Arhitectura Brailei

Brila este singurul ora care poate oferi, la scar natural, imaginea evoluiei istorice, economice i urbanistice a unei aezri romneti din perioada modern. A evoluat de la satul de pescari care era n jurul anului 1300, la portul unor intense schimburi comerciale, odat cu deschiderea principalului drum al rii, ce lega Braovul cu Brila i de aici cu Marea Neagr. Centrul istoric al municipiului Brila este rezervaie de arhitectur i urbanism, inclus n lista naional a monumentelor istorice. Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial. n timpul administraiei turceti (1540-1829) a fost ridicat cetatea Brilei, cea mai puternic fortrea turceasc de la Dunrea de Jos, dar portul i-a pstrat importana, meninnd legturile comerciale tradiionale. n aceeai perioad Brila era centrul spiritual al tuturor cretinilor aflai n teritoriile ocupate de turci. Aici se afla Mitropolia Proilaviei. Anul 1829 a nsemnat debutul emanciprii oraului i portului, la temelia creia a stat drmarea cetii. Brila a fost reconstruit dup un plan urbanistic modern, care confer unicitate oraului. Acesta a sistematizat aezarea medieval i a pus n valoare terenul n pant, orientat sub forma de amfiteatru spre Dunre. Oraul a luat nfiarea unui evantai pe care Dunrea l deschide spre cmpie. Cosmopolitismul populaiei brilene (o treime din locuitorii oraului erau n 1891 ceteni strini), situaia prosper a acesteia, atracia exercitat de civilizaia occidental, n special de cea francez, au determinat concepia urbanistic i arhitectura oraului. O legislaie clar, un regulament pentru construcii detaliat i o structur administrativ care urmrea respectarea lor, au fcut posibil nlarea, la gurile Dunrii, a unui ora european. Proiectul de sistematizare prevedea ca n piaa central construciile s aib trei nivele, iar faadele s fie executate dup un plan impus, pentru ca acestea s constituie o podoab pentru ora. Grdina din pia, amenajat la sfritul secolului al XIX-lea dup modelul unui parc englezesc i gsete corespondent n Piaa Poligon i se prelungete spre Grdina Mare ntr-un spaiu deopotriv natural i cultural. Aceasta piata este in fapt Centrul Vechi al orasului, de unde se deschid ca razele soarelui toate arterele acestuia. Piata dateaza din 1833, atunci fiind pavata cu piatra cubica. S-a numit initial Piata Sfintii Mihail si Gavrila si avea o suprafata de 11 000 mp. In interiorul acestei piete si imprejurul ei se gasesc mai multe monumente dintre care mentionez:

Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila" Monumentul Imparatului Traian Ceasul Monumental Fantana arteziana Muzeul Brailei Teatrul "Maria Filoti" Hotelul "Traian" Axa urbanistic a oraului, strada comercial, ofer o imagine sintetic a evoluiei istorice i economice a oraului. Ea deine i astzi toate elementele care au caracterizat strzile comerciale ale oraelor romneti, n secolul al XIX-lea: formeaz miezul dens al oraului, pstreaz distribuia triplelor artere, este mrginit de casele negustorilor i ale meteugarilor. Ca tipologie, casele urmeaz un model tradiional n arhitectura urban romneasc: casa cu etaj, prevzut cu pridvor nchis pe toat lungimea faadei dinspre curte. Doar decoraia faadelor principale, aflate n bordura strzii, mrturisete despre dorina de modernitate a proprietarilor, al cror gust decidea asupra repertoriului ornamental, mai ales pentru c acesta putea exprima direct starea material i poziia social. Erau preferate motive din stilurile istorice care aveau deja un prestigiu creat i acceptat. Zona rezidenial a burgheziei brilene se afla n perimetrul Grdinii Publice. Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a numit gradina Belvedere, iar din 17 mai 1863 a primit numele de "Alexandru Ioan Cuza", tot atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante saptamanal. In anul 1895 s-a construit Castelul de Apa, astazi restaurant, iar in 1929 se construiesc chioscul de muzica si restaurantul Cazinou. Acest restaurant a fost desfiintat in 1984 si transformat in Muzeu de Etnografie. Alaturi se afla Casa Memoriala Panait Istrati, inaugurata in acelasi an. (vezi poza) In mijlocul gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de la 1914. In parc sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati. Parcul Monument are aceiasi vechime cu Gradina Mare, fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu Monumentul eroilor de la 1828. Desi monumentul nu mai exista denumirea parcului a ramas legata de acesta.

