Ateneul Romn este o sal de concerte din Bucureti, situat pe Calea Victoriei, n Piaa George

Enescu (n partea nordic a Pieei Revoluiei). Cldirea, care este realizat ntr-o combinaie de stil
neoclasic cu stil eclectic, a fost construit ntre 1886 i 1888, dup planurile arhitectului
francez Albert Galleron. n prezent, adpostete i sediul Filarmonicii George Enescu.

Istoric[modificare | modificare surs]

Ateneul Romn a fost ridicat n Grdina Episcopiei, teren ce aparinea familiei Vcretilor. Muli
contemporani au criticat amplasamentul ... cci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul
oraului i foarte greu de ajuns, mai cu seam iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale,
trebuia oare neaprat ales acest loc "la marginea oraului"? n 1886 a nceput construcia actualului
edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai un leu pentru
Ateneu.
La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opra Garnier din Paris, planurile
cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, n aa fel nct s se poat folosi
fundaia deja turnat a manejului nceput de Societatea Equestra Romn. Cldirea a fost
inaugurat la 14 februarie 1888.[1]

Ateneul Romn n 1940

n 1935, la initiaiva lui George Enescu, au fost strnse fonduri pentru construcia orgii de concert,
amplasat n fundalul scenei. Orga a fost construit de firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg
Wrttemberg i a fost inaugurat la 22 aprilie 1939 printr-un concert sus inut de Franz Schtz,
director al Hochschule fr Musik din Viena. (Aceeai firm construise n 1910-1912 orga care este
instalat n Biserica Evanghelic C.A. Bucureti care se afl n apropiere de Ateneu).[2]
Ateneul a fost consolidat, restaurat i modernizat n perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Brani te,
Raluca Nicoar i Gabriela Mindu mpreun cu inginerii Drago Badea i Silvia Caraman. A fost
redeschis n 2005, cu ocazia ediiei a XVII-a a Festivalului Internaional George Enescu.

Descriere[modificare | modificare surs]

Circular, dominat de o mare cupol, cu faada principal n stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui
templu ionic, cu ase coloane frontale i dou laterale. La intrarea principal, cele opt coloane ionice
au proporii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. mprejurul marii cupole a
edificiului se pot vedea, spate n zid, numele unor nvai cunoscui. Printre ele, cel al lui Miron
Costin, Gheorghe incai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Rdulescu, Timotei Cipariu.
Faada este un peristil cu limea de 48 m. Sub peristil se afl cinci medalioane n mozaic care i
reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al
Romniei, Vasile Lupu i Matei Basarab. nlimea total a cldirii pn n vrful cupolei este de 41
m.
n interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, i o nlime de 16 m, are 600 de locuri la
partere i 52 de loji (n total aproximativ 794 de locuri).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n
Ateneul Roman, unul din simbolurile Romaniei, se afla pentru prima oara de cand a fost construit in renovare-
restaurare capitala, un numar impresionant de peste 200 de oameni fiind implicati in acest proiect de importanta
majora atat la nivel national, cat si international.
Lucrarile de restaurare sunt coordonate in intregime de compania de constructii Aedificia Carpati, proiectantul fiind
Proiect Bucuresti, seful de proiect, arh. Raluca Nicoara, iar beneficiarul Ministerul Culturii.
Ateneul Roman a fost construit intre anii 1886-1889 dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe un teren al
lui Constantin Esarcu, membru fondator al Societatii Ateneul Roman, fiind inaugurat la 19 martie 1889, an cand a
avut loc si primul concert.
Compania de constructii Aedificia Carpati a demarat in 1992 lucrarile de consolidare la Ateneul Roman incepand cu
fundatia si terminand cu cupola.
Per ansamblu, lucrarea a presupus consolidarea prin patru tuburi de diafragme ce conlucreaza cu structura actuala
de pereti portanti din caramida, inchiderea tuburilor la partea superioara, cota +12.00 cu un planseu de beton armat,
legarea celor patru tuburi in plan orizontal printr-o centura si atic din beton armat la cota +12.00, respectiv, +15.00,
imprejurul cladirii si consolidarea tamburului.
Concomitent cu consolidarea s-au restaurat elementele arhitecturale exterioare si interioare prin: refacerea finisajelor
la coloanele porticului, revitalizarea acoperisului de sticla al holului semicircular, finisaje exterioare in praf de piatra cu
completarea elementelor decorative, vopsirea cu vopsea lavabila si vopsea pe baza de ulei la interior in spatiile
ornamentale, finisaje speciale cu marmura si stuckmarmura, profile din ipsos, tamplarie monumentala din stejar,
restaurarea invelitorilor si a profilelor ornamentale din tabla zincata, refacerea instalatiilor electrice, sanitare, de
incalzire, conditionare, curenti slabi si echipare centrala termica.
Macara special achizitionata pentru cupola
Cupola cladirii, care se gaseste acum in plina consolidare si renovare a tuturor elementelor atat decorative, cat si
functionale, a fost realizata in 1888 de o firma vieneza specializata in constructia de poduri.
Consolidarea cupolei, inceputa in februarie 2003, se face prin introducerea unor arce de otel noi peste cele vechi
existente, pastrand intru totul forma initiala.
De asemenea, a mai fost realizat un inel de beton de jur imprejurul acesteia care incorseteaza toata zidaria si stalpii
care se ancoreaza in structura de rezistenta la fiecare arc al cupolei, cu scopul de a prelua intinderile arcelor noi.
Astfel, arcele nou montate sunt alcatuite din doua segmente: in partea superioara a cupolei sunt prinse de inelul
metalic de acolo cu rol de compresiune, iar in partea inferioara sunt instalate in inelul de beton. Toata incarcarea
cupolei va fi preluata de arcele noi, chiar daca sunt pastrate cele vechi.
In tot acest timp, plafonul ornamental a ramas sa fie sustinut de arcele originale adaugandu-se un plus de cate doi
tiranti la fiecare dintre cei existenti deja.
Trebuie mentionat faptul ca in anul 1964 cupola a mai suferit o consolidare, fiind implantata o grinda cu zabrele. Insa
lucrarile de astazi sunt de o factura cu totul diferita, fiind luate masuri de renovare completa cu respectarea noilor
norme seimice in vigoare.
Pentru prima oara a fost schimbat lemnul de pe cupola: de la capriori la astereala care a fost tratata fungicid si
antifoc. Peste astereala a fost aplicata o membrana bituminoasa si apoi tabla noua din zinc pur de 0,5 mm adusa din
Polonia, iar grinzile putrede au fost complet inlocuite, esenta de lemn utilizata la cele noi fiind rasinoase.
Tinand cont de faptul ca s-au realizat si suduri de-a lungul lucrarilor la cupola, au fost luate masuri speciale de
protectie a lemnului cu prelate umede.
Binecunoscutele ornamente ale acoperisului au fost date jos pentru sablonare, urmand ca si acestea sa fie inlocuite.
Special pentru operatiunile necesare renovarii si consolidarii cupolei a fost achizitionata o macara ce poate sustine si
manipula greutati destul de mari de pana la o tona si jumatate.
Finisajele din sala de concerte, masurate acustic
Sala de concerte a suferit schimbari importante de-a lungul operatiunilor de renovare. Astfel, fresca de pe peretii salii
pictata de Costin Petrescu intre anii 1907-1939, ce ilustreaza epopeea poporului roman, a fost protejata de praf si
eventuale accidente care ar putea sa o deterioreze cu un sistem de panouri din lemn si PFL dur, in interiorul carora a
fost introdusa vata minerala.
In partea superioara a frescei au fost montate motivele florale remodelate in care au fost incastrate cele 124 de
becuri, optandu-se pentru un canal de aerisire a fasungului, lucru care nu a fost prevazut anterior si care a dus
literalmente la distrugerea ornamentelor de ipsos.
Pentru confortul spectatorilor a fost instalata o centrala de climatizare noua, canalele de aer care ajung la fiecare
scaun in parte fiind tapetate cu un soi de perne acustice din vata minerala si finet care sa atenueze din vibratiile
deranjante ce ar putea aparea in timpul concertelor.
Loja prezidentiala a fost modificata, renuntandu-se la scara individuala destinata accesului, prin aceasta operatiune
putandu-se mari numarul de locuri.
Acustica salii a fost un element important in alegerea noilor tipuri de finisaje: plusul folosit la scaune, mocheta,
linoleumul au fost testate si masurate acustic in laboratoarele Institutului National de Cercetare Dezvoltare in
Constructii si Economia Constructiilor. Toate aceste materiale, conform INCERC, au caracteristici acustice chiar mai
bune decat cele originale.
Sistemul de iluminat interior al cladirii a fost complet schimbat, vechea instalatie aflandu-se intr-o stare mai mult
decat dezastruoasa. Uriasul candelabru din tabla cu 200 de becuri a fost restaurat in proportie de 90% si imbracat in
foita de aur (7mp).
In ceea ce priveste iluminatul scenei, acesta va fi imbunatatit, fiind luate in considerare noi unghiuri de lumina. Insasi
scena a fost marita din punct de vedere al suprafetei cu o structura de beton, iar 150 mp de parchet urmeaza sa fie
refacuti. Lambriul din spatele scenei a fost si el reconditionat, iar orga a fost acoperita cu panouri sandvis cu folie
PVC si cu placi din PFL dur.
Restaurare minutioasa a plafonului decorativ
Plafonul decorativ a facut obiectul unei munci migaloase si minutioase din partea restauratorilor: au fost investigate,
inventariate si fotografiate toate elementele decorative, stabilindu-se si notandu-se fiecare fisura, ciobitura, starea de
aderenta fata de structura etc.
Plafonul era prafuit, afumat, paleta cromatica fiind aproape de nerecunoscut. A fost nevoie prin urmare de o spalare
in profunzime cu o solutie de carbonat de amoniu in apa cu ajutorul unor perii din par de porc. Dupa aceasta spalare,
plafonul a fost clatit cu buretii pentru suprafetele netede si cu periile pentru suprafetele in relief. A fost adoptata
solutia de amoniu in apa, deoarece in momentul uscarii se evapora in totalitate si nu cristalizeaza, in urma acestui
proces ramanand culoarea originala.
Demn de precizat este ca pictorul restaurator Silviu Petrescu a pus mult suflet si pasiune in restaurarea plafonului
Ateneului.
Munca de restaurare nu a fost usoara, pentru ca toata suprafata plafonului era brazdata de fisuri care, in timp, s-au
deschis. Fisurile au fost acoperite cu canepa, chit pe baza de ulei si un strat de ulei de in diluat in petrosin.
Actiunea de vopsire a plafonului ornamental s-a desfasurat in trei etape: a fost aplicat primul strat de vopsea
lucioasa, apoi al doilea strat de vopsea semimata si, in cele din urma, vopsea mata. Suprafetele aurite au fost
patinate pentru a da senzatia de adancime, dezvoltarile florale fiind accentuate prin impregnare cu bronz in
componenta caruia se afla minerale, fapt care conduce la o conservare a plafonului foarte buna.
Lucrarile la intrarea in Ateneu sunt pe cale sa fie finalizate, luminatorul din sticla sablata pictata fiind total inlocuit,
precum si unele elemente de stuckmarmura; peretii au fost consolidati cu stalpi si centuri de beton armat, iar in
momentul de fata usile si cele patru scari de acces se afla in plin proces de reparatii si reconditionari.
Ateneul Roman a fost construit din fonduri stranse prin subscriptie publica, raspuns la renumitul apel dati un leu
pentru Ateneu.
Lucrarile de reparatii si restaurare de acum se fac atat din finantari ale Guvernului Romaniei prin Ministerul Culturii,
cat si din partea Bancii de Dezvoltare a Comunitatii Europene, fiecare avand o participare de 50%. Valoarea totala a
investitiilor se ridica la aproximativ 9 milioane euro, cea de-a doua etapa a lucrarilor inceputa anul acesta ajungand la
5 milioane euro.

