Carpatii Orientali

Carpatii Orientali
Carpatii Rasariteni
Carpatii Estici

Generalitati
:
Limite:

Granita de N culoarul Bargaului Depresiunea Dornelor Valea

Moldovei (loc. Halmeu-Vii si Vicovu de Sus Tisa vf. Pop Ivan vf.
Stagu)
Suprafata =9 770 km2
29,5% din total Carpati Orientali
Altitudini:
Vf. Ineu =2 279 m
Vf. Rebra=2 221m
Vf. Pietrosu=2 303m
Vf. Pop Ivan=1 936m
Vf. Tarcau= 1 926m
Vf. Toroioaga=1 930m
Vf. Suhard= 1 931m
M-tii. Tiblesului = 1 839m
In est altitudini = 1 400- 1 600m
Cele mai coborate = Depresiunea Oasului = 200-250m

Structura orografica:
conforma cu structura geologica, definita de cele trei fasii structural
petrografice (directie NV-SE)
impusa de strabaterea partial transversala a acestora de catre reteaua
hidrografica
culmile si masivele sunt grupate regional si despartite de asocieri de arii
depresionare cu aspect de sesuri (depr. Brasovului, Ciucului,
Gheorghienilor) sau deluroase (Depresiunea Maramuresului)
pe latura vestica (roci eruptive) sunt asocieri de inaltimi, tip maguri cu
culmi netezite, masive conice sau piramidale.
Pe latura estica sunt culmi prelungite si netezite (obcinele) despartite de
culoare alungite in acelasi sens, paralele in nord (campulunguri)
Diversitate altimetrica (intre 200-2 300 m) + varietate petrografica =
intensitatea fragmentarii reliefului mare
Densiatea retelei de vai =1- 1.5 km/km2
Energia reliefului = diferentieri locale foarte accentuate
(M-tii. Rodnei :1 400- 1 500m, M-tii. Oasului, Obcinele Bucovinei, M-tii.
Persani, 200-300 m)

Geologic = exista trei fasii (zone)

structural- petrografice aproape
paralele pe directie NV-SE

a) Zona (centrala) cristalinomezozoica (M-tii.

Maramuresuluiextremitatea
sudica a M-tilor. Hasmas (in special
Masivul Rodna si M-tii. Persani)
b) Zona estica de flis (conglomerate,
gresii, argile si marne din
Cretacicul inferior si Oligogen)
c) Zona vestica eruptiva (doua parti):
- Segmentul nordic (Oas- Gutai)
50km lungime + Lapusului si
Bargaului
- Segmentul sudic (Calimani
Harghita) 150km lungime

Carpatii Orientali - Subunitati

Grupa Nordica = Carpatii Maramuresului si Bucovinei (de la granita

culoarul Bargaului- Depresiunea Dornelor- valea Moldovei)
Grupa Centrala = Carpatii Moldavo-Transilvani (culoarul BargauluiDepresiunea Dornelor- valea Moldovei Depresiunea Brasovului)
Grupa Sudica= Carpatii Curburii (Depresiunea Brasovului valea
Prahovei)

Carpatii Maramuresului si Bucovinei

Limita: de la granita de nord culoarul
Bargaului- Depresiunea Dornelor- valea
Moldovei
Suprafata: 9 770 km2 (29,5% din total C.O.)
Forma: aproximativ de trapez cu latura
vestica de 150km si latura sudica >100km

Altitudini:
-Masivul Rodna (vf. Ineu, 2 279m; vf. Rebra, 2
221m; vf. Pietrosu, 2 303m)
-M-tii. Maramuresului (vf. Pop Ivan, 1 936m; vf.
Tarcau, 1 926m; vf. Toroioaga, 1 930m; vf.
Suhard, 1 931m
-In latura estica: 1 400 1 600m
-In latura vestica: sub 1 500m (exceptie M-tii.
Tiblesului, 1 839m)

Carpatii Maramuresului si Bucovinei

a)
b)
c)
d)
e)

Subunitati: sunt determinate de caracterele structural-petrografice, de varsta si de

mobilitate tectonica ale fasiilor geologice
Muntii Vulcanici de Nord (in latura de vest, cu subunitatea cea mai tanara, cu
alcatuire complexa, cu relief de maguri)
Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei si Muntii Suhardului (corespund cristalinomezozoicului)
Depresiunea Maramuresului (relief variat, dispusa intre muntii cristalino-mezozoici,
deschisa catre NV spre culoarul Tisei)
Obcinele Bucovinei (din flis cretacic si paleogen, construite in culmi si culoare de vale
numite campulunguri)
Muntii Bargaului si Depresiunea Dornelor (formeaza acel culoar transversal aflat la
contactul cu Carpatii Moldavo-Transilvani)

1.