Se stie ca monumentul amintit a fost realizat de arhitectul francez Villaye in 1833 si infatisa o spada cu doua taisuri aflata pe un soclu langa care se gaseau doi lei. Monumentul a fost distrus in 1916 de ocupantii turci. Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O perioada a purtat denumirea de parcul Kiseleff in amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne. Cel mai extins ansamblu de arhitectur industrial se afla n docurile din portul Brila i este format din terenuri, cldiri i instalaii. Acum o suta de ani, cand drumul de apa al Dunarii era cea mai sigura si rapida cale, de la Harsova pana la Turnu Severin si chiar mai departe, la Moldova Noua, Braila avea nevoie de o gara fluviala pentru sutele de pasageri care asteptau sa se imbarce la bordul vapoarelor cu zbaturi. Din acea necesitate a luat fiinta, intre 1904 si 1906, cladirea ce avea sa devina, de-a lungul timpului, un adevarat simbol al portului brailean. Monumentul reprezentativ din acest ansamblu este Magazia cu silozuri pentru cereale i instalaiile mecanice aferente. Docurile din Portul Braila, considerate in anumite perioade ca fiind prea mici pentru activitatea portului, ocupa o suprafata de 50 ha si sunt compuse din bazinul docurilor si incinta docurilor. Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara n lume, prefabricate de beton armat. Monumentul reprezentativ din acest ansamblu este Magazia cu silozuri pentru cereale i instalaiile mecanice aferente. La nceputul secolului XX, patru din morile Brilei,modern utilate i cu o mare capacitate de producie, erau cele mai mari din sudestul Europei. Astzi nc mai impresioneaz prin mreia siluetei sale, moara Violattos, construit n anul 1896. Dac mulimea magaziilor de cereale construite n port i gsise emblema n monumentala silueta a silozului din docuri, tot astfel numrul mare de mori ce confereau nc de la jumtatea secolului al XIX-lea o not caracteristic oraului, i aflaser expresia impozant n Fabrica de fina Violattos, devenit n scurt timp una dintre cele mai faimoase mori ale Europei. Monumentul care a deschis calea ptrunderii eclectismului n arhitectura Brilei a fost Biserica Greac, cu hramul Buna Vestire. Pn n anul 1863, grecii din Brila frecventau Biserica Sf. Arhanghel Mihail (aflat n Piaa Traian), atunci considerat catedrala oraului. 3

Att la interior, ct i la exterior au fost folosite elemente mprumutate din mai multe stiluri, imprimnd bisericii un aspect eclectic: coloanele corintice sunt grupate dup principii baroce, pilatrii renascentiti sunt ncununai de pinioane gotice, ferestrele se arcuiesc fie semicircular, fie sub form de ogiv, n timp ce profile treptate sau n volut contureaz terminaia celor patru faade. In priviinta cladirilor administrative, primul edificiu destinat care a funcionat ca sediu al unei institutii publice a fost Palatul filialei din Brila a Bncii Naionale, construit n anul 1886. I-a urmat Palatul Administrativ i Judectoresc al Judeului Brila (Calea Calarasilor nr. 29), una dintre cladirile publice reprezentative, construite la sfritul secolului al XIX-lea, n Romnia. Piatra fundamental pentru Palatul Agriculturii (Calea Clrailor, nr.58) s-a pus la 15 iulie 1923, iar lucrrile au fost terminate n anul 1929. Construcia avea s reflecte prin proporii, prin distribuia spaial i prin bogia plasticii arhitecturale prestigiul de care se bucurau agricultura i activitile instituiilor cu profil agrar din Brila. Ea pune n valoare toat gama motivelor caracteristice stilului neoromnesc.

