa, statul roman il pune in posesie cu 5 Ha de teren. In 1928 se
pensioneaza, dar lucreaza in continuare l a Episcopia Ramnicu Valcea ca gradinar sef. A decedat la 29 iunie
1934 la Ramnicu Valcea.

1926

Medalia de aur la Expozitia Universala de la Paris, in cadrul sectiunii sarbatoarea recoltei din 12 septembrie
1926.

1945

Prin improprietarirea din 1945 (preludiul colectivizarilor ce aveau sa vina), pe langa suprafetele date
taranilor, o parte din mosii trec in proprietatea statului, constituindu-se, ca forme de organizare, in
A.F.S.M-uri (Administratia Fermelor Statului si Stationarea de Masini).

1949

Colectivizarea transforma, in 1949, fosta mosie a lui Vintila Bratianu in G.A.S. (Gospodarirea Agricola de
Stat) Samburesti, acum proprietar peste 70 ha plantatii de pomi, 40 ha plantatii de vie si 300 ha cu padure.

4
Din strugurii rosii se facea vinul Bordeaux de Samburesti, supranumit “Puterea ursului”, iar cele albe erau
usoare si foarte placute la gust.

*Date obtinunte prin amabilitatea domnului Ilie Macau, autorul Tezei de Doctorat “Studiul Potentialului
Oenologic al Podgoriei Samburesti”, Universitatea de Stiinte Agricole Bucuresti, 1994, Cap. 1, “Repere
istorice in dezvoltarea localitatior Samburesti si Dobroteasa, centrul de cantonare al podgoriei Samburesti
de azi”.

TERROIR

GEOGRAFIA

Podgoria Samburesti este privilegiata de pozitia strategica pe care o ocupa in zona de tranzitie dintre
dealurile getice si colinele prelungi care alcatuiesc Piemontul Cotmenei. Si, desi parte din Podisul Getic,
Piemontul Cotmenei prezinta caracteristici de ses, de o netezime surprinzatoare, chiar si catre contactul cu
Carpatii Getici. Astfel, versantii ei sunt mereu scaldati in soarele prielnic nobilelor boabe ale vitei de vie.

Podgoria Samburesti este situata in partea sudica a tarii, la 44°48″ latitudine nordica si 24°48″ longitudine
sudica, la 30 de km de podgoria Dragasani si detine o pozitie privilegiata datorita asezarii sale in zona de
tranzitie dintre dealurile getice si colinele prelungi care alcatuiesc jumatatea sudica a Piemontului, format la
sud de Carpatii Meridionali in prima parte a Quaternalului. In ceea ce priveste pozitia in raport cu unitatile
mari de relief, Samburestiul se incadreaza in podisul Getic, mai precis in Piemontul Cotmenei, delimitat la
vest de Valea Oltului, la est de Valea Argesului iar la nord de Muscelele Argesului.

Relieful Piemontului este dominat de dealuri cu inaltimi medii si cu inclinatie redusa, cu numeroase
platouri si vai lungi. Plantatiile viticole sunt situate pe versantul sud-estic al dealurilor Samburestiului, la
poalele carora curg apele paraului Cungrea Mare, afluent al Oltului, cu o deschidere mare spre sud avand
versantii cu pozitie sud-vestica, scaldati in soare si asigurand un climat perfect vitei de vie. Podgoria
Samburesti se intinde pe teritoriul a trei comune, situate in partea de nord a judetului Olt: Dobroteasa,
Samburesti si Vitomiresti. In Samburesti, ocupate cu vita de vie sunt vestitele dealuri Bolindetu, Rosulesti,
Petria, Vifura si Grosarea. Aici soiurile Cabernet Sauvignon si Merlot dau vinuri de o calitate exceptionala.
In Vitomiresti gasim ferma Dejesti, ale carei vii se intind pe platourile si versantii dealurilor Vifura si
Dejesti, un alt loc in care soiurile rosii gasesc conditii deosebite. Pe teritoriul comunei Dobroteasa se gasesc
fermele Bolovanu si Campu Mare, Dealul Campu Mare se afla situat la confluenta paraului Cungrea Mare
cu Oltul, pe partea dreapta a paraului.