Muntii Vulcanici de Nord (generalitati)

Se mai numesc: Muntii Oas- Tibles

Limite: din granitavalea Salautei
Suprafata: 2 370km2 (7% din C.O.)
Grupeaza munti scunzi si mijlocii (exceptie vf. Tibles, 1 839m; Vf. Huedin, 1 611m)
Altitudini medii: <1 500m
Structura orografica: determinata de platourile vulcanice fragmentate si magurile
vulcanice
Fragmentarea reliefului: valori caracteristice muntilor scunzi si mijlocii
Constituiti din roci eruptive aparute din timpul celor trei cicluri de eruptii (in TortonianSarmatian inf., in Sarmatian sup.-Meontian si in Pannonian sup.
Este o regiune cu evolutie complexain care s-au succedat si au alternat faze de
sedimentare si de depunere a formatiunilor vulcanicecu fazele de denudare puternica
pana la faze de nivelare.
Doua suprafete de nivelare: prima in jur de 1 200m si cealalta la nivel inferior in
spatiul deluros
Starbatuti de vai adanci si largi, cu largiri locale si depresiuni

1.1. Muntii Oasului:

- Pozitionati cel mai la nord
- Dispusi pe directie N-S cu lungime 35km si latime 12-13km
- Unitate de munti scunzi (alt. med.~ 500m)
- Numeroase depresiuni si largiri locale
- Formati din andezite bazaltice pliocene, avand asociate andezite cu piroxeni,
granodiorite porfirice si piroclastite grosiere)
- Au evoluat din Pannonian, dupa punerea in loc a actualelor structuri vulcanice
- Partea inalta a muntilor este impadurita, iar procesele de modelare actuala nu au
intensitate mare
- Eroziune in suprafata acolo unde s-a defrisat
- In depresiuni apar procese de alunecare superficiale
- Activitatile antropice afecteaza partile inferioare ale versantilor
- Subunitati:
- Muntii Camarzanei (culmea principala = granita, 600-800m; in sud 400-600m)
- Magurile Oasului (Mag. Viilor, 359m; Plescuta, 363m; Dl. Negru, 346m)
- Depresiunea Tarna Mare (un golf al Cp. Tisei, un fragment din cp. Piemontana ce
trece de granita la nord

1.2. Depresiunea Oasului:

- Subunitate a Muntilor Oasului
- Depresiune intracarpatica
- Inconjurata de M-tii. Oasului, M-tii. Ignisului, magurile vulcanice Frasinul Mare, La
Gorunis, Spatele Dealului
- Suprafata: 270 km2
- Vatra depresiunii are altitudinea absoluta sub 200m
- Aspectul general este de cp. Piemontana usor alungita pe directie SV-NE
- Formata din campuri netede in centru si fragmentata spre contactul cu muntii
- Fragmentarea reliefului prezinta caractere si valori specifice campiilor piemontane si
colinare (1km/km2 2 km/km2)
- S-a dezvoltat pe formatiuni pannoniene in care predomina argile marnoase, nisipuri
argiloasescoase la zi prin inlaturarea depunerilor vulcanice (pe marginea depr.), in
partea joasa sunt depozite fluviatile recente si actuale(de lunca)
- S-a format prin sedimentare lacustra si prin punerea la loc a aparatelor vulcanice ce o
separa de Cp. Somesului
- A avut loc in doua etape:
a) Faza de sculptare si de largire a ariei depresionare
b) Faza formarii piemonturilor si glacisurilor de acumulare la contactul cu muntii (laturile
din est si sud)
- Natura rocilor a favorizat eroziunea si deplasarea in masa, inaintarea ogaselor si
alunecarilor superficiale
- Toata dep. A fost defrisata si transformata in teren agricol

