UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

MUNŢII CARPAŢI. CARPAŢII MERIDIONALI

CLASA a 12-a

1. Poziţia geografică:
 în sudul Depresiuni Colinare a Transilvaniei
 Au cea mai redusă suprafaţă din Carpaţi(21%)
2. Limite:
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei – în N (abrupturi la est de Olt şi pante line la vest de
Olt)
 Valea Prahovei – în E
 Subcarpaţii Curburii, Getici şi Podişul Mehedinţi – în S (abrupturi la vest de Olt şi pante line
la est de Olt)
 Culoarul Timiş - Cerna şi Culoarul Bistra – în V
3. Caracteristici generale
a. Geneză
 S-au format în orogeneza alpină
 Au fost înălţați ulterior cu 1000m, mai mult decât ceilalți Carpați
b. Substrat
 Sunt alcătuiţi predominant din roci dure (şisturi cristaline cu intruziuni granitice) numai pe
margini din calcare şi conglomerate (relief carstic)
c. Orientare
 Orientare generală Est – Vest
d. Altitudini :
 Cel mai înalt sector al Carpaţiilor
 Altitudinea medie este de peste 1400m
 Altitudinea maximă 2544m în vf. Moldoveanu, 2535m în vf. Negoiu
e. Forme și tipuri de relief
 Cea mai mică lățime şi cea mai mare înălțime
 Sunt cei mai masivi-adică puţin fragmentaţi de văi și depresiuni şi trecători
 Tipuri variate de relief: glaciar și periglaciar, fluvial, carstic, pe conglomerate(eolian), pe
roci dure. etc.
 Relief dispus în trepte (prezenţa suprafeţelor de netezire)- Platforma Borăscu, Râu – Seş,
Gornoviţa (Predeal).
 Cea mai înaltă trecătoare (2141 m, pasul Urdele)
 Traversaţi de şosele de mare altitudine: Transfăgărăşeanul şi Transalpina
 Potenţial hidroenergetic şi turistic ridicat
f. Resurse - Resurse puţine: cărbuni şi roci de construcţie
 Văile transversale îi împart în patru grupe
4. Subdiviziunile transversale
 Grupa Bucegi
 Grupa Făgăraş
 Grupa Parâng
 Grupa Retezat - Godeanu
GRUPA BUCEGI
1. Poziţia geografică:
Estul Carpaţiilor Meridionali
2. Limite:
Valea Prahovei în Est
Valea Dâmboviţei în Vest
Depresiunea Braşov în Nord
Subcarpaţii de Curbură în Sud
3. Relief- aspecte specifice
 geneză: s-au format în
orogeneza alpină
 substrat: calcare,
conglomerate. Această grupă
realizează trecerea de la
sedimentarul cutat al
Orientalilor spre metamorficul 2500m, Vf. Moldoveanu 2544m şi
Meridionalilor;
 orientare: generală Est-Vest
 altitudinea: cele mai mari
altitudini, 2505m în Vf. Omu
din Munţii Bucegi;
 forme şi tipuri de relief:
 cea mai îngustă şi mică grupă,  Culmile sunt dispuse pe două
 fragmentaţi pe margini
 Prezenţa reliefului glaciar puţin  Cel mai jos pas din Carpaţi Cozia pajişti alpine întinse
dezvoltat, carstic, fluvial,
eolian(Babele/Sfinx) ş.a
 Sunt abrupţi pe trei laturi
4. Divizuni
4a. Munţii: Bucegi - 2505 m în
vf. Omu, Podul Bucegilor(Babele
şi Sfinxul), zonă turistică şi
GRUPA FĂGĂRAŞ GRUPA PARÂNG
1. Poziţia geografică: în partea 2. Poziţie geografică:
central-sudică a României, în estul Sudul Depresiuni Colinare a
Carpaţilor Meridionali. Transilvaniei, centrul Meridionalilor
2. Limite: 2. Limite:
Depresiunea Făgăraş în Nord Valea Oltului la Est
Subcarpaţii Getici în Sud Valea Jiului şi Streiului la Vest
E – Valea Dâmboviţei Depres Sibiului/Orăştiei în Nord
V – Valea Oltului Subcarpaţii Getici în Sud
3. Relief- aspecte specifice 3. Relief - Aspecte specifice