http://old.constructiv.ro/content/interventii-majore-de-restaurare-la-ateneul-roman
Societatea Ateneul Romn

n anul 1865, din iniiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea i Nicolae Kretzulescu, lua

fiin Societatea Literar Ateneul Romn. Scopul instituiei culturale era unul educativ i anume

propagarea cunotinelor folositoare poporului, n special claselor sociale de mijloc, prin intermediul unor

cursuri i conferine publice.[3][4] n acea perioad, nainte de construirea Palatului Ateneului, activitatea

societii se desfura ntr-un salon al Ministerului Instruciunii, minister aflat n reedina

prinului Constantin Ghica.

La iniiativa grupului de intelectuali din cadrul societii, n anul 1885, ncepe construirea unui nou sediu al

societii, adecvat misiunii declarate, Palatul Ateneul Romn.

Istoric

Ateneul i grdina din faa acestuia sunt aezate pe locul n care n 1730 era Livada lui Vcrescu,
[5]
proprietatea poetului Ienchi Vcrescu. Mihail Cantacuzino, sptarul Munteniei, considerat primul

arhitect romn,[6] a construit pe locul livezii o biseric nchinat Episcopiei din Rmnicu Vlcea, numit

ulterior Biserica Episcopiei. n curtea bisericii funciona o coal n care erau predate cntece bisericeti.

Dup distrugerea bisericii i a colii, pe terenul rmas, a fost amenajat o grdin. Grdina a fost terminat

n 1872 i a fost numit Grdina Episcopiei. n mijlocul acesteia, n amintirea bisericii, a fost amplasat o

urn, opera lui Karl Stork. Grdina a fost ncorporat Ateneului abia n anul 1888, fiind cunoscut sub

numele de Grdina Ateneului.[7]

La momentul n care s-a hotrt nlarea Ateneului, terenul aflat n spatele Episcopiei aparinea Societii

Ecvestre Romne. nainte de cumprarea terenului de la societatea amintit existau planuri i chiar unele

demersuri concrete pentru construirea pe acest teren a unui circ. [8] Fundaia circular, pregtit pentru

manejul circului i ideea de a folosi aceste temelii l-au obligat pe arhitectul francez al Ateneului s proiecteze

cldirea ntr-o form circular i s-i adauge un acoperi de forma unei cupole.

Ateneul n trecut
Costurile realizrii proiectului fiind ridicate, Societatea Literar ne dispunnd de ntreaga sum necesar, dar

i din lipsa unei implicri din partea autoritilor statului din acea vreme, s-a apelat la o subscripie public

naional pentru completarea sumei necesare nceperii construirii aezmntului. Colecta public a avut

sloganul Dai un leu pentru Ateneu.

n anul 1886, arhitectul francez Albert Galeron i arhitectul romn Constantin Bicoianu ntocmesc planurile

dup care va fi construit Ateneul,[9] ajutai de arhitecii renumii ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin

Olnescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.[10] Pentru lucrrile de fierrie s-a apelat la un arhitect german,

Schwalbach.[11]

Cu toate c n anul 1888 construcia era parial finalizat, datorit lipsei de fonduri, Ateneul este dat n

folosin pe 14 februarie,[12] lucrrile continund pn n anul 1897. nc de la darea n folosin, n slile

Ateneului ncep s aib loc conferine, expoziii de pictur, concerte ale Societii Filarmonice Romne.

ncepnd cu anul 1888 apar discuii despre decorarea interioar i n special despre pictura de pe peretele

circular al slii mari de concerte. Constantin Esarcu i Alexandru Odobescu propuneau realizarea unei fresce

monumentale care s descrie momentele eseniale ale istoriei Romniei i s fie n acelai timp o imagine

specific a poporului romn.[13]

n anul 1901 pictorul tefan Popescu propune un proiect pentru a mpodobi sala de concerte. Pictura trebuia

realizat pe o pnz lung de 300 m i necesita nchiderea slii pe parcursul realizrii picturii. Din lips de

fonduri proiectul stagneaz pentru mai muli ani.[14]

Ateneul Romn dup bombardamentul din 1944

ntre anii 19191920 cldirea Ateneului a fost folosit de autoritile statului din acea vreme ca sediu

al Camerei Deputailor. Pe 29 decembrie 1919, n sala mare a Ateneului, Camera a votat ratificarea unirii

Transilvaniei, Basarabiei i a Bucovinei cu Romnia.

n anul 1924 au fost aduse unele modificri cldirii Ateneului, conform planurilor arhitectului Ion Fonescu.

Subsolul a fost transformat, astfel nct s permit nfiinarea a dou sli de cinema i a dou sli circulare

pentru expoziii.[15] Tot n aceast perioad s-au fcut modificri i n aripa dinspre strada Episcopiei, n sala

bibliotecii. Aceasta a fost mprit n parter i etaj, prin adugarea unui planeu de beton. Lucrrile de

reconfigurare au fost finalizate n anul 1928.

Dup o perioad destul de lung este adus din nou n discuie pictarea slii mari de spectacole. n cele din

urm, proiectul pictorului Costin Petrescu este luat n calcul. Pictorul propunea realizarea unei fresce, lung

de 75 m i lat de 3 m, executat n tehnica al Fresco, care s conin n 25 de episoade istoria romnilor.

Lucrarea a nceput n 1933 i a fost inaugurat n 26 mai 1938, fondurile necesare derulrii proiectului fiind

obinute i de aceast dat prin subscripie public.[16] n anul 1935, la iniiativa lui George Enescu, ncepe o

campanie de strngere de fonduri pentru construcia orgii de concert, din sala mare de concerte. [17]

n anul 1944, avioanele germane cantonate la Otopeni au pornit, din ordinul lui Hitler, un atac sistematic

asupra Bucuretiului. Atacul a avut loc n 24 i 25 august, att ziua ct i noaptea, fiind atinse o serie de

edificii de nsemntate din capital, precum Teatrul Naional, Palatul regal, Muzeul Naional de Istorie

Natural Grigore Antipa. Printre aceste obiective s-a numrat i palatul Ateneului Romn.

Descriere

Faada palatului. Printre cele 6 coloane se pot observa cele 5 medalioane n mozaic

Edificiul are o nlime total de 41 m i este construit n stil neoclasic, cu elemente de decoraie tipice

arhitecturii franceze de sfrit de secol. Construcia din planul central prezint un stil eclectic. [18]

n prezent sala mare de concerte are 28,50 m diametru, 16 m nlime i o capacitate aproximativ de 794

locuri.
Exterior

Faada construciei este ntoars spre apus i conine un peristil format din ase coloane ionice, care dau

cldirii aspectul unui templu grecesc antic.[19] Coloanele susin un fronton triunghiular i au la baz un peron

format din 8 trepte.

Zidul peristilului, aflat deasupra uilor de intrare n palat, prezint 5 medalioane n mozaic, reprezentndu-i

pe Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupul, Matei Basarab i regele Carol I.