1.3. Muntii Ignisului:

- Subunitatea cea mai intinsa din Muntii Vulcanici de Nord (intre M-tii. Oasului si M-tii.
Gutaiului)
- Diametru peste 30 km, suprafata 850 km2
- Altitudini: Vf. Tiganului, 1 222m, vf. Rotundu, 1 240m, vf. Pleasca Mare, 1 292m, vf.
Ignis, 1 307m
- Aspect de platou usor inaltat in SE, inconjurat de depresiuni, fragmentat de reta de
vai radiare ce au transformat platoul de roci vulcanice intr-o asociere de culmi
netezite
- Alcatuiti din andezite bazaltice sarmatiene si pannoniene cu cateva petice de roci
piroclastice grosiere asociate local cu andezite cuarti-fiere, andezite cu biotit, piroxeni
- Pe alocuri au iesit la zi formatiunile sedimentare: flis paleogen (in baz. Firizei),
marno-argile si gresii, conglomerate sarmatiene si pannoniene (in val. Baitei)-au avut
loc in fazele de denudare post pannoniene si cuternare cand s-a adancit reteaua de
vai
- Fazele de eruptie si de punere la loc a rocilor vulcanice apartin Sarmatianului si
pannonianului
- Doua trepte de interfluvii: inferioara (M-tii. Baitei, sub 900m); inalta (Platoul Izvoarelor,
peste 1 000m)
- In cea mai mare parte acoperiti de paduri, dar in jum. Nordica s-a defrisat sa s-au
facut pajisti secundare
- In sud-est Conul Ignisului

1.4. Muntii Gutaiului:

-Unitetea cea mai restransa ca suprafata din Muntii Vulcanici de Nord (100 km 2)
Altitudini: vf. Gutai, 1 443m
- Doua noduri orografice: Creasta Cocosului si Mogosa (Dealul Negru)
- Densitatea fragmentarii reliefului e accentuata in centru si se disperseaza spre
margini (3-3,5 km/km2)
- Alcatuiti din andezite bazaltice pannoniene, andezite cu biotit (Creasta Cocosului) si
andezite cuartifere.
- Catre valea Cavnicului apar argile marnoase si nisipuri pannoniene
- Creasta Cocosului si Mogosa (Dealul Negru) sunt aparate vulcanice modelate de
eroziunea pannoniana si pastreaza caracterele unui neck bine individualizat
- Aspectul zimtat al crestei Cocosului e dat de procesele periglaciare de dezintegrare si
deplasare a materialelor rezultate in lungul pantei
- Pe versanti apar procese de eroziune in suprafata datorate existentei rocilor
sedimentare
- Exploatatrile miniere au dus la modificari locale ale reliefului
- Acoperiti de paduri in cea mai mare parte
- Subunitati:
- Creasta Cocosului
- Mogosa (Dealul Negru)
- Depresiunea Cavnicului

1.5. Muntii Lapusului:

- In partea sudica a Depresiunii Maramuresului
- Se intind pe o suprafata de 400km2
- Altitudini: Varatec, 1 358m, Vf. Secuiului, 1 311m, Sdarcea Mare, 1 064m, Satra,
1041m
- Aspect de platou diferentiat in doua trepte (nordica 1100-1300m, sudica 700-900m)
- Densitatea fragmentarii reliefului e moderata (2,5-3,5 km/km 2)
- Constitutie geologica complexa datorita asocierii formatiunilor eruptive din nord-vest
cu cele sedimentare tertiare in sud-vest
- Andezite bazaltoide si formatiuni sedimentare
- Predominant impaduriti, ariile defrisate au devenit pajisti secundare
- Formatiunile sedimentare din SE au favorizat inaintarea eroziunii si formarea unor
largiri locale si mici depresiuni (Depresiunea Cavnicului, Depresiunea Izvoarele,
Depresiunea baiut, Depresiunea Poiana Botizei)

