Proiect Maramureș

Bălan Ștefan Mihai

Dumitrescu Silviu
Cojocaru Vlad
 Geografie
Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic, acoperind o suprafață de circa 10000 km², în nord Carpații Orientali, între
munții Oaș, Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramureșului și Carpații Păduroși. Este situată în partea de nord-est a munților Carpați și este împărțită în două zone de o ramificație
muntoasă în bazinul superior al râului Tisa, numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudică aparține României, iar cea nordică Ucrainei.
Relieful din Maramureş este variat, altitudinile fiind de la 200 la 2,300m. 43% din suprafaţă
sunt munţi, 30% dealuri şi podişuri şi 27% şesuri. Vederile de pe dealuri încadrează văi frumoase şi
verzi, râuri şerpuitoare şi vârfuri înzăpezite ale munţilor.
Munţii înconjoară regiunea Maramureşului: munţii Maramureş sunt la nord – nord-
est, pasul Prislop  la est, munţii Rodnei la sud-est, munţii Ţibleș la sud, munţii Lăpuş la sud-vest
şi munţii Gutâi şi Igniş la vest. În această zonă Carpaţii Orientali – care au 300 de km lungime şi
despart Moldova de Transilvania – ating cea mai înaltă altitudine, cu vârful Pietrosu (2302 m), în
munţii Rodnei.
Două sisteme de râuri – Tisa şi Someşul – traversează ţinutul. La nord, Tisa drenează râurile
care curg la vale, înconjurând munţii şi şerpuind în dreptul bazinului Maramureş. Someşul drenează
râurile în partea sudică a ţinutului: Lăpuş şi Sălaj. Sursele Tisei sunt în Ucraina.
 Istorie
Potrivit istoricilor, Maramureşul a fost atestat pentru prima dată în 1199.Constituit din o parte a fostelor sale „ţări”, Chioarului,
Lăpuşului şi Codrului, actualul judeţ.
Întemeierea Moldovei a avut loc în două etape, în care s-au remarcat cele mai importante figuri din istoria Maramureşului. Mai
întâi Dragoş Vodă din Bedeu. În 1359, Bogdan I Vodă din Cuhea după ce s-a opus ani de zile introducerii sistemului feudal în
Maramureş, va trece munţii împreună cu oştenii săi şi alungând pe Balc, urmaşul lui Dragoş Vodă, va întemeia voievodatul independent
al Moldovei.
În 1599, întregul Maramureş ajunge în stăpînirea lui Mihai Viteazul, odată cu unirea ţărilor româneşti.
După 1688, Maramureşul a devenit parte a Imperiului Habsburgic, alături de Transilvania. În Maramureş nu a avut loc o trecere
la uniaţie ca în Ardeal, greco-catolicismul s-a instaurat aici prin apartenenţa la Episcopia Ruteană a Muncaciului, care trece la greco-
catolicism odata cu celelalte episcopii din Galiţia. Ortodoxia va mai rezista multă vreme, până spre sfârşitul secolului XIX, prin
mănăstirile Bârsana, Ieud şi Moisei care se afiliază stăreţiilor moldovene, în special celei de la Putna.
La 1717 are loc ultima invazie a tătarilor, care desi vin ca aliaţi ai moldovenilor împotriva armatelor austriece care
atacaseră Moldova, nu se pot ţine de la vechile obiceiuri şi în trecerea lor prin Maramureş aprind bisericile de lemn, iau prăzi, vite şi
robi. Vor fi opriţi la Cavnic de armatele imperiale, iar la întoarcere maramureşenii le vor îi vor surprinde la Strâmtura pe Valea Izei şi în
Pasul Prislop însus de Borşa. Puţinii tătari care au scăpat cu viaţă vor lăsa prăzile fugind spre Moldova.
Hotărîrea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea unirea cu România a întregului Maramureş, dar
diplomatii români prezenţi la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 se mărginesc a susţine în ceea ce priveste hotarul de miazanoapte
frontiera trasată în 1916 pe Tisa, şi partea nordică a Maramureşului va fi atribuită Cehoslovaciei.
Originea numelui “Maramureș”