GEOLOGIA

Calitatea vinurilor depinde in primul rand de insusirile solului si aici Samburestiul a fost binecuvantat cu
pamanturi exceptionale pentru vie, nu doar datorita elementelor organice si minerale din sol. Bolovanii
prinsi in textura luto-nisipoasa, adevarate rezervoare de energie, capteaza caldura zilelor si o elibereaza
noaptea, ajutand astfel strugurele sa-si coaca zaharurile pe indelete.

Factorul edafic are o importanta majora pentru cultura vitei de vie. Solurile podgoriei Samburesti sunt in
mare majoritate soluri lutoase, luto-argiloase si argilo-lutoase in profunzime, aflate in diferite faze de
podzolire. Aceste soluri sunt caracterizate printr-o aprovizionare in substante organice si minerale medie
spre slaba, cu textura variabila (de la luto-nisipoasa la argiloasa), cu un continut important de fier sub forma
de hidroxid coloidal care prin deshidratare a imprimat solurilor o culoare brun-roscata sau ruginie intensa.
Reactia solului este acida spre slab acida. De asemeni, solul este bine aprovizionat (in proportie de 78%) cu
pentoxid de fosfor si foarte bine aprovizionat (in proportie de 97%) cu oxid de potasiu mobil. Nicaieri vita
de vie nu se simte mai bine.

CLIMA

5
Viei nu-i place ploaia, asa ca la Samburesti nu ploua prea des. Insa, desi cantitatea de precipitatii cazuta in
perioada de vegetatie este mica, datorita apropierii podgoriei de valea Oltului si datorita curentilor existenti
in zona, umiditatea se mentine la valori mai mult decat favorabile. Timpul este de partea noastra.

Factorii climatici au o influenta puternica asupra proceselor fiziologice si biochimice al vitei de vie.
Temperatura influenteaza procesele de crestere si fructificare atat prin nivelul acesteia cat si prin suma
gradelor de temperatura dintr-o perioada de timp determinata. Alaturi de umiditate, aceasta determina aria
de raspandire botanica si de cultura economica a vitei de vie. Suma gradelor de temperatura anuala,
calculata pe o perioada de 40 ani, a fost de aproximativ 3856°C, variind in limitele 3640-4295°C iar media
temperaturilor absolute a fost de 15°C, cifre ce releva incadrarea in zonele optime viticulturii.

Vita de vie este o planta heliofila, necesitand o cantitate mare de lumina iar asimilatia clorofiliana este mult
mai intensa sub actiunea directa a luminii decat in conditii de umbrire. Astfel, strugurii sunt mai colorati si
acumuleaza o cantitate mai mare de zaharuri. De aceea, vita de vie se amplaseaza pe terenuri cu dispozitie
sudica si orientarea randurilor se face pe directia nord-sud, in vederea captarii unei cantitati cat mai mari de
lumina.

La Samburesti, in perioadele de vegetatie ale ultimilor 20 de ani, s-a inregistrat o medie de 1576 de ore de
insolatie pe an. Din nou, o incadrare optima in limitele de dezvoltare a vitei de vie. In judetul Olt, se disting
patru zone climatice:

1. zona climatica ce cuprinde terasele Dunarii, Campia Caracalului si terasele Oltului de la sud de Caracal,
unde regimul termic este cel mai ridicat din judet (media anuala este de peste 11°C) iar precipitatiile sunt
moderate (400-500 mm);

2. zona climatica ce cuprinde Campia Boianului si vestul teraselor Oltului, caracterizata printr-un climat cu
temperaturi medii intre 10 si 11°C si precipitatii anuale sub 300mm;

3. zona climatica ce cuprinde partea de sud a platformei Cotmeana, cu temperaturi medii intre 10-11°C si
precipitatii medii anule intre 500-600mm;

4. zona climatica ce cuprinde platforma din nordul judetului, inclusiv zona Samburesti, cu temperatura
medie de 10°C si cel mai bogat regim de precipitatii (500-700mm anual).

