https://archive.

org/details/EVREIIDINROMANIASTUDIUDEGEOGRAFIEUMANA/page/
n15/mode/2up?view=theater

Fig. nr.3 Harta administrativă a orașului Galați (autor Iulian Manole)

Astfel, în 1900, existau în România 54 de școli evreiești, din care: 37 de băieţi, 14 de fete și 3 mixte. În 1912,
numărul total al școlilor a crescut la 82, din care: 31 de băieţi, 24 de fete și 27 mixte, în care învăţau 16.476 de elevi,
vezi L. Rotman, op. cit., pp. 144-145, 251.
 Dinamica populației școlare în cadrul
Școlii Primare de Băieți Nr. 1 a Comunității
Evreiești în perioada 1895-1916
350
331
300 302
291
280 279 275
271
250 255 258
235 236230
227 227 222
209 202 207 210
200

150 157 Elevii Școlii Primare de Băieți

Nr. 1
100

50

0
96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 13 14 15 16
- 18 -18 -18 -18 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19
95 9 6 9 7 98 99 00 01 0 2 0 3 0 4 0 5 06 07 08 09 1 0 1 2 13 14 15
1 8 18 18 1 8 1 8 1 9 1 9 19 19 19 19 1 9 1 9 1 9 1 9 19 19 1 9 1 9 1 9

ECI, Buletin, pp. 64-65.

43 Ibidem, p. 66.
44 Ibidem, p. 74.
 Dinamica populației școlare în cadrul
Școlii Primare Nr. 2 a Comunității Evreiești în
perioada 1894-1918
500
471
450
400 413
392 394392 392 394 389392 398
377380 367367379363
350 362 374376 365
341
300 Elevii Școlii Primare de Băieți Nr. 2
250 264
244
200
150
100
50
0
95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 18
-18 -18 -18 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19 -19
9 4 896 89 8 90 0 902 90 4 906 908 91 0 912 914 91 7
18 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Școala Gimnazială Nr. 16

Liceul Comunităţii Israelite

Case

Din punct de vedere al arhitecturii, după cum se poate observa, aceasta nu este una impozantă,
înscriindu-se în stilul eclectic urban, cu elemente care înfrumusețează fațadele. Ușor retrasă de la
aliniamentul străzii, clădirea originală a fost consolidată în perioada regimului comunist, fiind
astfel lipsită de feminitatea sa.
Dupa 1951 a fost naționalizată, iar odată cu evenimentele din 1990 și cu permisiunea revendicării
fostelor proprietăți, moștenitorii au intrat în posesia acesteia.

Suprafață teren: 1,544 m2

Suprafață construită: 970 m2
Suprafață utilă: 688 m2
Etaje: D+P+1E
Camere: 16
Băi: 4
An: 1928
Cod LMI: GL-II-m-B-03025
Clasificare: Monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, clasă B.
Funcțiune: Rezidential
Lifestyle Istorice
ID Proprietate: GL01AHE-B
 https://www.sothebysrealty.ro/property/casa-auschnitt-bijuteria-din-centrul-galatiului
După cum se poate observa, au fost folosite elemente baroce, fiind un imobil monumental cu o
intrare principală spre stradă, spre deosebire de majoritatea celor de pe strada Domnească, una
din cele mai vechi și mai importante din Galați.
Având o intrare străjuită de coloane, cu frontoane cu elemente baroce, imobilul are și două intrări
laterale (la fel de monumentale) cu coloane din metal, precum și un interior fastuos, cu tavane
casetate ce îl înnobilează.
După naționalizarea din 1951, casa a avut diferite utilizări: a găzduit o secție a Muzeului de
Istorie din Galați, apoi sediul Uniunii Tineretului Comunist, după care a devenit sediul Fundației
de Tineret care a intrat în proprietatea sa, vânzând imobilul.

Foto nr.2 Casa Jean Steuerman1 în prezent poate fi văzută în curtea Liceului Tehnologic „Simion Mehedinţi” Galaţi
pe strada Nicolae Bălcescu nr. 19

1
Concluzii

Bibliografie
https://www.flickriver.com/photos/fotogalati/
https://tinread.bvau.ro/opac/bibliographic_view/
78723;jsessionid=B84560B29BF02FBDD7A63278DC1E6E33
https://tinread.bvau.ro/opac/bibliographic_view/
78723;jsessionid=B84560B29BF02FBDD7A63278DC1E6E33
Casa Helder,  cunoscută pe vremuri şi sub denumirea de „Casa cu ceas”.

Citeste mai mult: adev.ro/pbg7mr

Clădirea a existat până în anii 60, la intersecţia străzilor Domnească şi Fraternităţii. A fost demolată de administraţia
comunistă pentru ca, în locul acesteia dar şi a altor clădiri din vechiul Centru al oraşului, să fie construite blocuri
pentru „clasa muncitoare”. Casa era vestită pentru ceasul care se afla în turnul acesteia. Moritz Helder, cunoscut
comerciant de bijuterii şi ceasuri, avea pe strada Domnească un magazin impozant la vitrina căruia se strîngea multă
lume pentru a  admira bijuteriile şi ceasurile de aur.