Una din teoriile plauzibile este că denumirea judeţului nostrum se trage

de la numele a două râuri importante: Mara şi Mureş. Aceasta teorie este
considerata incorecta deoarece distanta dintre cele doua este foarte mare.
O altă teorie vizată de istorici cu privire la numele de Maramureş se
leagă de: Mara + mureș (zid depiatră). Potrivit acestei variante, numele
ţinutului ar fi fost dat de cei care veneau dinspre sud, ca fiind“ţara străbătută
de râul Mara şi înconjurată, ca o cetate, de pereţi (murus) de piatră (munti)”.
 Obiective turistice
Niște obiective turistice care merită vizitate în Maramureș sunt:
-Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Este, de asemenea, numit Muzeul Gândirii arestate, ca o amintire a funcției anterioare a clădirii, cea a închisorii. În perioada Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
comunistă a fost locul în care multe dintre figurile importante ale României au fost arestate și torturate. Acum oferă o colecție
de fotografii care ilustrează scene din viața de zi cu zi a prizonierului și istoria comunismului. Este posibilă și o vizită la
celule și camere de tortură. Cimitirul Vesel

- Cimitirul vesel
Vestitul cimitir din Săpânța se află în centrul comunei, la biserica parohială și are peste opt sute de monumente de
artă populară, un adevărat și complex muzeu în aer liber. Aici monumentele au înfățișări și semnificații cu totul
aparte. Cimitirul Vesel constituie opera de o viață a renumitului sculptor, pictor și poet popular Ion Stan Pătraș,
continuată de ucenicii săi. Specificul acestui cimitir constă în monumentele lui neobișnuite în alte cimitire.
Acestea sunt cruci sculptate în lemn de stejar, pictate și versificate prin încrustare. Toate crucile sunt vopsite într-
o anumită culoare albastră. Datorită valorii și unicității lui în lume, mii și mii de vizitatori din țară și de pe toate
meridianele vin să admire celebrul cimitir de la Săpânța și să mediteze asupra lui. Prin unicitatea lui în lume,
cimitirul de la Săpânța se înscrie între marile valori ale culturii universal, iar la Simpozionul Monumentelor
Funerare, care s-a ținut în Statele Unite ale Americii în 1998, a fost clasat primul din Europa și al doilea din lume
după cel din Valea Regilor – Egipt.
 Muzeul Satului Sighet

Obiective turistice
- Muzeul Satului Sighet
Muzeul Satului Sighet este secțiunea în aer liber a Muzeului Etnografic al Maramureșului și a fost deschis în 1981. Are
structura unui sat tradițional: casele de lemn sunt așezate pe ambele părți ale drumurilor strâmte și duc la biserica, centru
simbolic al satului. Casele arată evoluția în timp a stilurilor arhitecturale și a tehnicilor de decorațiune folosite de oameni.