Interior

n interiorul palatului existau sli de expoziie, sli de proiecie cinematografic, o bibliotec, un depozit cu

cri (aproximativ 10.000), o sal mare de conferine sau concerte i Pinacoteca Statului.

La parter construcia prezint un vestibul mare circular, dublat de un inel de 12 coloane cu o tencuial ce

imit marmura roz. Din vestibulul cunoscut sub numele de Rotonda Ateneului pornesc patru scri i scara

de onoare, realizate din marmur roz de Carrara, construite fiecare n jurul unui pilon de zidrie i formeaz,

la palier, balcoane ctre rotond. Scrile conduc ctre marea sal de concerte.

Rotonda Ateneului cu cele 12 coloane

Sala de concerte coninea un parter n care erau rnduite 600 de fotolii. Sala prezenta i 52 de loji, aezate

pe dou rnduri. La cererea lui Alexandru Odobescu bolta slii a fost ornat cu elemente antropomorfe, zoo

i fito n relief policromat aurit, avnd ca surs de inspiraie basmele populare romneti. [20]

Deasupra lojilor friza prezint un decor format dintr-o fresc continu, realizat n tehnica Al Fresco, opera

pictorului Costin Petrescu, ntre anii 1933 i 1938.

Fresca Ateneului

Fresca, lat de 3 m, se ntinde dintr-o parte n alta a scenei pe o lungime de 75 m i cuprinde 25 de

episoade din istoria Romnilor, simboliznd "cartea deschis a istoriei naionale pentru cei ce o privesc".
[21]
Scenele sunt prezentate ntr-o succesiune nlnuit, fr a fi separate unele de celelalte.

Privind spre loja regal, de la stnga spre dreapta, cele 25 de episoade pot fi descrise astfel: [22]

Traian ptrunde n Dacia (episodul 1) Secvena de nceput a episodului prezint o parte a Podului de la

Severin, peste Dunre, opera arhitectului Imperiului Roman, Apolodor din Damasc. Figura mpratului

Traian, nconjurat de ofierii si, privind peste inuturile Daciei, domin ntregul episod.

Colonizarea Daciei (episodul 2) n acest episod sunt descrise armatele Imperiului Roman ptrunznd n

teritoriul dacilor. n episod este conturat i monumentul Tropaeum Traiani, construit ntre anii 106-109, n

cinstea mpratului Traian.

Contopirea Dacilor cu Romanii (episodul 3) Naterea poporului romn este simbolizat printr-o idil ntre o

tnr dac i un legionar roman. Tnra dac este prezentat n genunchi, aezat pe un mormnt,

aprinznd o candel n amintirea soului sau a tatlui. Pe monument este prezent o stel funerar

descoperit ntr-un sit arheologic din Alba Iulia. Tnrul militar roman este pictat n picioare, avnd capul

plecat, semn al respectului fa de ritualul la care particip.

Sentinela roman (episodul 4) Cerul albastru de pn acum, prezentat n episoadele anterioare, ncepe s se

ntunece n acest episod, ca efect al apariiei la orizont a otilor barbare. n mijlocul nopii, la linia orizontului

este nfiat un osta roman, stnd ntr-o poziie neclintit pe un cal cu copitele nfipte n pmntul vechii

Dacii, semn al aprrii hotarului rii, n faa invaziilor migratoare.

Fragment din cele 25 de episoade ale picturii din sala de concerte

Invazia Barbarilor (episodul 5) n acest episod este prezentat un grup de clrei barbari, ai unui trib

migrator, ciocnindu-se cu armatele romane. n continuare este descris rezistena romanilor n aprarea

Daciei i zdrobirea armatei barbarilor.

nceputul vieii romneti (episodul 6) Norii ntunecoi, rezultat al invaziei barbare, se risipesc. Populaia

urcat n muni se rentoarce la pmnturile strmoeti i ncepe recldirea caselor i a lcaurilor de

rugciune.

Statornicirea (episodul 7) n aceast secven este prezentat ranul romn, narmat cu arc i secure,

pregtit s apere pmntul strmoilor i familia.

Desclectoarea (episodul 8) Tabloul continu cu prezentarea nceputurilor organizrii vieii din teritoriul

romnesc. Este prezentat un cavaler narmat ce apare de peste muni, nsoit de prieteni pregtii de lupt.

Cavalerul este oaspetele populaiei btinae, acetia din urm ntmpinndu-i musafirii cu pine i sare.

Statul Militar (episodul 9) Episodul descrie eforturile armatelor romneti de a pstra neatrnarea fa de

Imperiul Otoman. Figura central a episodului este Mircea cel Btrn, prezentat ca ntemeietorul statului

militar. Mircea este descris ca stnd de vorb, de pe un picior de egalitate, cu trimiii Porii Otomane.

Statul administrativ (episodul 10) Episodul accentueaz apariia statului administrativ. Este prezentat moia

romneasc, protejat de oti i aflat sub ornduirea dregtorilor statului. Episodul continu cu imaginea

curii Mnstirii Moldovia, loc n care Alexandru cel Bun mparte sfetnicilor sbii i hrisoave, semne de

mputernicire.

Cruciada romneasc (episodul 11) Episodul reunete mari figuri din Istoria Romniei, aflai n slujba

cretintii. Sunt prezentai Ion Corvin, Vlad Dracul, tefan cel Mare, nsoii de ali domnitori ai Valahiei i

Moldovei, adunnd otiri pentru aprarea Crucii, mpotriva armatelor turceti. n fundal este conturat

castelul lui Ion Corvin de la Hunedoara i Cetatea Poenari din Arge. n plan secundar, precum o nluc,

apare chipul lui Vlad epe.

Vremea lui tefan cel Mare (episodul 12) n prim planul episodului este prezentat un ran moldovean,

obligat s prseasc munca cmpului i s-i topeasc uneltele, folosite la munca hotarului, pentru a-i

confeciona arme. Figura care domin episodul este cea a lui tefan cel Mare. Acesta este prezentat ntr-un

moment de glorie, n faa cetii din Suceava, nconjurat de armat i de cler. tefan primete pe trimiii

papalitii, acetia din urm nmnndu-i voievodului romn o spad i titlul de osta al lui Cristos.
Epoca de pace i credin (episodul 13) Aceast scen este amplasat deasupra lojei regale i-l prezint

pe Neagoe Basarab. Voievodul rii Romneti, Doamna Despina (soia sa) sunt nfiai ieind din biserica

de la Curtea de Arge, ctitorie a lui Neagoe Basarab.

Epoca lui Mihai Viteazu (episodul 14) Mihai Viteazul, realizatorul unirii principatelor pentru o scurt perioad

de timp, este prezentat ca intrnd triumftor n Alba Iulia, domn al Munteniei, Moldovei i al Ardealului.

Episoade din pictur

Epocile culturale (episodul 15) nceputul culturii romne este prezentat prin apelul la imaginile lui Matei

Basarab i Vasile Lupu. Sunt figurate zidurile cetii Trgovitei, biserica Trei Ierarhi din Iai i biserica

mnstirii Hurez - n faa acesteia sunt prezeni zidari, zugravi i sculptori.

Revoluia lui Horea, Cloca i Crian (episodul 16) Cei 3 revoluionari transilvneni ai anului 1784 sunt

prezentai clare n faa bisericii de la ebea, nconjurai de moii pregtii s lupte mpotriva

iobgiei. Gheorghe Lazr este prezentat ca un element de legtur ntre cei trei i micarea naional a

lui Tudor Vladimirescu.

Anul 1821. Revoluia lui Tudor Vladimirescu (episodul 17) Tudor Vladimirescu, aflat n fruntea pandurilor si,

este prezentat n timp ce primete un zapis prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea

Norodului. Alturi de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argeului i o cul olteneasc, simbol al

inutului de origine al revoluionarului.

Anul 1848 n Transilvania (episodul 18) Figura central a episodului este Avram Iancu. Acesta este

nconjurat de oaste, tribuni i preoi cu cruci n mini. Cu toii purced la ctigarea drepturilor poporului i la

libertate, prin tiul sabiei.

Anul 1848 n Principate (episodul 19) Tinerii romni progresiti din Muntenia i Moldova, crescui n

atmosfera Occidental din Frana, sunt prezentai mbrindu-se cu ranii romni, ntr-o atmosfer festiv

n care erau ridicate steaguri inscripionate cu mesajul Unire i Frie.

Alexandru Ioan Cuza i mproprietrirea ranilor (episodul 20) Episodul prezint mproprietrirea ranilor,

sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Alturi de figura domnului romn este prezentat i sfetnicul

acestuia, Mihail Koglniceanu.

Unirea principatelor; anul 1859 (episodul 21) Unirea celor dou provincii romneti, unite prin actul de la

1859, este simbolizat n acest episod prin chipurile a dou femei, reprezentnd Muntenia i Moldova,

mbrcate n costumul naional specific provinciilor.

Carol I i Rzboiul Independenei (episodul 22) Scena prezint rzboiul dintre anii 1877-1878 i pe Carol

I clare n mijlocul militarilor, fiindu-i nmnat un steag capturat de la inamic. n episod este prezent i

figura omului de stat Ion C. Brtianu. n fundal apare silueta podului de la Cernavod.

Rzboiul Integritii Naionale 1916 (episodul 23) Tabloul anterior este continuat cu rzboiul din 1916-1918.

Aici sunt prezentai soldaii romni ieind dintr-un adpost, pornind la atac pe un teren plin de srm

ghimpat i cruci de lemn.

Ferdinand I i Romnia Mare (episodul 24) n acest episod personajele principale sunt primii regi ai Romniei

unite, Regele Ferdinand I i Regina Maria. Acetia sunt prezentai clare, cu haine de gal i ncoronai.

Acetia sunt urmai de ostai romni, n mijlocul acestora aprnd i figura generalului Berthelot. Alaiul trece

prin faa a patru femei, mbrcate n portul popular al celor patru inuturi: Romnia, Transilvania, Basarabia

i Bucovina.

Carol al II-lea. Epoca de consolidare (episodul 25) Tabloul final descrie starea rii la momentul realizrii

picturii. Episodul nfieaz un ora modern i pe Regele Carol II mpreun cu motenitorul tronului, Mihai,

cobornd n mijlocul poporului, pentru a patrona tiina, literatura, arta, munca agricol i industria.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n

Istoricul Ateneului
Ateneul Roman "inima culturii romanesti"
 Cupola Ateneului Roman astazi
Edificiu-simbol al culturii nationale, Ateneul Roman, construit in inima Bucurestilor in urma cu 120 de ani
(1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic si spiritual nu doar al unui oras, al unei Capitale, ci al unei
natiuni. Aici au conferentiat marile personalitati si savanti ai Romaniei, aici au concertat toti consacratii si
tinerii artisti profesionisti ai tarii, aici au urcat pe podium multe formatii si solisti de nivel mondial, aici s-au
lansat in prima auditie capodopere ale literaturii muzicale autohtone, aici s-au organizat primele expozitii
ample, retrospective de pictura si sculptura ale maestrilor artei plastice nationale, aici s-au perindat regi si
regine, oameni politici si oaspeti de seama de peste hotare spre a participa la evenimente de importanta
nationala si universala intr-un cuvant, la Ateneul Roman s-au petrecut momente de anvergura istorica ce s-
au inscris in cartea de aur a poporului nostru.
Putini stiu astazi ca Palatul Ateneului Roman s-a cladit cu banii dintr-o subscriptie publica, in urma
organizarii unei loterii nationale (500.000 de bilete in valoare de un leu), apelul adresat cetatenilor de
naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societatii Ateneul Roman, sunand ca o chemare
populara, printr-un slogan de-a dreptul comic si banal: "Dati un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a
transformat surprinzator intr-o lectie de unitate, de trezire a constiintei nationale. Conceputa de arhitectul
francez Albert Galleron, dupa cercetarile stiintifice si indicatiile lui Alexandru Odobescu, revizuite si
completate de un manunchi de specialisti romani (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez,
Cucu Starostescu), cladirea de forma circulara s-a datorat valorificarii fundatiilor deja existente din Gradina
Episcopiei ce urmau sa serveasca ridicarii unui circ. Inspirat din vechile temple grecesti, edificiul surprinde
la prima vedere printr-o colonada istorica ce sustine un fronton triunghiular. La parter, impresionantul hol
din marmura inglobeaza cele 12 coloane dorice de sustinere a salii de concerte. Patru scari monumentale
in spirala de tip baroc din marmura de Carrara, desfasurate cu balcoane la etajul intermediar, fac legatura
cu sala si anexele (birouri, sali de repetitii, cabine pentru solisti si dirijor etc.). Dispuse sub forma vechilor
amfiteatre greco-romane, cele aproape 1.000 de locuri (trei zone de parter si doua randuri circulare cu 52
de loji, la mijloc cu o loja centrala) ofera o vizibilitate perfecta din orice colt si o auditie impecabila.
Perfectiunea sunetului se datoreaza imensei cupole (bogat decorata) care "absoarbe" fondul instrumental
si vocal de pe podium, spre a-l distribui prin reverberatie catre auditori, cu intreaga gama de armonice pana
la cele mai fine culori timbrale si nuante. Se pare ca acustica exceptionala a cavitatii sonore, proprii
Ateneului Roman, aplasat sala printre cele mai reusite constructii de acest gen nu doar din Europa, ci din
intreaga lume. Fresca, evocand istoria poporului roman in 25 de episoade, realizata timp de cinci ani de
catre pictorul Costin Petrescu, orga instalata in 1939 in urma ajutorului material al lui George Enescu,
numeroasele imbunatatiri tehnice produse dupa cutremurele de pamant si bombardamentul din 1944, de la
sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, dar mai ales modificarile din 1966-1967 (introducerea aerului
conditionat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea lojilor, largirea avanscenelor etc.) au
transformat Ateneul Roman intr-un complex arhitectural singular in centrul Capitalei. De peste o jumatate
de veac, a devenit sediul Filarmonicii "George Enescu", iar din 1958 "Cartierul general" al Festivalurilor
Internationale "George Enescu".
Leagan de lansare a muzicienilor romani, de la Enescu si Lipatti, Clara Haskil, Cella Delavrancea la Ion
Voicu, Lola Bobescu, Radu Aldulescu, George Georgescu, Dimitrie Dinicu, Eduard Wachmann, Alfonso
Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Zina de
Nori, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia
Andreescu, Valentin Gheorghiu, Antonin Ciolan, Ion Nonna Otescu, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu,
Egizio Massini etc. Ateneul Roman a oferit melomanilor bucuresteni intalnirile de neuitat cu Pietro
Mascagni, Vincent Indy, Richard Strauss, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Maurice Ravel,
Felix Weingartner, Hermann Scherchen, Erich Kleiber, Pierre Monteux, Clemens Krauss, Hermann
Abendroth, Vaclav Talich, Herbert von Karajan, Carl Bahm, Wilhelm Bakhaus, Claudio Arrau, Marguerite
Long, Wilhelm Kempff, Henryk Szeryng, Alfred Cortot, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Zino Francescatti,
Jacques Thibaud, Pablo Casals, Walter Gieking, David Oistrah, Yehudi Menuhin, Monique de la
Bruchollerie, Mstislav Rostropovici, Leonid Kogan, Ruggiero Ricci, Daniil Shafran, Dmitri Bashkirov,
Christian Ferras, Nikita Magaloff, Sviatoslav Richter etc.
Templu al artei si culturii romanesti, Ateneul Roman ramane, la cei 120 de ani, nu doar o cladire de
patrimoniu universal, reprezentativa ca arhitectura pentru Romania si Balcani (cu trimitere la antichitatea
greceasca), ci si un simbol de traditie spirituala a unui popor. Iar daca fundatia circulara initiala, nicicand nu
a fost visata de fondatori, arhitecti si constructori ca forma ideala pentru un monument arhitectonic (au
existat glasuri in epoca ce au criticat solutia tehnica insolita), iata ca timpul a harazit urmasilor culturii vechii
Dacii sa devina o scena turnanta nu doar a istoriei, ci si a artei in contextul Europei. "Calare" pe trei secole
(fundatia ecvestra s-a dovedit bazaltica), Ateneul Roman si-a deschis larg portile unor spirite universale
luminate, ce si-au dat intalnire la Bucuresti, spre a se infrati cu autohtonii meleagurilor de la gurile Dunarii.
Desi ctitorii au visat ca toate artele surori sa-si afle locul sub cupola acestui for cultural, totusi se pare ca
putini si-au dat seama ca acustica naturala exceptionala a salii ofera doar muzicii un climat de afirmare
plenara, singulara, devenind casa parinteasca pentru marile personalitati si talente ale lumii. A concerta pe
podiumul Ateneului Roman din Bucuresti echivaleaza astazi in arta lirica cu aparitia pe scena Teatrului
Scala din Milano. Templul din inima Capitalei, zidit in urma cu 120 de ani, s-a transformat in "cartea de
vizita" nepieritoare a Romaniei contemporane.
Text de Viorel Cosma

http://fge.org.ro/ro/ateneul-roman/istoricul-ateneului.html
LA PAS PRIN BUCURETI: Ateneul
Romn
duminic, 6 Apr 2014, 10:05 DOCUMENTARE
565 afiri

Cldirea Ateneului Romn, realizat ntr-o combinaie de stil neoclasic

cu stil eclectic, a fost construit ntre 1886 i 1888, prin struina lui
Constantin Esarcu, V.A. Urechia, D.N. Kretzulescu .a., n Grdina
Episcopiei, teren ce aparinea familiei Vcretilor. Muli contemporani
au criticat amplasamentul, locul ales fiind socotit prea departe de centrul
oraului.

Foto: (C) Alex TUDOR/AGERPRES ARHIVA

La punerea pietrei fundamentale, pe 26 octombrie 1886, Ateneului i s-a nchinat o

od: ''S fie ca-n lungi veacuri nici mna omeneasc / Nici timp, nici elemente s nu-
l mai dezveleasc / Iar fruntea acestui templu s stea n veci tot sus / Purtnd
coroana mndr ce fondatorii-au pus''.
Pentru c Societatea literar ''Ateneul Romn'', al crei sediu trebuia s fie noua
construcie, nu dispunea de toate fondurile bneti necesare, s-a fcut apel la
subscripia public, sub lozinca: ''Dai un leu pentru Ateneu!''.

La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opera Garnier din

Paris, planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, n
aa fel nct s se poat folosi fundaia deja turnat a manejului nceput de
''Societatea Equestra Romn''. Cldirea a fost inaugurat la 14/26 februarie 1888.