6
COMPANIA

Povestea moderna a vinului de Samburesti nu poate incepe altfel decat aristocratic: Vintila
Bratianu, boier de vita nobila si unul dintre cei mai importanti oameni politici pe care i-a avut
Romania, mandru de viile sale, il invita la mosia lui din Samburesti pe August Joseph Ville,
unul dintre cei mai vestiti oenologi francezi. Spre uimirea lui, Ville ii recomanda calduros sa
defriseze toate viile si sa le inlocuiasca cu soiuri nobile frantuzesti. Pus in fata acestei decizii
imposibile, marele om de stat isi dovedeste, si acum, flerul: porneste replantarea mosiei. Dupa
numai cativa ani hotararea ii este rasplatita cu medalia de aur la Expozitia Universala de la
Paris din 1926. Asa porneste in lume legenda vinului de Samburesti, legenda ce reincepe
astazi. In 2005, Jean Valvis, arhitectul marcilor Dorna si LaDorna, preia podgoria Samburesti
si reinvie traditiile locului.

Asezat intotdeauna la masa in compania celor puternici (era vinul de protocol zero al nomenclaturii
comuniste si se spune ca ar fi fost vinul preferat al lui Stalin), vinul de Samburesti nu si-a pierdut niciodata
radacinile nobile, si asta numai datorita oamenilor care l-au iubit si respectat. Unul dintre ei a fost fara
indoiala Nea Petrica, mare mester vinar si un om atat de bun incat iti venea mereu sa il imbratisezi (avertiza
pe toata lumea sa nu-l ia in brate prea tare “ca-i iese vinul pe urechi”). Crescut de mic in vie, chiar acolo, pe

7
mosia lui Vintila Bratianu si dupa colectivizare, Nea Petrica a dus mai departe mestesugul Samburestilor
prin vremuri la fel de negre ca vinul pe care il mestesugea: trei parti Cabernet Sauvignon pentru forta, o
parte Merlot pentru catifelare si o parte Malbec pentru culoare.

Astazi, Domeniile Samburesti continua cu mandrie acest mestesug nobil.

ISTORIA COMPANIEI

Inainte de ’90
Dupa plenara din 3-5 Martie 1949 iau fiinta primele Gospodarii Agricole de Stat. Astfel apare GAS
Samburesti, comasand treptat suprafetele de teren din jur. In scurt timp, unitatea devine faimoasa pentru
calitatea deosebita a vinului produs, acesta ajungand bautura preferata a puternicilor zilei. Politica
partidului dicteaza exporturi frenetice pentru acoperirea datoriilor externe, astfel ca prea putin dintre romani
ajung sa se bucure de unul dintre cele mai bune vinuri ale tarii. In anii 80, sub conducerea inginerului Ionita
Nicolaescu, iau fiinta Combinatul de Vinificatie de la Samburesti si Statiunea de Cercetare Viticola si
Pomicola Strejesti, statiune ce ingrijeste numeroase soiuri de vita de vie.

1990-2005
Ca multe alte unitati de stat intrate in meandrele tranzitiei, SC Viti-Pomicola Samburesti SA cunoaste o
lunga perioada de decadere, agravata de managementul defectuos, de lipsa cronica a fondurilor pentru
dezvoltarea culturilor dar si de lupte interne intre noii actionari. Astfel, compania ajunge doar o umbra a
gloriei trecute si vinul de Samburesti e aproape gata sa intre definitiv in uitare.

8
Prezentul
In anul 2005, grupul Valvis Holding, dupa povestile de succes ale apelor minerale Dorna si a lactatelor
LaDorna, preia Viti-Pomicola Samburesti impreuna cu datoriile existente. In urma unui program de
investitii de peste 14.5 milioane de Euro, incepe reconversia intregii suprafete viticole , se renoveaza si se
retehnologizeaza combinatul de vinificatie si i se adauga o linie moderna de imbuteliere si se instaleaza
sisteme de irigatie de ultima ora. Este adus in echipa Pierre-Marie Guillaume, un viticultor francez de
renume international, proprietarul unei pepiniere de familie cu o istorie de peste 100 de ani si mandria de a
produce unele dintre cele mai bune soiuri de vita de vie din lume. In 2008 incepe replantarea celor 500 de
hectare de vie, programata sa dureze pana in 2014. 9 milioane de Euro sunt alocati refacerii patrimoniului
viticol. Crama intra in renovare dupa invesititia a peste 4 milioane de Euro in echipamente de vinificatie,
conditionare, depozitare si imbuteliere. De asemeni, 1,5 milioane de Euro sunt alocati innoirii parcului de
masini agricole si tractoare. Legenda Samburestiului renaste.

TEHNOLOGIE

Vinurile cele mai bune se obtin din combinatia fericita intre tehnologii ultramoderne si metode vechi de mii
de ani. Exact asa este la Samburesti.

Aici poti vedea unul dintre cele mai vechi soiuri de vie din lume – Feteasca Neagra, irigat prin sistemul de
ultima ora cu tub de picurare.

Aici, intr-o zona lipsita de poluarea civilizatiei, poti simti in fiecare clipa aroma anotimpurilor, stiind insa
ca vremea este monitorizata de statia meteo ultramoderna. Aici poti gusta un vin fabricat dupa metoda
traditionala dar imbuteliat respectand cele mai stricte norme de igiena..

SOIURI

Vechimea cultivarii vitei de vie pe meleagurile romanesti se pierde in negura vremurilor. Cu 4 milenii in
urma, strabunii nostri isi ingrijeau viile aproape ca si azi, asa cum o dovedesc uneltele complexe dezgropate
de arheologi. Savantul german A. Griesbach scria in 1872: “Patria vitei de vie trebuie cautata in tinuturile
paduroase din Pont si din Tracia, pana dincoace de Dunare…” iar istoricul francez Raymond Billiard, in
1912: “Dintre toate partile Europei, Tracia a fost, poate, cea mai veche si cea mai respectata pentru vinurile
sale si aceea care si-a pastrat mai mult timp prestigiul.”

De aceea, la Samburesti vei gasi nu doar cele mai renumite soiuri internationale, soiuri pentru care
Samburestiul si-a castigat faima, ci si cele mai vechi si mai nobile soiuri romanesti.

9
Feteasca Regala

Feteasca Regala este un vin pur romanesc, rezultatul incrucisarii naturale (polenizare libera facuta de vant
si insecte) intre doua soiuri romanesti ce se gaseau de milenii in zona: Feteasca alba si Grasa. Soiul a fost
identificat in jurul anilor 1920, in comuna Danes din Transilvania. De aceea, localnicii l-au botezat
Danasana. In literatura de specialitate a fost denumit si Galbena de Ardeal.

La expozitia Nationala de Vinuri si Fructe de la Bucuresti din 1928, vinul obtinut din soiul identificat in
comuna Danes a fost prezentat sub numele de Feteasca Regala. Atunci a fost momentul cand a intrat in
istorie. Fiind un soi semiaromat, vinul tanar degaja o aroma eleganta, florala. Gustul placut, bine conturat,
este acrisor, plin de finete, aducand cu al unui mar romanesc de vara.

Feteasca Regala este unul dintre soiurile romanesti cele mai valoroase si suntem mandri sa o ingrijim in
potgoria noastra.