- Cascada cailor
Este cea mai mare cascadă din România (90 de metri înălțime), situată în apropierea stațiunii montane de iarnă Borsa, parte
din Munții Rodnei. Se poate ajunge fie printr-o plimbare de o oră prin pădure, fie călare cu telecabina până în vârful pârtiei de
schi, urmată de o scurtă coborâre prin pădure. Apa cade in mai multe etape, asa ca ofera vederi magnifice atat vara, cat si
iarna, cand apa este inghetata. Numele cascadei este legat de o legenda locala. Se spune ca in varful muntelui turmele de cai
obisnuiau sa pasca de la primavara pana la toamna. Intr-o zi a venit un urs si a atacat animalele, care au sarit de pe munte si au
cazut in prapastia care este acum Cascada Cailor.
- Vârful Pietrosul Rodnei
Pietrosul Rodnei (2303 metri) este cel mai inalt varf din Carpatii Orientali si alegerea perfecta pentru toti cei care iubesc sa
petreaca timp in natura. Drumetia este lunga, dureaza aproximativ 8-9 ore pe ambele sensuri, cu dificultati medii, dar merita
tot efortul.
Cascada Cailor
 Economie
Datorita bogatiilor solului si subsolului, in judetul Maramures, s-a dezvoltat o intensa activitate economica – sociala.
Economie diversificata cu exploatari de minereuri neferoase, materiale de constructie si lemn; metalurgie neferoasa, produse
chimice, alimentare, textile etc; cresterea animalelor si unele culturi; cai de comunicatie concentrate in depresiuni, de-a lungul
vailor care traverseaza principalele pasuri.
Agricultura-locul ocupat de agricultura in economia judetului este evidentiat de ponderea populatiei ocupate in aceasta
ramura si de volumul crescand de produse agroalimentare destinate consumului populatiei, pentru industrie, precum si pentru
export. Orientarea activitatii agricole cu precadere spre cresterea animalelor si pomicultura este determinata de insasi structura
terenului agricol - din cele 306.900 ha teren agricol, pasunile, fanetele naturale si livezile, reprezentand 68,9%.
Industria - principalele ramuri industriale care concura la cifra de afaceri sunt: industria extractiva; industria produselor
primare (inclusiv productia de medicamente); industria prelucratoare din care metalurgia; industria alimentara si bauturi;
prelucrarea lemnului si industria mobilei; energie electrica, termica, gaze si apa calda.
 Tradiții și obiceiuri

Copacul cu oale: In curtile maramuresenilor vei vedea un copac ale carui ramuri sunt impodobite cu oale.
Batranii spun ca atunci cand oala din varful pomului este rosie, inseamna ca in acea familie exista o fata care
doreste sa se marite. Dupa ce fata se casatoreste, in varf se asaza o oala de o alta culoare. Numarul de oale
semnifica bogatia familiei si disponibilitatea de a primi petitori.
Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele
portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite
cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari.
Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-
UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica
de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16.
 Populatie
Populația județului Maramureș este de aproximativ
478 de mii de locuitori, conform recensământului din
2011.
Recent, in Maramures se afla aprox.:
-375 mii de romani(78.24%)
-32 mii maghiari(6.8%)
-30 mii ucrainieni(6.4%)
-12 mii romi(2.5%)
-1 mie de germani(0.2%)
 Așezări
Sighetu Marmatiei Lacul Mogosa - Baia Mare

Orasele din Maramures sunt: Baia Mare(123.738 locuitori); Sighetu Marmatiei(37.640 locuitori); Baia Sprie(15.476);Borsa(27611); Cavnic(4.976);
Dragomiresti(3.213); Seinini(8,987); Salistea de Sus(4.893);Targu Lapus(11.744); Tatautii Magherus(7.136); Ulmeni(7270); Viseu de Sus(15.037); Somcuta
Mare(7565).
Baia Mare este municipiul de reședință al județului Maramureș, Transilvania, România. Orașul este situat în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al
râului Săsar, la poalele Munților Gutâi. Cele mai importante centre miniere ale județului Maramureș sunt localizate în teritoriile ce înconjoară orașul Baia Mare.
Regiunea este cunoscută nu doar pentru bogățiile subterane, ci și pentru împrejurimile ce-i conferă o frumusețe aparte locului. Pe lângă importanța lor minieră,
unele locuri precum, Izvoare și Mogoșa sunt cunoscute pentru potențialul lor turistic, atât vara cât și iarna. Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a
dezvoltat ca un centru aurifer în secolele XIV - XV. În 1446, orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, în timpul domniei regelui
maghiar Matia Corvinul, orașul a fost fortificat.
Sighetu Marmației este un municipiu în județul Maramureș format din localitățile componente Iapa, Lazu Baciului, Sighetu Marmației (reședința), Șugău,
Valea Cufundoasă și Valea Hotarului. Localitatea are o populație de 37.640 locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime și ca importanță al județului după
orașul-reședință Baia Mare. Localitatea a fost reședință voievodală (în timpul lui Drag și Balc), comitat al Maramureșului, reședință a județului Maramureș,
capitală de raion. Privilegiile cu caracter orășenesc ii sunt acordate in 1352.
Borșa este un oraș în județul Maramureș format din localitățile componente Băile Borșa și Borșa (reședința). Se află la o altitudine de 673 m deasupra
nivelului mării si are o suprafață de 424 km². Populația este de 27.611 locuitori, determinată în 31 octombrie 2011, prin recensământ, chestionar, pe criteriul de
populație stabilă. Este al treilea centru urban al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.
 Biserici din lemn
Ieud Surdești Sapanta -Peri