 geneză: s-au format în  geneză: s-au format în orogeneza
orogeneza alpină alpină
 substrat: şisturi cristaline (F),  substrat: şisturi cristaline cu
 orientare: generală Est-Vest intruziuni granitice, calcare
 altitudinea: cele mai mari  orientare: generală Est-Vest
altitudini, şase vârfuri cu peste altitudinea: Altitudinea maximă
2519 m Vf. Parângul Mare,
2535m în Vf. Negoiu; masivitate mare
 forme şi tipuri de relief:  forme şi tipuri de relief
 Cea mai masivă, înaltă şi lată  cea mai mare întindere dintre cele
grupă(F), patru grupe, forma de floare
 Cea mai lungă creastă  Masivele pornesc radiar dintr-un
 Platforme de eroziune extinse nod
orografic(Munţii Parâng)
rânduri  Platforme de eroziune extinse cu
309m  Cel mai înalt pas din ţară, Urdele
 Prezenţa reliefului glaciar,
2141m
periglaciar, accidentat, carstic,  Prezenţa reliefului carstic (Cheile
fluvial, Olteţului, Peştera Muierii, Peştera
Polovragi); şi glaciar în jurul
vârfurilor înalte
4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii: în nord Făgăraş apar ca 4a. Munţii:Parâng 2519 m, –
o culme continuă, orientată E-V, cu reprezintă nodul orografic al grupei,
o lungime de 60 km; În Sud – o Şureanu 2130 m, în vârful lui Pătru,
GRUPA RETEZAT/GODEANU
1. Poziţia geografică:
Vestul Carpaţilor Meridionali
2. Limite:
Valea Jiului şi Streiului în Est
Culoarul Timiş – Cerna – Bistra- V
Depres Haţeg/Bistrei în Nord
Pod. Mehedinţi, Sub.Getici în Sud
3. Relief - Aspecte specifice
 geneză: s-au format în
orogeneza alpină
 substrat: şisturi cristaline,
calcare, conglomerate
 orientare: generală Est-Vest
 altitudinea: înălţimea maximă
din grupă este de 2509m în Vf.
Peleaga din R;
 forme şi tipuri de relief
 forma unui triunghi cu baza spre
Sud;
 Sunt masivi şi fragmentaţi doar
pe margini, şi este a două ca
întindere
 Fac o trecere de la metamorficul
Meridional la predominantul
calcaros al Occidentalilor
 Masivile pornesc radiar dintr-un
centru
 Relief glaciar (cele mai multe
lacuri glaciare) și carstic, fluvial,
pe roci dure.
4. Diviziuni
4a. Munţii: Munţii Godeanu 2229
m, Retezat 2509 m, în vf Peleaga
şi 2485m în vf Retezat, Ţarcu 2190
ştiinţifică, Leaota 2133 m –
şisturi cristaline ce dau un relief
greoi cu culmi rotunjite.
Piatra Craiului 2238m -
conglomerat calcaros cu pereţi
abrupţi şi spinare muntoasă
4b.Depresiuni şi trecători:
Culoarul Bran – Rucăr,
depresiune de 1200/1300 m cu
stânci de calcar şi văi în chei
4c. Trecători: Giuvala1240 m,
Bran, Predeal 1000 m
serie de munţi scunzi: Cozia,
Frunţi, Ghiţu şi Iezer (care sunt mai
înalţi şi mai masivi;
4b. Depresiuni: - Loviştei, situată
pe Olt;
4c. Defilee şi pasuri: - Defileul
Oltului, încadrat între Pasul Turnu
Roşu (în Nord) şi Cozia (în Sud).
Cândrel 2244 m, în vârful Cândrel,
Lotrului 2242 m, în vârful Ştefleşti,
Căpăţânii 2124 m, în vârful Ursu
4b. Depresiuni:Defileul Oltului şi
Jiului
3. Trecători: Urdele 2141m, Lainici
pe Jiu 450 m, Merişor 759 m
m, în vârful Ţarcu(NV), Cernei,
Mehedinţi şi Vâlcanului 1868 m.
4b. Depresiuni: Petroşani, Hateg,
Culoarul Bistrei, Culoarul tectonic
Timiş – Cerna
4c. Trecători: Poarta de fier a
Transilvaniei 700 m, Poarta
Orientală (Domaşnea) 540 m,
Merişor 759 m şi Lainici (Surduc)