10
Cabernet Sauvignon

“Solemn ca o declaratie interguvernamentala de razboi rece, arogant ca un grof ungur, sumbru si catifelat
ca hainele de doliu ale reginelor Spaniei, Cabernet Sauvignon-ul de Samburesti paseste triumfator si
majestuos prin lume, imbracat cum nici un alt vin iesit din matca romaneasca n-a facut-o inca: e frumos la
culoare ca un inger negru. Are un parfum dur, pietros, de salbaticiune nobila dar si de lichen inflorit pe
stanci de cuart rosu. Imbraca mai intai palatele gurii cu o uluitoare senzatie vegetala, un fel de fruct aspru,
necunoscut, copt intre gheturi. Apoi se asaza temeinic, cu bruschete de ocupant, in adevarata lui substanta
vitala, forta. Remanenta lui se intinde pe saptamani intregi, te trezesti tulburat, lingandu-ti buzele uscate,
pentru ca ai visat o picatura din acest sange aristocrat pulsandu-ti prin artere.”

– Radu Anton Roman

11
Sauvignon Blanc
Originar din Franta, din faimoasa regiune Bordeaux, Sauvignon Blanc este unul dintre cele mai populare
soiuri din intreaga lume. La un moment dat in secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dand
nastere soiului Cabernet Sauvignon. Sauvignon Blanc este un vin proaspat si elegant, demisec, cu o culoare
galbena-canar cu reflexe verzui stralucitoare. Are aroma destul de intensa, amintind-o pe cea de iasomie
sau de mirosul florilor de vita-de-vie. Dupa o perioada de pastrare, o parte din aroma este estompata si
inlocuita de un buchet complex de invechire, care-i accentueaza unicitatea. Gustul este fructuos, cu multa
prospetime, invaluit intr-o aroma-buchet care il face placut si tentant.

Sauvignon Blanc-ul de Samburesti se bucura, datorita climatului extrem de prielnic, de un echilibru

excelent intre nivelurile de aciditate si cantitatea de zaharuri.

12
Feteasca Alba

Feteasca Alba este un vechi soi romanesc, cultivat de veacuri de o parte si de alta a Carpatilor. In Moldova,
el se mai numeste si Pasareasca Alba (si pasarile se dau in vant dupa el) sau Fetisoara, poate datorita
delicatetii si dulcetii deosebite ale strugurilor. Aceleasi denumiri le pastreaza si in Transilvania, Muntenia,
Oltenia si Dobrogea, dovedindu-si astfel calitatile de soi “de uniune nationala”. Feteasca Alba e faimoasa
pentru marea putere de acumulare a zaharurilor, situandu-se, din acest punct de vedere, printre primele
soiuri din lume. Vinul tanar obtinut din soiul Feteasca Alba dezvolta o aroma secundara de fermentatie
foarte placuta. Aceasta aroma, ce aminteste de parfumul florilor de vita de vie, personalizeaza de fapt vinul.

Feteasca Alba face parte cu cinste din mostenirea Domeniilor Samburestilor si completeaza perfect galeria
vinurilor noastre.

13
Feteasca Neagra

Feteasca Neagra este unul dintre cele mai vechi soiuri romanesti, a carui origine este incontestabila. Soiul a
aparut din selectia populara, facuta in timp, din vita salbatica de padure (vitis silvestris) si cultivata de daci
pe un areal cuprins intre Carpati si Nistru. De-a lungul timpurilor, Feteasca Neagra a fost cunoscuta in
popor si sub alt denumiri: Poama fetei neagra, Pasareasca neagra, Coada randunicii. In conditii bune de
clima si sol, Feteasca neagra etaleaza calitati ajungand ca, in anii favorabili, sa depaseasca calitativ chiar si
vinul obtinut din soiul francez Cabernet Sauvignon, considerat in unanimitate “regele vinurilor rosii”. Si nu
exista un loc mai bun pentru vinurile rosii decat Samburestiul.