Circular, dominat de o mare cupol, cu faada principal n stil neoclasic, Ateneul

are aspectul unui templu ionic, cu ase coloane frontale i dou laterale. Cele opt
coloane ionice ale intrrii principale au propor ii similare coloanelor templului
Erechteion de pe Acropole. De jur mprejurul marii cupole a edificiului se pot
deslui, spate n zid, numele unor nvai cunoscui. Printre ele, cel al lui Miron
Costin, Gh. incai, D. Cantemir, Heliade Rdulescu, Timotei Cipariu.

Foto: (C) Cristian NISTOR/AGERPRES ARHIVA

Faada este un peristil cu limea de 48 m. Coloanele peristilului au 12 metri

nlime, fiind identice n dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub
peristil se afl cinci medalioane n mozaic care reprezint cinci mari domnitori ai
rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romniei, Vasile Lupu i
Matei Basarab. nlimea total a cldirii pn n vrful cupolei este de 41 m.

n interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m i o nl ime de 16 m, are

600 de locuri la parter i 52 de loji (n total aproximativ 794 de locuri). La dorin a
lui Alexandru Odobescu, bolta slii a fost decorat cu numeroase elemente zoo, fito
i antropomorfe n relief policromat aurit pentru a aminti de cerurile din basmele
romneti. n 1935, din initiaiva lui George Enescu, au fost strnse fonduri pentru
construcia orgii de concert, amplasat n fundalul scenei.

Foto: (C) George CALIN/AGERPRES ARHIVA

Nucleul parterului l formeaz un vestibul circular, dublat de un inel format din 12

coloane dorice. Din acest vestibul pleac spre sala de concerte patru scri n spiral,
largi, construite din marmur de Carara, fiecare scar fiind rsucit n jurul unui
pilon.

Foto: (C) George CALIN/AGERPRES ARHIVA

 Foto: (C) Alex MICSIK/AGERPRES ARHIVA

n faa Ateneului se afl o grdin mrginit de arbori i alctuit din peluze cu flori
i gazon, avnd n centru statuia lui Mihai Eminescu.

n perioada antebelic, aleile Grdinii Ateneului erau mpodobite cu busturile care

reprezentau mari oameni politici, de cultur sau artiti romni. Din pcate, acestea
nu s-au pstrat, pentru c au fost distruse n anii regimului comunist: Mihai
Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Koglniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian
(de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordnescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin),
Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienchi Vcrescu (de W. C. Hegel),
Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Mili a Petra cu), C. A.
Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul
Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem
Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stncescu (de W. C. Hegel) i Theodor
erbnescu (de Filip Marin).

Dup ndeprtarea acestora, n faa Ateneului a fost instalat o singur statuie:

''Alergtorii'', realizat n 1913 de sculptorul Alfred Boucher (1850-1934). n prezent
statuia ''Alergtorii'' este declarat monument istoric i a fost reamplasat din 1950
pe Calea Victoriei 142-146). n locul acesteia, n Grdina Ateneului este amplasat
statuia lui Mihai Eminescu, executat n bronz, n 1963, de sculptorul Gheorghe D.
Anghel.

Statuia lui Mihai Eminescu, lucrare a sculptorului Gheorghe D. Anghel

Foto: (C) Angelo BREZOIANU/AGERPRES ARHIVA
Prima conferin organizat n noul local a fost rostit de Alexandru Odobescu la
14/26 februarie 1888, acesta declarnd: ''N-ar fi o adevrat minune a artei picturale
feeria de scene din istoria naional cu care dorim a vedea acoperit friza ce
nconjoar sala circular a viitorului nostru ateneu?''. C iva ani dup aceea, pe
peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: ''Loc rezervat marei fresce
ce va reprezenta fazele principale ale istoriei romnilor''.

Automobil Ford din prima generaie, sosit dintr-un tur prin 55 de ri, ce a durat
12 ani, ntmpinat n faa Ateneului, 1935
Foto: (C) Rador/AGERPRES ARHIVA
 n anul 1901, pictorul tefan
Popescu a prezentat prima
ofert pentru nfptuirea
acestei opere de art. Oferta i-
a fost refuzat deoarece suma
necesar, cel puin 80.000 de
lei, a prut enorm. n 1933,
dup 32 de ani, a nceput
ornamentarea frizei,
acceptndu-se proiectul
elaborat de pictorul Costin
Petrescu (1872-1954) din
Piteti. Fresca, nceput n
1933 i inaugurat n seara
zilei de 26 mai 1939, lat de 3
metri i lung de 70 de metri,
se ntinde deasupra lojilor, de
jur mprejurul tamburului
cupolei, cu excepia locului
unde se afl scena.

Este alctuit din 25 de scene reprezentative din istoria Romniei: mpratul Traian
intr n Dacia; Legionarii romani colonizeaz Dacia; Formarea poporului daco-
roman; Straja roman; Invazia barbarilor; nceputurile poporului romn;
Statornicirea; Desclecarea; Statul militar; Statul administrativ mpr irea
dregtoriilor; Cruciada romneasc; tefan cel Mare; Epoca de pace i credin ;
Mihai Viteazul; nceputurile culturii romneti; Horea, Clo ca i Cri an; 1821
Revolta lui Tudor Vladimirescu;
Anul 1848 n Transilvania; Anul 1848 n Principate; Al.I. Cuza; Anul 1859 Unirea
Principatelor; Carol I Rzboiul de Independen ; Rzboiul ntregirii na ionale
1916-1918; Ferdinand I ntregitorul; Epoca de consolidare.

Foto: (C) Alex MICSIK/AGERPRES ARHIVA

n

volumul ''Bucureti. Ghid istoric i artistic, Bucureti, 1938, de Grigore Ionescu,

''episodul XXV'' al frescei e descris astfel: ''Carol al II-lea. Epoca de consolidare.
Epopeea naional se ncheie cu un tablou final, care nf i eaz starea actual a
rii i tendinele nouei generaii. Pe un fond de ora modern, Carol al II-lea, regele
culturii, nsoit de motenitorul tronului, Marele Voievod Mihai, coboar n mijlocul
poporului su ca s patroneze tiina, literatura, arta, munca agricol i industria''.
Imaginea lui Carol al II-lea a fost nlturat ntre timp de pe fresc (adic acoperit
cu personaje anonime, simbolice, rani, copii etc.), foarte probabil n epoca statului
naional-legionar ori a regimului Ion Antonescu, din ra iuni politice (fostul rege
devenise indezirabil pentru oficialitate). n timpul regimului comunist din Romnia,
fresca de la Ateneu, pictat de Costin Petrescu, a fost acoperit cu catifea ro ie, cu
scopul de a ascunde rolul monarhiei n istoria Romniei. A stat ascuns privirilor
aproape dou decenii (1948-1966).

Tot Costin Petrescu a realizat i mozaicurile exterioare de la Ateneul Romn din

Bucureti. Altdat, n Ateneul Romn se afla i Pinacoteca Statului. Fondul de
tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naional de Art al Romniei.

La 24 noiembrie 1890 aici au rsunat versurile nchinate de Al. Vlahu vechilor

ateniti, cu prilejul aniversrii a 25 de ani de la nfiin area Societ ii ''Ateneul
Romn''. n Sala Mare a Ateneului Romn, la 29 decembrie 1919, s-a ntrunit pentru
prima dat Parlamentul Romniei Mari, care a ratificat hotrrile de Unire ale
Basarabiei, Bucovinei i Transilvaniei.

Soarta a fcut ca peste ani, Ateneul s fie refcut tot prin generozitatea poporului
romn, ca i atunci cnd ''a aprut pe lume''. Pentru c a fost grav avariat de
bombardamentele din cel de-al Doilea Rzboi Mondial, romnii s-au mobilizat i au
donat la apelul comitetului Ateneului, care cerea ca ''grandioasa construc ie s
renasc prin aceeai dragoste a publicului, a crei nlare spiritual este ns i
nlarea raiunii sale''.

Ateneul Romn dup bombardamentul din 1944

Foto: (C) Alex MICSIK/AGERPRES ARHIVA

Ateneul Romn, 1959

Foto: (C) Agerpres/AGERPRES ARHIVA

Ateneul Romn este sediul Filarmonicii ''George Enescu''. De-a lungul timpului,
Ateneul Romn a gzduit muli compozitori, dirijori, interprei de talie mondial:
Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, David Oistrah, Igor Strawinsky, Richard
Strauss, Paul Robeson .a.
Tenorul Jose Carreras i soprana Alexandra Coman n concert, 2004

Foto: (C) Simion MECHNO/AGERPRES ARHIVA

Tot aici s-a desfurat, periodic, Festivalul Internaional ''George Enescu''. Dup
1990 au nceput lucrrile de restaurare i consolidare, care numai ntre 1991-1996 s-
au ridicat la circa 7,5 miliarde lei, din care doar o mic parte au fost alocate de
Ministerul Culturii. Restul fondurilor au fost strnse de Filarmonica ''George
Enescu''. A fost redeschis n 2005, cu ocazia ediiei a XVII-a a Festivalului
Internaional ''George Enescu''.