1.6. Muntii Tiblesului:

- Diviziunea cea mai sudica (intre M-tii. Lapusului si M-tii. Rodnei)
- Suprafata de 435 km2
- Altitudini: vf. Tibles, 1 839m; vf. Hudin, 1 611m; vf. Tomnatecu, 1 483m; vf. Stregior, 1
473m; vf. Ousor, 1 489m
- Structura orografica definita de o culme principala dispusa NV. Din aceasta se
ramificape toate directiile culmi secundare despartite de vai adanci
- Densitatea fragmentarii este relativ uniforma cu valori medii 2,5-3 km/km 2
- Formati din roci sedimentare paleogene si miocen inferioare, strapunse in partea
centrala de eruptii.
- Culmea dintre vf. Huedin si fata Scorusului reprezinta o succesiune de corpuri
vulcanice inradacinate (neckuri) ce au fost puse la loc in Sarmatian si Pannonian.
- Au intrat in procesul modelarii subaeriene mai de timpuriu si mai intens sub influenta
unor procese tectonice mai active decat la celelalte unitati
- Procesele geomorfologice actuale sunt: eroziune liniara, alunacari de teren (din
cauza activ. antropice)
- Nu exista asezari umane permanente (exceptie valea Salautei), s-au facut defrisari
masive

2. Depresiunea Maramuresului (generalitati)

a)
b)
c)
-

Una dintre cele mai mari din Carpatii Romanesti si cea mai mare din carpatii Orientali
O parte prelungita (sudica) a depresiunii mari a Hustului (drenata de Tisa)
Orientata pe directie NV-SE
Lungime 75-100 km, suprafata 1 250 km 2
Relief deluros cu altitudini >800m
Altitudini: Dl. Frasinului, 880m; Varful lui Dan, 1 038m; Rascu, 858m; Magura Voloseanca, 929m
(diferenta altitudine medie 800m)
Caracterele orografice sunt determinate de forma alungita si largirea prograsiva a depresiunii de
la SE-NV
Din punct de vedere geologic, corespunde unei fose fracturate puternic in compartimente, care a
inceput sa se formeze in Cretacic si s-a accentuat in paleogen ca arie de acumulare care
comunica peste Prislop
Peroade de sedimentare in Sarmatian si Pannonian, iar cele de dinainte de Miocemn Mediu au
avut rol important in configuratia generala a depresiunii. Au avut loc procese de inaltare a blocului
Petrovei si afundarea grabenului Dragomiresti
Sunt trei arii diferite:
Partea sud-estica: formatiuni miocene inferioare si oligocene
Partea nord-estica: din flis paleogen si eocen
Partea nord-vestica: formatiuni sedimentare tortoniene, sarmatiene si aglomerate andezitice
pannoniene (flisul de Calinesti si flisul de Mara)
Sistem de 6 terase, etajate pana la 140m
Procese de eroziune in suprafata, in adancime, alunecari, ogase, ravene
Intens populata, cu numeroase asezari umane; a fost antropizata prin despadurire
Retea hidro: Viseu si Iza
Subunitati: Depresiunea Borsa- Moisei; Culoarul Viseului, Dealurile Maramuresului, Culoarul Izei,
Piemonturile Maramuresului, Depresiunea Mara- Budesti, Culoarul Tisei

