Ruine.nl?sucires.

h-

În fiecare zi, pe străzile Capitalei, trecem pe lângă clădiri

impunătoare, fascinante prin arhitectură, dar nelocuite, lăsate în
paragină, pline de gunoaie.
Multe dintre aceste case sunt monumente istorice, cu istorii
neștiute de mulți bucureșteni.

Palatul venețian
-

eșuat al
=
Bucureștiului"
Pe strada Temișana nr. 2-4, în apropierea Parcului Luigi
Cazzavillan, bucureștenii pot vedea o casă veche, care, datorită
decorațiunilor fațadei, a fost numită de istoricul român Andrei Pippidi,
în revista Dilema Veche, „un palat venețian eșuat”.
Casa a fost construită în 1901 și extinsă în 1911 și în 2013 se
află într-o stare de degradare avansată. Acoperișul inițial și alte detalii
arhitecturale au fost distruse în urma cutremurului din 1977. Casa
este trecută în lista monumentelor istorice din 2010.
-
Hotel Muntenia
Anii 20’

Pe str. Academiei nr. 19-21 se

află Hotelul Muntenia, abandonat din
2006. Deşi hotelul nu mai este locuit de
şapte ani, el apare pe numeroaase site-
uri de turism ca un loc care garantează
confortul turiştilor.
Construct între anii 1925 și 1930, acest
hotel se numea Hotel Paris la începuturile
lui.
Iniţial, hotelul avea doar două etaje, iar
după cinci ani a fost supraetajat atingând
înălțimea actuală.
t
.

Hotel Muntenia este situat ultracentral, Anul 2014

în istoricul pasaj Victoria, vis-a-vis de
Palatul Telefoanelor şi la 100 m de
Universitate.

Anul 1925.

/
Fosta fabrica Pionierul
-

Pe Splaiul Unirii, între Strada Verzișori și Strada Între Gârle, se află o

veche zonă industrială ajunsă aproape total în abandon. Povestea lor
începe odată cu ideea de afacere a unuia dintre cei mai de seamă
industriași din perioada interbelică, Nicola Prodanof.
Înfiinţate în 1889, fabricile au funcţionat la Tulcea până în 1913, când
au început să fie mutate în Bucureşti: Tăbăcăria Naţională şi fabrica
Bourul, cunoscute sub numele de fabrica Dâmboviţa şi Talpa, redenumită
Pionierul.
Prinzând perioada de război, cele două fabrici au avut un mare succes.
Au ajutat, astfel, armata și întregul stat român, ba chiar au fost unele dintre
cele mai mari fabrici de încălțăminte din sud-estul Europei.
Până în anii 1990, aici lucrau peste 8000 de oameni care asigurau
populației pantofi sport precum Rosprint, Rostart și Adidas. 
Fabricile pe care le-a deţinut Prodanof şi care s-au dezvoltat în
perioada industrializării comuniste au fost privatizate în anul 1990. 
Acţiunile fabricilor au fost date angajaţilor de atunci. Activitatea a
încetat şi rând pe rând halele au fost duse la ruină. Acum, Pionierul, sau ce
a mai rămas din ea, este deţinuta de un off-shore din Cipru.
În 2010, în fabrica Damboviţa mai apăreau ca angajate doar 17
persoane, iar la Pionierul, 11 persoane.
Fortul JIlava 13
-

Războiul de independență demonstrase că fortărețele bine

amplasate și dotate din punct de vedere etnic, creează mari
dificultăți celui care le atacă, iar cucerirea lor reclamă timp și mari
jertfe omenești.

Asa se face că, în anul 1886, a început construirea “Fortului

Jilava” în apropierea Bucureștiului, peste apa Dâmboviței, în partea
de sud a orașului. Lucrarea trebuia să fie executată după tehnica
cea mai avansată în acest gen de construcții existente la acea
vreme.
 Mănăstirea Chiajna este
un monument istoric aflat la
marginea Bucureștiului, la .

limita cartierului Giulești-Sârbi,

lângă o groapă de gunoi,
subiect al multor legende și
mituri urbane.
Construcția Mănăstirii
Manastirea Chiajna
-

Chiajna a început în timpul

domniei lui Alexandru Vodă
Ipsilanti (1774–1782) și a fost
finalizată în timpul domnului
fanariot Nicolae Mavrogheni
(1786–1790). A fost construită
în stil neoclasic, având
dimensiuni mari pentru acea
vreme: 43 metri lungime și 17
înălțime, ziduri groase de 1 și 2
metri.
Urma să să fie unul dintre
cele mai importante lăcașuri de
cult românești ale vremii, însă
nu s-a întâmplat așa. Legenda
spune că biserica ar fi
blestemată. Preoții nu au slujit
niciodată în ea, fiind
bombardată de către turci chiar
înainte de sfințire. Aceștia
crezuseră că acolo ar fi fost
mai degrabă o cetate, și din
acest motiv au încercat să o
distrugă. Astfel, toate actele ei
au ars în întregime. Cu toate
acestea, construcția a rămas în
picioare. Abia la cutremurul din
1977 s-a prăbușit turla.
 Blocul Rosentha l
-

Blocul Rosenthal se află în București,

pe Calea Victoriei 22-24, lângă Valea
Regilor (Pasajul Macca-Villacrosse). Este o
clădire-mamut abandonată, ușor de
recunoscut după coloanele de la parter
Clădirea a fost construită în locul
fostului magazin de lux cu porțelanuri fine
numit Rosenthal, de unde și denumirea
populară a locului.
Avea un subsol pe două niveluri, cinci
etaje de birouri, o sală de conferințe la
etajul șase, una de sport cu anexele
necesare la șapte și un bufet la opt.
Parterul era rezervat spațiilor comerciale
oferite spre închiriere. 
Era pentru prima dată când în București
se construia o clădire cu prăvăliile retrase
de la stradă, care permitea pietonilor să
circule pe sub arcade, adăpostiți de ploaie
sau feriți de căldură. Până în anii 1990,
când clădirea a fost abandonată, iar
arcadele ei au devenit toalete publice.