Concert extraordinar susinut de La Dinastia Borgia, Jordi Savall i ansamblul

Hesperion XXI La Capella Reial de Catalunya, n cadrul celei de-a XXI-a edi ii a
Festivalului Internaional ''George Enescu'', 2013
Foto: (C) Radu TUTA/AGERPRES ARHIVA
Inaugurarea Ateneului Romn dup ncheierea lucrrilor de restaurare

Foto: (C) Rzvan CHIRITA/AGERPRES ARHIVA

Inaugurarea Ateneului Romn dup ncheierea lucrrilor de restaurare

Foto: (C) Rzvan CHIRITA/AGERPRES ARHIVA

Inaugurarea Ateneului Romn dup ncheierea lucrrilor de restaurare

Foto: (C) Rzvan CHIRITA/AGERPRES ARHIVA
 n

martie 2007, s-a marcat includerea Ateneului Romn n patrimoniul culturii

europene, prin dezvelirea unei plci comemorative pe zidul edificiului. Cu aceast
ocazie, ministrul Culturii i Cultelor, Adrian Iorgulescu declara: ''Iat, dup ce mai
bine de 100 de ani a fost considerat simbol al culturii romne, Ateneul devine un
simbol european''. Placheta comemorativ este de culoare albastr, avnd simbolul
Arcului de Triumf, schiat cu alb n mijloc i cu o stea galben. Pe plachet este scris
n limbile romn, francez i englez ''Patrimoniu european''.

Orchestra Filarmonicii ''George Enescu'', dirijor Horia Andreescu, la concertul

extraordinar susinut de artiti consacrai i tinere talente ale scenei lirice
romneti, 2014
Foto: (C) Sorin LUPSA/AGERPRES ARHIVA
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/06/la-pas-prin-bucuresti-ateneul-
roman-10-05-27

Ateneul Roman va fi inaugurat maine, dupa

indelungi consolidari si restaurari
Specializat - (N. S.)
(citeste alte articole de acelasi autor )
 Ateneul Roman va fi inaugurat maine, dupa indelungi consolidari si restaurari

Data adaugarii: 2003-08-26

Versiunea pentru tiparire

Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Festivalul "George Enescu", editia a 16-a, va incepe din acest an pe 12 septembrie, sub
auguri dintre cei mai favorabili. O mare parte a manifestarilor sale se vor putea desfasura in
conditii optime in incinta Ateneului Roman proaspat innoit.
Timp de mai multi ani - impunatorul edificu inaltat la sfarsitul secolului al XIX-lea a fost
supus unor ample si de durata lucrari de consolidare, restaurare si modernizare.
Si iata ca maine va avea loc ceremonia de inaugurare a Ateneului Roman in forma sa noua,
complet refacuta, eveniment la care este asteptat si premierul Adrian Nastase. Guvernul s-a
implicat direct in renovarea Ateneului printr-un credit extern obtinut in acest scop. "Este
pentru prima oara dupa constructia Ateneului, la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-au
facut lucrari generale de restaurare", a precizat intr-o declaratie facuta Rompres, Razvan
Theodorescu, aratand ca de-a lungul anilor s-au efectuat lucrari partiale, de aceasta data
restaurarea fiind ampla.
Initial, asa cum se poate vedea mai demult chiar din exterior, s-au refacut fatada si scara de
onoare. S-au restaurat structurile si coloanele de marmura. S-au curatat si reparat toate
profilurile ornamentale din ipsos si s-au revopsit in aceleasi nuante, mentinandu-se
"patina", iar acolo unde era necesar s-a folosit din plin pretioasa foita de aur.
A fost restaurata Sala mare de concerte (prin decopertarea tencuielilor vechi, consolidari si
camasuieli cu plase sudate si armaturi). Scena a fost extinsa cu aproximativ un metru si
jumatate, podeaua ei fiind acoperita cu parchet, iar sala avand pe jos mocheta. Si scaunele
au o tapiterie noua. Si cum a existat o grija speciala pentru pastrarea intacta a acusticii -
plusul folosit este analog celui vechi.
Pentru loji s-a utilizat, de asemenea un vinilin anumit, adus din Anglia.

Stiri similare:

Programul Festivalului
Ion Iliescu, srbtorit la Ateneul Romn de peste 100 de persoane
Ateneul Roman si-a regasit splendoarea si fastul

S-a refacut si plafonul si tamburul central al acoperisului. S-au inlocuit circuitele electrice,
instalatiile de sunet, de lumini, s-au creat canale de ventilatie.
S-a lucrat mult si la cele patru scari semicirculare, care permit accesul catre sala de concerte.
Si pe traseul lor s-au desfacut ornamentele si tencuiala veche si s-a curatat totul pana la
caramida - dupa care a urmat procesul de refacere; au fost curatate si restaurate partile
decorative, pretutindeni culorile originale fiind respectate intocmai.
Pictura de la fresca "Epopeea Poporului Roman" din sala de concerte urmeaza sa fie
restaurata intr-o alta etapa - dupa care se va pune la punct si orga.
Iar intr-o ultima faza (ulterioara festivalului "George Enescu" vor fi amenajate foaierul de la
parter si subsolul unde functioneaza un studio de inregistrari.
Prima actiune care se va organiza la Ateneul Roman va vea loc la 2 septembrie si se va
desfasura in prezenta si sub patronajul presedintelui Ion Iliescu. Este vorba despre
manifestarea "O punte intre Orient si Occident. Caile ecumenismului in Pontificatul lui Ioan
Paul al II-lea". Este vorba de un eveniment care se inscrie in cadrul initiativei Guvernului
italian de sarbatorire, in cursul anului 2003, a 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al
II-lea - initiativa cu titlul "A doua mea patrie", care este semnificativ pentru raportul
Suveranului Pontif, de origine polona, cu Italia".
Evenimentul de la Bucuresti se alatura altor cinci manifestari de mare amploare, organizate
in tot atatea locuri semnificative pentru actualul pontificat: Cracovia, Buenos Aires,
Strasbourg, New York si Roma. "Sa nu uitam ca, dincolo de faptul ca este capetenia
crestinatatii catolice, Papa este si primatul Italiei, de aceea Italia se implica in aceasta
chestiune", a mentionat ministrul Theodorescu.
Si-au anuntat participarea la aceasta manifestare, alaturi de presedintele Ion Iliescu, si
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, ministrul Razvan Theodorescu,
Arhiepiscopul romano-catolic de Bucuresti, Ioan Robu, presedinte al Conferintei Episcopale
Romane, precum si Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea. Autoritatile italiene,
promotoare ale proiectului "A doua mea patrie", vor fi reprezentate de ministrul de externe,
Franco Frattini, de adjunctul acestuia, Mario Baccini, presedinte al Comisiei nationale
pentru promovarea culturii italiene in strainatate, precum si de Vitto Grasso, directorul
Institutului Italian de Cultura.
Va participa, de asemenea din partea Vaticanului, cardinalul Luigi Poggi. Cu acest prilej,
orchestra Filarmonici "George Enescu", condusa de maestrul Cristian Mandeal, va sustine
un concert festiv.

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2003-08-
26/Ateneul+Roman+va+fi+inaugurat+maine,
+dupa+indelungi+consolidari+si+restaurari

Ateneul Romn a fost ridicat n Grdina Episcopiei, teren ce apar inea familiei Vcretilor.
Muli contemporani au criticat amplasamentul c ci locul ales era socotit ca find prea
departe de centrul oraului i foarte greu de ajuns, mai cu seam iarna. Nu avea statul destule
terenuri centrale, trebuia oare neaprat ales acest loc la marginea ora ului? n 1886 a
nceput construcia actualului edifciu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscrip ie
public, la ndemnul Dai un leu pentru Ateneu.

La recomandarea lui Charles Garnier, autorul Operei din Paris, planurile cl dirii au fost
concepute de arhitectul francez Albert Galleron, astfel nct s poat folosi funda ia deja
turnat a manejului nceput de Societatea Equestra Romn . Cldirea a fost inaugurat la
14 februarie 1888[1]. Faada este un peristil cu limea de 48 m. Cele 6 coloane ale
peristilului au 12 metri nlime, find identice n dimensiuni cu cele ale Erechteionului din
Atena. Sub peristil se af cinci medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori
ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romniei, Vasile Lupu i Matei
Basarab. nlimea total a cldirii pn n vrful cupolei este de 41 m.

n interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, i o n l ime de 16 m, are 600 de

locuri la partere i 52 de loji (n total aproximativ 794 de locuri).
n 1935, la initiaiva lui George Enescu, au fost strnse fonduri pentru construc ia orgii de
concert, amplasat n fundalul scenei.
Ateneul a fost consolidat i restaurat n perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. i
ing. Drago Badea, i a fost redeschis n 2005, cu ocazia ediiei a XVII-a a Festivalului
Internaional George Enescu.