3. Muntii Maramuresului (generalitati)

a)
b)
-

In partea central-nordica a Carpatilor Maramuresului si Bucovinei

Suprafata de 1 400 km2
Altitudini: vf. Farcau, 1 956m, cea mai inalta trecatoare: pasul Prislop, 1 416m; Pop Ivan, 1 937m;
Pietrosul Bardaului, 1 850m; Cearcanu, 1 857m; Inau, 2 279m; Coman, 1 724m
Culmea principala = cumpana dintre bazinele Tisei, Viseului si Ceremusului
Fragmentarea reliefului este accentuata 2,5-3,5 km/km 2
Energia maxima a reliefului 1350-1550m
Apartin zonei cristalino-mezozoice, acoperiti in partea de SV cu formatiunisedimentare paleogenpliocene
Sisturile cristaline sunt formate din sisturi slab metamorfozate: seria de Tulghes
Sisturile mai puternic metamorfozate: seria de Bretila(micasisturi, paragnaise)
Partea de vest: din flis eocen (idem Pasul Prislop, Viseul de Sus), flis oligocen (orizonturi argilomarnoase)
Relieful format din mici masive izolate, curmaturi, culmi prelungite
Doua nivele de eroziune identificate:
1 600- 1 850m, niveleaza marile inaltimi ale Maramuresului- corespunde Platformei Batrana din
Masivul Rodna si Platformei Cerbu
1 100-1 300m (in SV)- corespunde Platformei Rotunda-Mestecanis si Zambroaia
In Cuaternar, racirea climatului a dus la formarea unor ghetari la peste 1 700-1 750m circuri
glaciare si glacio-nivale pe pantele nord-estice ale muntilor Farcau- Mihailecu (lacul Vinderelu)
Procese de modelare actuale sunt moderate in zonele impadurite si agresive in cele despadurite
(deplasari in masa, alunecari, eroziune etc); La peste 1 650- 1 700m apar procese crionivale in
sezonul rece
Toate vaile sunt cu asezari omenesti ince din cele mai vechi timpuri
Pasul Prislop face trecerea dinspre Transilvania catre Moldova si invers
Izvoare minerale si zacaminte de substante minerale utile (modelare antropica locala)

3.1. Muntii Farcaului (Muntii Ruscovei)

Muntii Ruscovei = de la numele apei de limita: Ruscova
Suprafata: 369 km2, de la nord la sud de raul Ruscova (afluent al Viseului)
Altitudini: vf. Farcau, 1 956m; vf. Mihailecu, 1 918m
In vest- soclu de sisturi cristaline, acoperit de sedimente eocen-oligocene
In est flis cretacic
Depresiunea Poienile de sub Munte formatiuni oligocene (pe cursul mijlociu al Ruscovei)
La est de vf. Farcau si vf. Mihailecu sunt circuri glaciare si in jurul lor un microrelief crionival
3.2. Muntii Pietrosul Bardaului
La sud de M-tii. Farcaului, intre Ruscova, Viseu si cumpana apelor Viseu-Ceremusul Negru
Relieful fragmentat de afluentii Ruscovei si Vaserului,
Altitudini medii: 800-1 300m, vf. Muncelasu, 1 376m, vf. Zanoaga, 1 346m, Budescu Mare,
-

1 679m, Coman, 1 724m

Asezari risipite din cauza altitudinii moderate, dar puternic fragmentata
Treapta inalta este puternic impadurita, predominant molid, brad si amestec

3.3. Muntii Toroioaga- Jupania

- Numiti dupa varful cel mai predominant, orientati vest-est, intre valea Vaserului si Tasla
Suprafata: 312km2, construiti dintr-o culme principala ramificata spre apus in alte trei culmi
In partea centrala si estica din sisturi cristaline de epizona si de mezo- si katazona
Altitudini: Toroioaga, 1 930m; Piciorul Caprei, 1 804m; Jupania, 1 853m; Tibau, 1 803m
In general sunt impaduriti cu molid, amestec de molid si fag (in vest)
Relief accidentat, pe alocuri ruiniform ca urmare a proceselor crionivale

3.4. Muntii Cearcanului

Subunitate a Muntilor Maramuresului, suprafata: 192 km 2
Formati dintr-o culme principala, orientata vest-est
Altitudini: Vf. Magurii, 1 601m, vf. Cearcanu, 1 947m, Piciorul Vulpii, 1 603m, Bretila, 1 489m
Relieful pastreaza urmele modificarii ciclice: culmi netezite, adesea sub forma de platouri
fragmentate ce apartin suprafetei de nivelare Cerbu, la inaltimi de 1 600- 1 750m
3.5. Obcina Tapului
- Suprafata: 144 km2, cuprinsa intre vaile paraielor Tibaului, Bistrita Aurie si Carlibaba
Relieful reprezentat de o culme orientata spre est in prelungirea varfului Jupania
Altitudini: Obcina Batrana, 1 486m; Magura, 1 559m; Tapul Mare, 1 661m; Fluturica, 1 345m
Din sisturi cristaline sericitocloritoase ale seriei de Teghes
Acoperita aproape in intregime de paduri de molid