14
Chardonnay

Originar din Burgundia, Chardonnay este cel mai popular soi de vita de vie din lume. Este cultivat peste tot
in lume, din Noua Zeelanda pana in Africa de Sud si sta la baza multor vinuri spumoase, inclusiv renumita
Champagne. Soiul este foarte viguros, echilibrat si maleabil, el preluand cameleonic caracteristicile terroir-
ului si ale butoaielor in care e pastrat. De aceea este considerat un vin “de autor”, reflectand personalitatea
celui care il face. Zona Campu Mare de langa Samburesti ii ofera acestui soi o personalitate unica.

15
Merlot

Cel mai cultivat soi din regiunea Bordeaux, Merlot este unul dintre cele mai populare soiuri de vinuri rosii
din lume. Avandu-l ca stramos pe Cabernet Franc si ca ruda apropiata pe Cabernet Sauvignon, Merlot este
un soi versatil, cu un gust rotund, cu tente de prune, afine si ciocolata. Merlot-ul de Samburesti este
exceptional, si, maturizandu-se mai repede decat Cabernet Sauvignon-ul, el este unul din soiurile noastre
preferate: putem sa-l degustam mai repede.

16
SAMBURESTI
Este de la sine înțeles că numai un miracol ar fi putut crea un astfel de loc binecuvântat
ca Sâmburești, în această lume. Protejat de amenințările diferitelor vremuri de către
pereții munților Carpați și de râul Olt ca un străjer, care se află la picioarele domeniilor
Sâmburești, se întinde ușor pe un teren minunat fertil. Acest teren a fost locuit din cele
mai vechi timpuri, iar numele în sine ne spune că aici au crescut livezi nepreţuite.
Sâmburești este amintit glorios în istorie. Numele Sâmburești datează de patru sute de
ani în urmă, când a fost găsit în posesia lui Theodosie Rudeanu, un mare boier,
logoteu, istoric, diplomat și strateg, fiind mâna dreaptă a lui Mihai Viteazul. Este
descris în breviar, că vinul a fost produs încă din 1638, descriind subtilitățile someliere
ale paharului.
De-a lungul anilor, acest ținut a avut proprietari notabili: nepotul lui Dan Danilovici,
Matei Basarab, apoi ginerele lui Constantin Brâncoveanu și, în jurul anului 1800, a
devenit proprietatea lui Brătianu. Această epocă a fost favorabilă, pentru ca domeniile
Sâmburești să devină o adevărată legendă. Marea realizare a venit după 1945, atunci
când perioada era plină de lipsuri și deficiențe, vinul Sâmburești devenind o răsplată
reală pentru oameni.
Vinurile Sâmburești și-au câștigat recunoașterea la concursuri internaționale, fiind
considerat printre cele mai bune vinuri roșii din lume. Prima premiere a vinului
Sâmburești a avut loc în Paris în 1891. Profesorul J. Roger, expertul care a selectat
vinurile românești care au participat la Expoziția de la Paris din 1937, a observat că
17
Vinurile Sauvignon din recolta din 1925 aveau o culoare rubinică specială și un gust
excelent de ienupăr. În "Les vins de France et d'ailleurs", în 1939, Pierre Andrieux a
spus că vinul roșu de la Sâmburești arăta ca "sângele de bou".
Cu ocazia Concursului Internațional care a avut loc în fosta RDG, 1961, cele patru
probe prezentate au câștigat patru medalii de aur. În Tbilisi, Ljubljana, Leipzig,
vinurile roșii Sâmburești au câștigat 28 de medalii de aur și 16 medalii de argint. În
Budapesta, Moscova, Paris și Bordeaux, au câștigat 16 medalii de aur și 12 medalii de
argint. La cel de-al 7-lea Concurs Internațional de Vinuri organizat în URGUP-Turcia
în perioada 21-29 mai 1973, trei din cele cinci probe prezentate au câștigat medalii de
aur, iar celelalte două medalii de argint.
Adevăratul rege al vinurilor albe este Chardonnay de Sâmburești care se remarcă prin
culoarea veselă și luminoasă galben-aurie, devenind memorabil datorită aromei tandre
și discrete de vanilie, a miresmei florilor de pomi fructiferi și onctuozității de migdale
care persistă.
Aromă. Un parfum de mere și caise care sunt bine coapte în galben auriu. Parfumul de
vanilie și migdale se potrivește cu mirosul de fructe datorat îmbătrânirii în baril.
Gust. În gust se simte o aciditate bună și un finisaj mai lung.
Gastronomie. Veselia culorii și a gustului este întrecută doar de plăcerea de a-l avea la
mese ușoare, cu preparate culinare de pui, pește și fructe de mare, servit rece.