Marea fresc Deasupra lojilor, de jur mprejurul tamburului cupolei, cu excep ia locului unde
se af scena, se desfoar o fresc lat de 3 metri i lung de 70 de metri, oper a
pictorului Costin Petrescu (1872-1954) din Piteti. Fresca, nceput n 1933 i inaugurat n
seara zilei de 26 mai 1939[2], este alctuit din 25 de scene reprezentative din istoria
Romniei: mpratul Traian intr n Dacia Legionarii romani colonizeaz Dacia Formarea
poporului daco-roman Straja roman Invazia barbarilor nceputurile poporului romn
Statornicirea Desclecarea Statul militar Statul administrativ mp r irea dreg toriilor
Cruciada romneasc tefan cel Mare Epoca de pace i credin Mihai Viteazul nceputurile
culturii romneti Horia, Cloca i Crian 1821 Revolta lui Tudor Vladimirescu Anul 1848
n Transilvania Anul 1848 n Principate Al.I. Cuza Anul 1859 Unirea Principatelor Carol I
Rzboiul de Independen Rzboiul ntregirii naionale 1916-1918 Ferdinand I ntregitorul
Epoca de consolidare Altdat, n Ateneul Romn se afa i Pinacoteca Statului. Fondul de
tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naional de Art al Romniei.
Poate nu trecem pe langa el chiar in fiecare zi, dar este cu siguranta
una dintre cladirile reprezentative ale tarii, adanc inradacinata in
constiinta colectiva a poporului roman. Pe 14 februarie 2013, Ateneul
Roman din Bucuresti implineste 125 de ani de la inaugurarea din 1888
nu putem decat sa-i spunem la multi ani si sa va chemam sa aflati
alaturi de noi 10 lucruri inedite despre emblematicul monument!
Despre Ateneu stim cu totii ca a fost construit in 2 ani, intre 1886 si 1888, iar
constructia a fost finantata prin colecta publica deja celebrul motto Dati un
leu pentru Ateneu. Insa dincolo de asta, unele detalii din trecutul cladirii raman
necunoscute multora dintre noi. Haideti sa aruncam niste lumina asupra celor
125 de ani de istorie pe care Ateneul ii adaposteste!
1. In 1886, terenul pe care urma sa fie construit Ateneul se situa mai
degraba la periferie.
Bucurestii anilor 1880 aratau cu mult diferit de ceea ce cunoastem noi astazi.
Multe din cladirile reprezentative pentru orasul de mai tarziu nu existau inca, iar
orasul insusi era mult mai mic numarul de locuitori era pe undeva pe la
200,000. Astfel, n-ar trebui sa ne surprinda ca parcela pe care avea sa fie
construit Ateneul se afla departe de ceea ce reprezenta atunci centrul
orasului; una dintre opiniile critice ale vremii considera amplasamentul
viitorului Ateneu ca fiind prea departe de centrul orasului si foarte greu de
ajuns mai cu seama iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare
neaparat ales acest loc la marginea orasului?

2. Pe amplasamentul Ateneului ar fi trebuit sa se construiasca un

manej pentru cai.
No joke! Terenul, care pe vremea aceea apartinea familiei boierilor Vacaresti, ar
fi trebuit sa gazduiasca un circ si un manej de cai. Mai mult decat atat,
constructia manejului incepuse deja, sub patronajul Fundatiei Ecvestre Romane.
Pe fundatiile acestuia s-a construit de fapt cladirea Ateneului arhitectul francez
Albert Galleron a proiectat cladirea special pentru ca vechiile fundatii sa poata fi
folosite [2], [3].
3. Ateneul din Bucuresti este inrudit cu Opera din Paris .
V-am spus deja la punctul anterior ca Albert Galleron, arhitect francez, a fost cel
care a proiectat cladirea Ateneului. Nu v-am spus insa ca el a fost ales pentru
asta de catre Constantin Esarcu, fondatorul Societatii Ateneul Roman, la
recomandarea nimeni altuia decat a lui Charles Garnier. Daca va suna cunoscut
numele sau, este pentru ca ar trebui Garnier a fost unul dintre cei mai mari
arhitecti francezi, de numele caruia se leaga printre altele si monumentala
cladire a Operei din Paris .
4. La Ateneu s-a mai construit si dupa 1888, anul inaugurarii.
In stilul romanesc cu care ne-am obisnuit de-a lungul vremii, constructia
Ateneului a mai durat o buna bucata de vreme dupa ce acesta a fost inaugurat.
Aripa din spate, dinspre str. Nicolae Golescu, n-a fost gata decat in 1897, an din
care dateaza si scara monumentala din rotonda de la parter, opera arhitectului
Leonida Negrescu. Salile de la subsol au ramas neamenajate pana in anii 20, iar
celebra fresca ce reprezinta istoria poporului roman a fost gata abia la 50 de ani
de la inaugurarea cladirii, in 1938 [2]. Ceea ce ne duce la punctul urmator:
5. Timp de 50 de ani, in locul monumentalei fresce istorice a fost un
spatiu gol.
Ideea ca pe friza ce inconjoara sala circulara a Ateneului sa existe o fresca
reprezentand imagini din istoria nationala data inca de la inaugurare, fiind
exprimata de catre Alexandru Odobescu. Vreme de mai multi ani dupa aceea, in
locul frescei a stat scris cu litere aurite textul Loc rezervat marei fresce ce va
reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor. In 1901 era cat pe ce sa
inceapa realizarea acesteia, dar oferta pictorului Stefan Popescu a fost
considerata exagerata (el cerea 80,000 de lei, in banii vremii, in conditiile in
care constructia intregului edificiu a costat 836,000 lei [4] ). Spatiul a ramas gol
pana in 1933, cand a inceput realizarea frescei actuale, opera pictorului Costin
Petrescu.
6. Gradina Ateneului adapostea pe timpuri o alee cu sculpturi.
S-ar putea sa fiti familiarizati cu statuia din bronz a lui Eminescu ce se afla acum
in gradina Ateneului, opera sculptorului Gheorghe Anghel (1963), dar in
perioada antebelica in gradina exista un adevarat complex statuar in care erau
reprezentati, printre altii, Mihai Eminescu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica,
Ienachita Vacarescu, Constantin Esarcu sau C. A. Rosetti. Din pacate, aceste
statui au fost distruse de catre regimul comunist [3].
7. Orga de concert a fost instalata la initiativa lui George Enescu.
Pana in 1935, Ateneul nu avea o orga de concert. Aceasta a fost instalata la
initiativa lui George Enescu, cel care a demarat de altfel si strangerea de fonduri
in acest sens.

8. In al doilea Razboi Mondial, Ateneul a fost aproape distrus de

bombardamente.
In aprilie mai 1944, Capitala a fost bombardata de catre fortele Aliate conduse
de catre americani si britanici (in razboi, Romania se afla inca de partea Axei,
pana la momentul intoarcerii armelor din 23 august 1944). Pe langa obiective
strategice precum Gara de Nord sau zonele industriale, au fost atacate si
obiective civile precum hoteluri ( Athenee Palace , Splendid, Ambasador),
Fundatia Carol I (Biblioteca Centrala Universitara) sau Universitatea [5].
Cladirea Teatrului National de pe Calea Victoriei a fost complet distrusa, iar
Ateneul a fost serios afectat. Ulterior, reconstructia acestuia a fost finantata
printr-o noua colecta publica, reluand traditia dati un leu pentru Ateneu.
foto: http://www.agerpres.ro/

9. Timp de aproape 20 de ani, in perioada comunista, fresca istorica a

stat acoperita.
Inceputul regimului comunist in Romania a insemnat un efort sustinut de
stergere din memoria colectiva a mostenirii perioadei Regatului. In acest sens,
fresca monumentala din interior a stat acoperita cu catifea rosie vreme de
aproape 20 de ani, din 1948 pana in 1966, deoarece includea referinte la
monarhia din Romania si la rolul acesteia in istoria tarii [3].
10. Ateneul face oficial parte din patrimoniul european.
La Berlin , pe 13 februarie 2007, Consiliul informal al ministrilor culturii din
Uniunea Europeana a aprobat introducerea Ateneului Roman pe lista
Patrimoniului European. Acest lucru este consfintit de catre o placa instalata pe
zidul cladirii o luna mai tarziu, in martie 2007.