4. Muntii Rodnei si Suhardului (generalitati)

-

Suprafata: 1 275km2
Cele mai mari inaltimi depasesc 2 000m (vf. Inau, 2 279m; vf. Pietrosu, 2 303m)
In Muntii Rodnei, este o culme principala cu orientare vest-est, din care se ramifica culmi de 1015km
In Muntii Suhardului este o treapta mai coborata cu 300-400m fata de Muntii Rodnei, peste care
se desprind cativa martori de eroziune din care se desprind culmi secundare
Fragmentarea reliefului este relativ accentuata, 4-4,5 km/km 2
In cea mai mare parte sunt alcatuiti din formatiuni cristalino-mezozozice, formatiuni sedimentare
flis paleogen si petice de eruptiv neogen
Trei suprafete de nivelare etajate:
a) 1 100-1 300m
b) 1 400-1 600m
c) 1 600-1 750m
- In interiorul unitatii muntoase nu sunt localitati, dar sunt pe vai si in depresiuni

a)
b)
c)
-

4.1. Muntii Rodnei

Fac parte din cea mai nordica grupa a carpatilor Maramuresului si Bucovinei
Suprafata: 940 km2
Altitudini: Muncelul Raios, 1 703m; vf. Gropilor, 2 063m; Pietrosu, 2 303m; Puzdrele, 2 188m;
Inau, 2 280m; Gargaleu, 2 159m
Structura morfografica e data de o culme principala, orientata est-vest, din care se desprind o
serie de alte culmi secundare cu directie nord-sud
Energia reliefului: 600-800m, in sud poate ajunge 1 000-1 200m
Fragmentarea reliefului: 3-4 km/km 2
Mai multe trepte de nivelare:
Cea mai inalta, 2 000m, suprafata Nedeia (T. Morariu, 1937)
Suprafata Batrana-Cerbu, 1 600-1 750m, nivelata in Sarmatian
Suprafata Rotunda-Mestecanis, de varsta pliocena, sub 1 600m
La peste 2 000m sunt forme de relief glaciare; din Cuaternar; circuri glaciare, praguri, morene,
lacuri glaciare
Lacuri: lala, Buhaiescu, Pietrosu
Procesele geomorfologice actuale se desfasoara conform conditiilor climatice si constitutiei
petrografice; la peste 1 700- 1 800m, etaj al proceselor crionivale (dezagregarea sisturilor
cristaline, degajare de grohotisuri, solifluxiuni in depozitele superficiale)
Sub 1 700m, limita pajistilor subalpine, eroziune torentiala si fluviatila influentata de topirea
brusca a zapezilor si de pante accentuate
Asezari omenesti la poalele muntilor, exploatarea substantelor minerale utile, cresterea
animalelor (ovine si bovine), exploatari forestiere
Roci cristaline (Masivul Rodna), flis (M-tii. Teleisorului)

a)
b)
c)

4.2. Muntii Suhardului

Se integreaza zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali
Numele (uscat) provine de la cele doua varfuri: Suhard, 1 415m; Suhardul Mare, 1 326m
La marginea sudica a grupei Carpatilor Maramuresului si Bucovinei, in prelungirea Muntilor Rodnei, cu
limite marcate de vai adanci sau denivelari
Limita de nod si est: talvegul Bistritei Aurii, de la gura paraului Rotunda (amonte de Carlibaba)
Limita de vest:valea paraului Rotunda- trece prin Pasul Rotunda pana la confluenta cu paraul Maria Mare
Limita de sud-est: data de valea Zambroaiei, pana la varsarea in Cosna
Suprafata: 335km2
Altitudini: Muntele Caturii, 1 625m; vf. Omul, 1 932m; vf. Icoana, 1 539m; vf. Tarnita, 1 542m; vf. Ousoru,
1 639m; vf. Runcu, 1 149m
Cele mai insemnate sei: Pasul Rotunda, 1 271m; Saua Diecilor, 1 390m; Saua Ciotinei, 1 300m; Pasul
Suhard, 1 155m
Structura orografica are un aspect penat. Din culmea principala (desfasurata pe directie nord-vest-sudest) se desprind de o parte si de alta culmi secundare, rotunjite, cvasi-rectilinii, cu lungimi de 4-6km
Densitatea fragmentarii reliefului:2,5-3 km/km2, energia de relief: 250-400m; pantele: 17-25o
Predomina sisturile cristaline epimetamorfice (filite, sisturi cloritoase) cuprinse de geologi in seriile de
Tulghes si de Repedea
De-a lungul culmii principale, la peste 1 500m, nu sunt paduriprocese crionivale relier ruiniform
La altitudini mai mici procese fluvio-torentiale eroziunea malurilor si acumulari in lunci si la gura
raurilor
Modificare antropica minora, predomina turismul montan
Subunitati:
Omu- la sud si sud-est, pana la valea paraului Diaca, altitudine: 1 932m
Faraoane- sector intins spre sud, pana la valea paraelor Ciotina, altitudine: 1 715m
Ousoru- extremitatea sudica a Muntilor Suhardului, altitudine: 1 639m