Hotelul este un program de arhitectur aprut n Romnia n a doua jumtate a secolului al XIX-lea. Primul hotel a fost construit la Brila n anul 1891, dar nc de la jumtatea secolului al XIX-lea aceast denumire a fost atribuit unor cldiri ce urmau tipologia consacratelor hanuri medievale. Numrul mare al hanurilor era un semn al prosperitii economice a oraului, al traficului intens de mrfuri i cltori. O parte dintre construcii au fost remodelate la sfritul secolului al XIX-lea ntr-o viziune modern. Printre ele Cazinul Armelin din piaa central a oraului, transformat n Marele Hotel Francez, azi sediul Muzeului Brilei. Construit n jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, aren de var, cofetrie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a gzduit prestigioase trupe din ar i din strintate.

Aici au debutat Hariclea Darcle n 1881 i Maria Filotti n 1905. n perioada 1980-1988, cldirea teatrului a fost consolidat, renovat i restaurat de o echip

impresionant format din arhiteci, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramiti, sticlari. Orologiul-Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie cu panze simbol al portului de pescari. Monumentalul ceas reprezinta un simbol al Brailei si a fost realizat in 1909 de Carol Sakar din Praga. Scopul realizarii si amplasarii lui, in buricul targului, fiind unul decorativ, care completa perfect monumentele care existau deja: fantana arteziana si monumentul Imparatului Traian (realizat in 1906). Astfel de piese se regasesc in unele orase din Europa Centrala si Occidentala, si reprezinta semne ale racordarii vietii la pulsul timpului, al modei in domeniul amenajarii, infrumusetarii, mobilarii parcurilor, gradinilor si pietelor publice.

Piata independentei reprezinta Centrul Nou al orasului, devenit loc de manifestatii politice si socialculturale cat si loc predilect de promenada al brailenilor. A fost realizata, impreuna cu intregul ansamblu arhitectonic din jur in anii '70. In interiorul pietei se afla: - Palatul politico-administrativ - Hotelul "Belvedere" - Statuia "Ecaterina Teodoroiu" - Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza - Monumentul "Revolutia din decembrie 1989" - Fantana arteziana in trepte - Palatul Agriculturii - Casa Tineretului - Casa Finantelor.

Catedrala Naterea Domnului este una dintre cele mai impresionante construcii noi cu care Brila se mndrete. Planul de baz al bisericii preia din arhitectura traditional, pe care ns o adapteaz cerintelor constructive actuale.

Astfel, planul de tip trilobat este prelungit pe axa de est -vest, naosul avnd n plan o form tipic bizantin, lucru ce va facilita nltarea peste naos a celor patru arce, sistem ncununat de o turl forte ampl. 5

n perioada modern (dup 1829), oraul s-a extins treptat spre nord, vest i sud, incluznd cartiere dezvoltate iniial n afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; pn n 1940 a existat aici i un cartier german numit "Jakobsonstal"). Actual n Brila exist 28 cartiere (sunt incluse subcartierele sau minicartierele): 1 Mai ( ntre Chercea - Obor - Grii ), Ansamblul Buzului, Apollo, Brila Sud Mecanizatorilor, Brilia, Calea Galai, Catanga, Clrai 4 cunoscut ca i Ciocrlia, Centru ( Centrul Istoric), Chercea ( Nedelcu Chercea) , Clony, Comorovca, Dorobani, Grii, Hipodrom, Islaz (subcartier al Brilia), Lacu Dulce, Locuri Noi (ntre Vidin i Promex - minicartier ), Marna, Minerva, Obor, Pisc ( subcartier al Brilia), Radu Negru, Vidin, Viziru 1, Viziru 2, Viziru 3.

Surse: http://braila.3x.ro http://brailaveche.wordpress.com http://www.freewebs.com/catedrala-nasterea-domnului-braila http://www.informatiipublice.ro http://ro.wikipedia.org Judetul Braila - Monumente istorice reprezentative, Maria Stoica