- Biserica Ieud
Datând din 1620, Biserica din lemn din Ieud este cea mai veche biserică Maramureșană încă în picioare. Însă ea a fost
construită în locul altei biserci ce data din 1364. În această așezare a fost găsit Codicele de la Ieud, primul document în limba
română redactat cu caractere chirilice.
- Biserica Surdesti
Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril a fost pentru sute de ani cea mai înaltă biserică din lemn din România, cu
înalțimea de 54m. Acest record a făcut-o celebră și printre turiștii străini, impresionați de vechimea și arhitectura sa. Locașul de
cult a fost construit în 1766 din lemn de stejar, iar interiorul încă păstrează o parte din picturile originale.
- Biserica Sapanta-Peri
Nou construită la sfârșitul anilor 90, biserica Săpânța-Peri nu se apropie de farmecul vechilor biserici de lemn, deși
păstrează același stil arhitectural. Totuși merită să ajungeți și aici, întrucât biserica de 78m înalțime se presupune a fi cea mai
înaltă biserică din lemn din întreaga lume. În România, doar două locașuri de cult o depășesc la înălțime, Catedrala Ortodoxă
Timișoara și Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail din Cluj .
 Personalități
Vasile Lucaciu Ilie Lazar George Pop de Basesti

-Vasile Lucaciu
Viaţa şi activitatea lui Vasile Lucaciu oferă celor dornici să o cunoască inepuizabile momente de meditaţie şi echilibru interior. Contextul în
care Vasile Lucaciu şi-a manifestat capacitatea de acţiune şi calităţile definitorii ale unui tribun este cel al luptei românilor pentru unitate naţională.
Supranumit „Leul de la Şişeşti” datorită caracterului său intransigent şi a puterii de luptă, Vasile Lucaciu a impresionat deopotrivă pe
contemporanii săi şi generaţiile care i-au urmat, devenind din timpul vieţii un simbol al luptei pentru dreptate şi adevăr.
-Ilie Lazăr
Un român autentic şi un personaj de legendă, demn de un film, Ilie Lazăr a fost eliberatorul Cernăuţiului, ocupat de ucraineni în zilele
tulburi de la finalul Primului Război Mondial, confidentul lui Iuliu Maniu, dar şi liderul organizaţiei muncitoreşti a PNŢ, iar caracterul său demn
i-a adus trei detenţii: în timpul regimului autoritar al Regelui Carol al II-lea, în timpul dictaturii conduse de generalul Ion Antonescu, dar şi în
timpul comunismului.
-George Pop de Basesti
A prezidat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918 când a fost luată cea mai important decizie pentru
destinul naţiunii române aceea de Unire a Transilvaniei, Banatului şi Părţilor Ungurene cu România. Peste puţin timp, la 23 februarie 1919,
destinul pământesc al lui George Pop de Băseşti se încheie, el intrând definitiv în Panteonul Naţional.
 Bibliografie
http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-maramures.html
https://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99#Popula%C8%9Bia
http://istoria.md/articol/69/Maramure%C5%9F___regiune_rom%C3%A2neasc%C4%83
http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/maramures-geografie
http://www.sapantamaramures.ro/cimitirul-vesel/
https://blog.minimap.ro/10-locuri-de-vizitat-in-maramures
http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-maramures.html
https://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri/
https://www.1decembrie.maramures.ro/1-decembrie/personalitati
http://www.thehappykid.blog/5-biserici-lemn-maramures/