5. Obcinele Bucovinei (generalitati)

a)
b)
c)
d)

Unitatea muntoasa din extremitatea nord-estica a Carpatilor Romanesti, partea cu relieful cel mai uniform
din toti Carpatii Orientali
Limita de nord: granita de stat
Limita de vest: urmeaza valea paraului Carlibaba pana la confluenta cu Bistrita Aurie, iar in continuare
pana in largirea de la Iacobeni. De aici se indreapta spre est, prin pasul Mestecanis, coboara pe valea
Putnei, pana in valea Moldovei, la Pojorata.
Limita estica: de la granita de nor pana la Paltinoasa, in valea Moldovei, este pusa in evidenta de un sir
de depresiuni si sei submontane
Forma generala apropiata de cea a unui patrulater; suprafata: 2 230km2
Reprezinta un ansamblu de munti mijlocii si scunzi; cele mai mari inaltimi sunt in Obcina Mestecanisului
(pana la 1 600m); vf. Lucina, 1 590m; vf. Tatarca, 1 547m
Structura orografica este data de dispunerea culmilor principale pe directie nord-nord-vest - sud-sud-est,
despartite de vai largi cu aceeasi orientare
Densitatea fragmentarii reliefului: 1,5-2,5 km/km2, pantele:7-8o
Diferente mari intre alcatuirea geologica a obcinelor, din intrucat apartin la doua mari unitati structural
litologice
Obcina Mestecanisului: apartine unitatii cristalino-mezozoice
Obcina Feredeului si Obcina Mare apartin zonei flisului
Termenul de obcina are sensul de culme prelunga, impadurita, toate asezarile omenesti sunt fixate in
depresiuni
Exploatarea lemnului, cresterea animalelor
Subunitati:
Obcina Mestecanisului
Obcina Feredeului
Obcina Mare
Obcinele Brodinei

5.1. Obcina Mestecanisului

In partea de vest a Obcinelor Bucovinei, intre valea Bistritei Aurii si valea Moldovei in est
Suprafata: 560km2, altitudinea medie: 1 150m; cele mai mari altitudini ating 1 200-1 400m;
Constitutie predominant cristalina, masivitate pronuntata
Alcatuita dintr-o culme principala din care pornesc culmi secundare
Densitatea retelei hidrografice: 1,5-2,5km/km2; energia reliefului: 250-300m; pantele: 15-25o
Se suprapune partii de nord-est a zonei cristalino-mezozoice din Carpatii Orientali
Altitudini: Botusu Mare, 1 472m; Orata, 1 360m; Mestecanis, 1 291m
Sisturi sericioase cu benzi de cuartite la care se adauga roci profirogene riolitice
Procesele fluviatile si de denudatie au jucat un rol important in fizionomia de ansamblu a reliefului;
In prezent procese de modelare slabe si moderate: dezagregarea, alterarea, eroziunea in suprafata,
eroziunea torentiala, deplasarile in masa
Bine impadurita, predomina molid
Exploatarile de minereuri si roci pentru constructie au creat cariere si halde (Delnita, Pojorata, Neagra,
Botus)
Subunitati:
a) Obcina Manaila- Mestacanis
b) Obcina Plaiul Tampei
c) Obcina Lucina
d) Obcina Bobeica
5.2. Culoarul Moldova- Sadova
- Se desfasoara pe toata lungimea Obcinelor Bucovinei pana la Culoarul campulung- paltinoasa
Cel mai dezvoltat dintre campurile Bucovinei; lungime: 45km; latime 1,5-4km
Sculptat in rocile flisului intern, procese de denudare
Favorabil fixarii asezarilor omenesti