Citeste mai mult: adev.ro/pbg7mr

Cel mai cunoscut bijutier şi ceasornicar din oraşul de la Dunăre era M. Helder, un evreu născut în Austria.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbar5

Marile case comericale, marii comercianţi, doctori, avocaţi şi moşieri părăsiseră oraşul port de multă vreme, pentru
capitală. Aceştia au lăsat în locul unde ei, sau părinţii lor au început şi şi-au dezvoltat afacerile, doar puncte de lucru,
filiale sau sucursale. Chiar şi aşa, interesul pentru comerţ a rămas la un nivel ridicat. În acea perioadă, ceasurile au
devenit o necesitate şi pentru gălăţeni. „Binecunoscutul ceas de mână, aşa cum îl ştim noi, e o invenţie relativ
recentă. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, el era purtat mai ales de femei, bărbaţii ţinându-l în buzunar. Ceasurile de
buzunar din aur sau argint aveau, mai ales, rolul de a sublinia statutul social al purtătorului”, a explicat Marius Mitrof,
consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbar5

Clădirea era una impunătoare în peisajul arhitectural al zonei şi se afla la intersecţia străzii Domnească cu strada
Fraternităţii. Prăvălia era amenajată la parter şi avea vitrine largi, acoperite cu parasolare din pânză în zilele însorite
de vară. Deasupra fiecărei vitrine scria, cu litere mari, pentru ca magazinul să poată fi reperat cu uşurinţă dacă mai
era nevoie, „M. Helder”. „Magazinul avea intrarea pe colţ, printr-o uşă înaltă, în două canate, cu o supralumină
terminată în arc în plin cintru. Două felinare din fier forjat, cu gaz lampant, asigurau iluminarea intrării,  la momentul
înserării. Deasupra uşii se afla, din stuc, un fronton cu elemente decorative cu motive vegetale. Două console ample,
pornind cam din dreptul supraluminii uşii de la intrare susţineau un balcon din zidărie, fiind decorat cu motive
vegetale. Deasupra intrării, pe colţi, se afla un bovindou cu acel balcon, aflat la primul etaj al imobilului. În continuarea
uşii de acces la balcon, la etajul al doilea se afla un alt balcon pur decorativ, împodobit, la rându-i cu o mulură cu
elemente vegetale. Fereastra acestui balcon fals era înaltă şi arcuită”, ne-a explicat Marius Mitrof. Dacă la primul etaj,
ferestrele erau dreptunghiulare, la etajul al doilea ferestrele aveau aceeaşi dimensiune ca şi ferestrele de la etajul
inferior, fiind, însă, terminate în arc de cerc. Fiecare fereastră de la etajul al doilea avea câte un balcon fals, împodobit
cu elemente ornamentale, între ferestre aflându-se şi un medalion în pandativ din stucatură.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbar5

„Zona cornişei era însă deosebit de decorată cu o mulură ornamentală cu elemente decorative, apoi cu o suită de
console profilate care susţineau acoperişul ascuns, la care puteau fi observate luminatoarele tip «ochi de bou».
Bovindoul de pe colţ, cel care juca rolul turnului se termina cu un uriaş acoperiş în vârful căruia se afla un lanternou.
În zona acoperişului, într-un chenar bogat împodobit, se afla ceasul, binecunoscutul ceas, după care gălăţenii îşi
fixau, la rândul lor, ceasurile”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură
Galaţi. Clădirea a fost construită în stilul roccoco, o arhitectură unică în Galaţiul acelor vremuri. Dacă la parter se afla
magazinul, etajele, la care accesul se făcea prin intrările din spate, adăposteau birouri sau locuinţe. Potrivit
documentelor aflate la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale din Galaţi, la 1910, M. Helder figura pe strada
Domnească nr. 14, învecinându-se la sud cu proprietatea moştenitorilor lui Manolis Chrissoveloni, rudă apropiată a
bancherului Nicolas Chrissoveloni plecat, prin 1880, din Galaţi, la Bucureşti.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbar5„

Zona aceasta comercială a străzii Domnească din Galaţi, Corso-ul gălăţean cum era intitulat, a fost şters de pe faţa
pământului în august 1944, când trupele armatei germane în retragere, poate şi pentru că în zonă se aflau mulţi
proprietari evrei, au minat clădirile. Printre acestea s-a aflat şi grandioasa casă cu turn a bijutierului şi ceasornicarului
M. Helder”, a explicat Marius Mitrof. Numele lui Helder poate fi, astăzi, întâlnit, gravat pe ceasurile şi tacâmurile aflate
la diverşi colecţionari de pe întreg Mapamondul, semn al seriozităţii, priceperii şi puterii financiare a celui care a fost
comerciantul din Galaţii sfârşitului de veac al XIX-lea şi primele decenii ale veacului XX, M.Helder.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbar5