DUNAREA

Prof. Camelia Luca

▪ Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră din Germania şi se varsă în Marea Neagră printr-o
deltă
▪ Este al doilea fluviu ca lungime (2860km) din Europa
▪ Intra în ţară pe la Baziaş
▪ Aluviunile medii anuale sunt de 30 milioane tone
▪ Asigură legătura dintre Marea Neagră (Constanţa) şi Marea Nordului (Rotterdam) prin
canale
▪ Este o axă economica
europeană importantă;
▪ Are un potenţial
hidroenergetic şi turistic
ridicat;
▪ Colectează aproape toată
reţeaua de râuri din ţară 98%(
mai puţin cele dobrogene)
▪ Cursul sau este împărţit în
patru sectoare în funcţie de
pantă, modul de depunere al
aluviunilor, lăţime şi de
pescaj.
Strabate:
10 state (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, Bulgaria, România, R
Moldova, Ucraina)
4 capitale(Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad)
Principalii afluenti
Cursul superior-1021 km (Dunărea alpină) – de la izvoare până la Viena , cu afluenţii Iller, Inn, Isar,
Lech.
b. Cursul Mijlociu - 764km (Dunărea panonică) – de la Viena până la Baziaş, cu afluenţii Tisa, Drava,
Sava şi Morava
c. Cursul Inferior – 1075 km (Dunărea pontică) – de la Baziaş până la Marea Neagră, cu afluenţii Olt,
Siret, Prut
Cursul sau inferior este impartit in 4 sectoare cu caracteristici geografice distincte:

Sectorul Bazias – Portile de Fier =

numit si Defileul Dunarii sau Clisura
Dunarii, reprezinta o vale foarte ingusta,
in trecut greu navigabila, insa in prezent
prin construirea lacului de acumulare si a
hidrocentralei Portile de Fier poate fi
utilizat de nave. Defileul are o lungime de
134 km, si este cel mai lung din Europa.
Prezinta sectoare inguste( Cazanele Mari
si Mici) si de largiri ( Moldova Veche ,
Orsova)
Orsova

Cazanele Dunarii si hidrocentrala Portile de fier

 Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită
în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval
de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime și circa 500m lățime. Era populată de circa 600 de
turci.
Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor mai
scăzute (fiind scutită de impozit) pentru cumpărarea delicateselor turcești, bijuteriilor și tutunului. I Insula
era de asemenea renumită pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de
trandafir.
Insula Ada Kaleh a avut o importanță deosebită în conflictele imperiului habsburgic cu cel otoman din
cauza poziției sale strategice. În anul 1689a rmata austriacă a construit aici o fortăreață. În următoarele
decenii, insula Ada Kaleh a fost ocupată succesiv în mai multe rânduri de Austria și Imperiul Otoman
 Locuitorii au fost nevoiți să asiste neputincioși în anul
1970 la scufundarea pentru totdeauna a insulei lor. Au fost
salvate de la dispariţie numai zidurile fortăreţei şi
mormântul lui Miskin Baba, considerat un sfânt musulman
de către locuitorii insulei. Majoritatea locuitorilor a
preferat să se mute în alte regiuni ale României, cum ar fi
Dobrogea, sau să emigreze în Turcia
 Sectorul Portile de Fier - Calarasi =
Dunarea are 800m latime, si curs domol. S-a
mai constuit o acumulare la Ostrovu Mare, http://giurgiuro.blogspot.com/2009/02
/dunarea-inghetata-si-iernile-de.html
numita prin comparatie Portile de Fier 2. In
acest sector s-a construit podul peste Dunare
Giurgiu-Ruse (Bulgaria).
Sectorul Calarasi – Braila = Dunarea isi deviaza cursul
spre nord. Se desface de 2 ori in cate 2 brate ce cuprind
2 incinte Balta Ialomitei ( intre Dunare si Bratul Borcea)
si Balta Brailei ( intre Dunarea Veche/ Macin si Dunarea
Noua/ Cremenea).
Acestea erau in trecut zone mlastinoase cu garle si
lacuri, in prezent sunt indiguite, drenate si cultivate
agricol.
In acest sector s-au construit 2 poduri importante :
Cernavoda – Fetesti, si Giurgeni – Vadu Oii
 În urmă cu 121 de ani, la 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă,
opera tânărului inginer Anghel Saligny si a costat 35 milioane de lei aur. Iniţial, construcţia s-a numit Podul
Regele Carol I, apoi Podul Anghel Saligny.
Sub conducerea ing. Anghel Saligny, care avea doar 34 de ani, in octombrie 1890 au început lucrările la podul
Dunărea, la Cernavodă. El a fost proiectat la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu
cele mai înalte catarge, avand o lungime de 2.632 m.
Inaugurarea podurilor a avut loc în septembrie 1895, la festivitate participând şi Carol I. Un tren special cu
oficialităţi a plecat din Gara de Nord din Bucureşti la ora 9.05 şi a sosit la Feteşti la ora 12.30. După ce s-a bătut
ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios, trenul de încercare
format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, într-un zgomot infernal produs de fluierele
locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzica fanfarei. A urmat un al doilea tren, cu o viteză de 80
km/h. În tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă, alături de muncitori, pentru a garanta rezistenţa
lui.
 Sectorul Braila – Sulina = Dunarea se
desface in 2 brate la Patlageanca : Chilia
si Tulcea, iar in aval de bratul Tulcea se
desface iar in doua brate Sulina si
Sfantul Gheorghe.
• Bratul Chilia transporta 60% din
cantitatea de apa a Dunarii in acest
sector.
• Pe Sulina se face navigatia deoarece
este cel mai scurt si drept, este
canalizat pentru navigatie si are cel mai
redus coeficient de sinuozitate. Datorita
cantitatii mari de aluviuni transportate
de Dunare ( 58 mil. tone/an, ) “bara” de
la Sulina.
• Chilia reprezinta bratul cel mai lung si
mai meandrat. La varsarea in mare,
pare a forma o noua delta secundara.
 Canalul navigabil a fost mult prelungit in mare prin construirea unui
ansamblu de diguri paralele (alcatuite din bolovani de mari dimensiuni)
care prelungesc vechea intrare pe Dunare (Brat Sulina) pana in largul
Marii, pana la o distanta de cca. 10 km de tarm. Aceasta este Bara
Sulina.
Principalul scop pentru care a fost construit acest sistem de diguri
enorme este evitarea colmatarii intrarii pe Dunare
Prin acest sistem de diguri curentul de nord al Marii Negre este larg
deviat spre N-NV iar aluviunile Dunarii nu se pot depune la intrarea pe
senal, fiind dirijate catre largul Marii, acolo unde adancimea apei
depaseste 15.0 – 20.0 m, de unde curentul le “arunca” in “punga”
formata la sud de diguri, intre acestea si tarm. In aceasta zona (in
“punga”) adancimea apei este mica.