5.3. Obcina Feredeului

In partea centrala a Obcinelor Bucovinei; intre Culoarul Moldova- Sadova in vest si Culoarul
Moldovitei in est. Limita de nor e data de cursul Sucevei, iar la sud de Culoarul Campulung
Paltinoasa;
Suprafata: 550km2; inaltimea maxima ajunge la 1 479m in Varful Pascanu; altitudinea medie:
1 100m
Orientata nord-vest- sud-est; este in ansamblu un imens hogh-back asimetric
Are culmile paralele, monoclinale; in stransa concordanta morfostructurala, culmile corespund
orizonturilor rezistente la gresie silicioasa, iar seile si vaile orizonturilor sistoase, argilomarnoase
Densitatea fragmentarii reliefului: 1-2,5km/km 2; energia medie a reliefului: 140m; pante: 5-45 o
Constituita in cea mai mare parte din flis cretacic. Culmea principala este grefata pe formatiunile
cretacic superioare (gresia de Prisaca), iar flancul vestic in formatiunile Cretacicului inferior.
Flancul estic in depozitele paleogene
In ansamblu Obcina Feredeului se grefeaza pe Unitatea de Audia (a sisturilor negre), cea mai
vestica unitate a flisului extern, formata din depozite cretacice si eocene.
In urma miscarilor moldavice, uscatul obcinelor a intrat intr-o faza de eroziune intensa. In
perioada Sarmatian-Pliocen a fost modelat nivelul vailor (la 200m altit.). In Cuaternar a avut loc
inaltarea in bloc a reliefului cu 300+-400m, iar oscilatiile climatice au determinat alternarea
modelarii fluviatile cu cea periglaciara si asta a avut un rol hotarator in evolutia si morfologia
reliefului
Intensitate redusa a proceselor geomorfo actuale; eroziune in suprafata si in adancime, deplasari
in masa superficiale
Bine impadurita (peste 75% din supr.), expl. Lemnului, cresterea animalelor, pasunat
Nu are subunitati

5.4. Culoarul Moldovitei

-

Considerat cel mai reprezentativ

campulung dintre obcine;
desparte Ob. Feredeului la vest,
de Ob. Mare la est; limiteaza la
nord Ob. Brodinei

Latime 1-1,5km pana la 3km si

chiar mai mult;

Formarea culoarului a fost

favorizata de structura si de mai
slaba inaltare a reversului panzei
de Tarcau; roci mai friabile
oligocene

Favorabil locuirii, au modificat

peisajul, largind suprafetele de
pajisti in defavoarea padurii

5.5. Obcina Mare

-

a)
b)
c)

Desi se afla la o altitudine mai coborata fata de celelalte obcine, are relieful cel putin la fel de
variat
Pusa in evidenta ca unitate bine individualizata de doua culoare depresionare: in vest Culoarul
Moldovitei si in est de sirul de depresiuni submontane care subliniaza contactul Obcinelor cu
Podisul Sucevei
Intre culoarele Sucevei si Moldovei, Obcina Mare are o lungime de 40km si o latime maxima de
20km
Suprafata: 920km2, este treapta cea mai coborata din Obcinele Bucovinei: 1 000-1 200m
Altitudinea maxima: vf. Scoruset, 1 229m; are culmi orientate pe directie nord-nord-vest sudsud-est despartite de vai largi paralele (campulunguri)
Alcatuita din flis paleogen; structural, corespunde cu partea frontala a Unitatii de Tarcau, foarte
puternic tectonizata in cute-solzi si cute faliate
Subunitati:
Obcina Putnei (include Depresiunea Putnei si Depresiunea Sucevitei)
Obcina Scorisetului
Obcina Humorului