18
DOMENIILE SAMBURESTI

Numele companiei: S.C. VITI-POMICOLA SÂMBUREŞTI S.A.

 
Adresă cramă: Loc. Sâmburesti, Jud. Olt
 
Adresă sediu: Str. Bisericii, Nr. 1, Dobroteasa, jud. Olt
 
Anul înfiinţării: 1991
 
Poziţionare: Dealurile Munteniei şi Olteniei
 
DOC: Sâmburești
 
Numar de hectare: 314 Ha

Litri de vin îmbuteliaţi anual: 1.000.000 L

 
Proprietari: Jean Valvis (79%); Popa Cornel (10%); Chiforescu
Stelian (4%) + alţi 25 acţionari (7%)
 
Vinificator: Manuel Nica, Inginer Oenolog
 
Branduri de vin: Samburel de Olt, Domeniile Sâmbureşti, Chateau
Valvis
 
Soiuri de struguri: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră,
Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon Blanc .

ECHIPA

19
 Jean ValvisPresedinte al Consiliului de Administratie

 Cornel PopaAdministrator

 Manuel NicaSpecialist eonolog, vinificator – Sef Statie imbuteliere

 Zoe BadeaSef Combinat vinificatie

 Cristian GhineaDirector Economic

 Marin MarcuDirector Tehnic

 Aurel MiricaContabil Sef

 Damian GhineaSef Personal

 Ilinca StancuSef Sector Contabilitate

 Dumitru RosuSef Ferma Campu Mare

 Alexandru StancuSef Ferma Leleasca

 Florea AndronieSef Ferma Spataru

 Aurel ChiritaSef Ferma Otesti

 Ion DavidSef Ferma Samburesti

 Constantin PopaSef depozit

Scurtă descriere a cramei:

Podgoria Sâmbureşti este situată în partea sudică a ţarii, la 44°48″
latitudine nordică şi 24°48″ longitudine sudică, la 30 de km de
podgoria Drăgăşani şi deţine o poziţie privilegiată datorită aşezării
sale. Podgoria Sâmbureşti se întinde pe teritoriul a trei comune,
situate în partea de nord a judeţului Olt: Dobroteasa, Sâmbureşti si
Vitomireşti. Deşi cantitatea de precipitaţii căzută în perioada de
vegetaţie este mică, datorită apropierii podgoriei de valea Oltului şi
20
datorită curenţilor existenţi în zona, umiditatea se menţine la valori mai
mult decât favorabile. Calitatea vinului aici depinde în principal de
caracteristicile solului și Sâmbureşti a fost binecuvântată cu soluri
excelente. Terroir-ul Sâmburești a fost înzestrat cu calități
excepționale care îl fac ideal pentru vinificație.
Aici, se poate gusta un vin făcut tradițional, îmbuteliat în conformitate
cu standardele de igienă cele mai severe. Cele mai bune vinuri rezultă
din combinaţia fericită de tehnologii state-of-the-art și metode vechi. .

21
Samburesti in fotografii

22
 

23
24