http://fundatiaenescu.ro/ro/ateneul-roman/

Ateneul Romn este una dintre cele mai frumoase construcii din Bucureti, i chiar din Romnia, i una dintre
cldirile n care, de-a lungul timpului, au inut conferine i au cntat oameni importani ai vremurilor. Bijuteria
arhitectural respir istorie prin fiecare parte a sa, simboliznd mreia motenirii culturale a romnilor. TIRI PE
ACEEAI TEM Patru trenuri vor circula fr oprire pe ruta Bucureti-Constana, n ... Bucuretiul, cea mai ieftin
Capital din Europa BOR rspunde adevarul.ro: 70 de milioane de lei, cheltuii de Patriarh... Adevrul.ro v spune
povestea uneia dintre cele mai elegante cldiri din Bucureti i v prezint munca unui numr impresionant de
arhiteci care au contribuit la realizarea construciei. Banii au fost o problem i Atenul a fost construit n dou etape
Ca la fiecare proiect mre, participau mai muli arhiteci, iar acetia intrau ntr-o competiiei n care i prezentau
proiectele. Printre cei mai buni arhiteci ai vremii, care au intrat n competiia pentru ctigarea viitorului Ateneu, s-a
aflat i Albert Galleron, un arhitect de origine francez. Galleron a fost cel care a reuit s impresioneze prin proiectul
su i astfel s i se ncredineze proiectarea unui cldiri ce urma s devin un adevrat simbol, Ateneul Romn. n
jurul anului 1886, au nceput lucrrile de la Ateneu i n proiect, alturi de Galleron, au participat foarte muli arhiteci
romni, care au avut o contribuie major la opera finit, dup cum povetete Gabriela Mindu, confereniar doctor
arhitect la Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu. Din lipsa fondurilor destinate construirii Ateneului,
ridicarea cldirii s-a fcut n dou etape. Din primul proces a fcut parte construirea faadei cldirii, urmnd ca abia
dup civa ani s fie ridicat i aripa Golescu, o alt parte a Ateneului, atunci cnd au aprut noi fonduri. Dai 1 leu
pentru Ateneu! Pentru c nu existau bani care s fie destinai pentru un asemenea proiect, a fost demarat o
iniiativ prin care lucrrile de la actualul Ateneu Romn s poat fi ncepute i terminate. Aa s-a ajuns la celebra
lozinc care a ajutat la construcia cldirii: Dai 1 leu pentru Ateneu! n jurul anului 1900, construcia Ateneului s-a
finalizat, odat cu fresca mare din sala de concerte, dup cum povestete Gabriela Mindu, arhitect care a condus
echipa care s-a ocupat de restaurarea monumentului, dup Revoluie. Dup ce cldirea a putut fi utilizat, nu era
destinat concertelor, ori spectacolelor simfonice. Deseori, i treceau pragul oameni foarte colii din acele vremuri,
personaliti care veneau s in conferine, ori s predice. La aceste evenimente luau parte locuitorii oraului i cei
dornici de o lecie sntoas de cultur, povestit de scriitori, fee bisericeti, profesori ori pictori ai acelor vremuri. De
cele mai multe ori, n slile cldirii erau amenajate expoziii de art, iar cei mai talentai zugravi" aveau ocazia s i
expun operele. Aur, marmur i istorie n lcaul de cultur se afl o adevrat comoar, pornind de la stucaturile
realizate cu mare migal de muncitorii romni. Decoraiunile ataate pe plafon sau pe suprafaa pereilor au fost
ornate cu foi de aur i astfel s-au realizat adevrate bijuterii ornamentale. Ornamentele din Ateneu sunt foarte
frumoase i nu sunt deloc ncrcate. i alunec uor privirea pe ele , explic Gabriela Mindu. Pentru realizarea
acestor ornamente au muncit multe echipe de ipsosari, printre cei mai strlucii meteri ai vremurilor, care turnau
formele n ipsos. Printre materialele folosite la decorarea cldiri se numr i marmura, importat din Italia. Din lipsa
banilor, principala problem a Atenului, cldirea nu a putut fi decorat cu o cantitatea mare de marmur, aceasta fiind
cauza care a condus la folosirea unui alt material care o imit foarte bine, stucomarmura. Elegana cldirii este
completat de 12 coloane circulare, n interiorul crora, povestete arhitecta, sunt stlpi metalici realizai din ine de
tren. Ateneul, reparat i restaurat de mai multe ori De-a lungul timpului, cldirea bucuretean a intrat n lucrri de
consolidare de mai multe ori, de la extinderea zonei subsolului i pn la reparaii de mare amploare la cupola i una
dintre aripile cldirii. n anul 1944, o parte din Ateneul a fost avariat de bombardamente, iar dup ce apele s-au mai
linitit, zonele afectate ale cldirii au intrat ntr-un amplu proces de reparaii. Abia n 1994, Gabriela Mindu, alturi de
ali arhiteci i experi, a participat la procesul de restaurare n care a intrat cldirea i care a durat aproximativ 7 ani.
Iniial era vorba despre un proces parial de restaurare, ns, n urma studiilor s-a ajuns la concluzia c toat cldirea
va trebui s ntre n acest proces , adaug arhitecta. Pentru ca Ateneul, care astzi gzduiete Filarmonica, s aib
n interior mai multe sli dedicate practicii muzicale, au fost create numeroase studii pentru acustic i pentru
tencuial, aplicndu-se mai multe tratamente. ntregul proces, dedicat aflrii problemelor din interiorul cldirii, a fost
unul de o amploare extraordinar la care au participat echipe de experi bine pregtii. Au fost fcute sondaje
interioare i exterioare, de la nivelul subsolului, pn la nivelul trotuarului, declar arhitecta. i biodegradarea cu
microorganisme a fost o real problem cu care a trebuit s se confrunte cldirea. ncepnd din subsol i pn la la
nivelul plafonului cldirii, microorganismele au afectat Ateneul. Acest lucru a fost cauzat de lipsa aerisirii, proces
esenial pentru ntreinerea unei asemenea cldiri. Drago Badea i Silvia Caraman sunt doi dintre inginerii i
coordonatorii lucrrilor de consolidare de la Ateneu , completeaz Mindu, dar i doi dintre cei care au identificat
problemele care mcinau Ateneul nainte de restaurare.

http://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-ateneu-
1_5178f85a053c7dd83f45cdf0/index.html

Fresca lui Costin Petrescu mpodobete sala mare de concerte a Ateneului, NU holul de la intrare. Cele
4 scari n spiral sunt opera lui Carl Storck. Mozaicurile i stucatura, inclusiv marmura artificial a
coloanelor din holul Ateneului au fost executate de firma Fra ii Axerio. Sala de concerte NU este
decorat cu alte fresce, n afar de cea realizat de Costin Petrescu. Decorul cupolei a fost realizat de
Fr. Bohaker. Iosef Kott, Larsen, Fritz Elsner, I Dollischek, W Dietz sculptat, au pictat i au aurit
ornamentele din sala mare de concerte, ale tavanului holului mare, ale slilor de muzeu din Ateneu.

emilia / 12-Aug-2009

Ateneul Roman a fost construit in 1886-1888 pe strada Franklin nr.1, teren donat prin testament de
contele Scarlat Rosetti, la initiativa doctorului Constantin Esarcu (1836-1898), istoricului Vasile
Alexandrescu Urechia (1834-1901) si agronomului Petre S. Aurelian (1833-1909), care au detinut si
importante demnitati politice in epoca. Acestia au infiintat la 28 ianuarie 1865, Societatea culturala
"Ateneul Roman", cu sediul initial in casa lui Costache Ghica, langa gradina Cismigiu.
Monumentala cladire a Ateneului inalta de 41 m pana la cupola, are la intrare opt coloane de 12 m, ce
sustin frontonul, asemenea templului Erechteion din Atena. Cupola acoperita cu tabla zincata, prezinta
20 de ferestre ornamentate cu cununi si lire si se termina cu un tripod facut dupa modelul choragic al
lui Lysicrat din Atena, intruchipand urna invingatorilor. A fost proiectata si executata de firma Benheld
din Grunberg - Silezia, in anul 1887. Cupola metalica porneste de pe un inel de compresiune si se
descarca pe un alt inel perimetral. Scheletul celor 20 de semiarce se sustine prin tiranti (carlige
metalice), peste care sunt prinse elemente orizontale de lemn, peste care vine scandura (astereala) si
invelitoarea de tabla cu ornamente ( flori de acant si coarne de berbec) asezate pe suport de lemn si
sustinute de contraforti. Electismul constructiei nu a scapat de critici privind disonanta stilurilor,
dihotonia dintre linia neoclasica a fatadei si barocul cupolei sau raportul dintre elansare si forma
boltita, ce induce un efect de turtire. In interior, holul de la intrare este sustinut de douasprezece
coloane dorice decorate in stuc roz, cu "Istoria Romaniei", fresca realizata de Costin Petrescu.
Cele patru scari in spirala, din marmura de Carrara, opera arhitectului venetian Lardel, conduc la etaj,
in sala de concerte de 28,50 m diametru si 16 m inaltime, decorata cu fresce realizate de Napoleon D'
Este, Henry Kubler, Nicolas Schwalbach si Fritz Elsner. La ultimele lucrari de restaurare (2002-2007),
Ateneul a fost consolidat din subsol si pana la cupola. S-a pornit cu turnarea de placi, cu refacerea
podurilor si sarpantelor adiacente cupolei, s-a refacut luminatorul, scara monumentala, decoratiunile
interioare, fresca si orga. Acoperisul a fost restaurat de o echipa de tinichigii si dulgheri condusa de
Tania Preda, sef de santier la "Aedificia Carpati".
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)

http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Ateneu
l%20Roman/1072

"Joia aceasta vom vorbi despre principiile restaurrii monumentelor istorice din Bucureti, vom
parcurge istoria restaurrii recente a unor monumente precum Ateneul Romn, Biblioteca Central
Universitar, Hotelul Continental, Arcul de Triumf, n contextul n care Bucuretiul este o zon cu risc
seismic ridicat. Abordarea va fi i din punct de vedere cronologic: dezastrele, intervenia uman i
interesele imobiliare.", anun Muzeul Municipiului Bucureti.

Conferina va fi susinut de Dan Constantin Lctu - specialist atestat de Ministerul Culturii i

Cultelor n domeniile: restaurare arhitectur, inginerie-consolidare, restaurare structuri istorice,
urmrirea comportrii n timp a monumentelor istorice, cu un bogat portofoliu de lucrri:

1. Ateneul Romn Bucureti monument de arhitectur clasa A restaurare i consolidare, refacere

acoperi, restaurare fresc lucrare finanat din fonduri internaionale 1990 - 2003

http://www.b365.ro/conferinta-despre-restaurarea-monumentelor-istorice-
din-capitala-la-muzeul-municipiului-bucuresti_247132.html#n
Articol realizat de Prof.ing Nicolae Noica, publicat n
ediia print Expres Magazin, din aprilie.

Schiele Ateneului Romn sunt prezentate n premier.

Romnii fr tiin, litere i art nu pot merge nainte,
pentru c n timpul n care trim numai popoarele
luminate pot aspira i ajunge la adevrata mrire.

n jurul acestei idei au neles s se grupeze civa

romni adevrai Nicolae Kretzulescu, Constantin
Esarcu, Petre S. Aurelian, V. A. Urechia care doreau
binele i prosperitatea rii.

Iniiativei lor se datoreaz nfiinarea n anul 1865,

acum 150 de ani a Societii Ateneul Romn. O
adevrat instituie de cultur care prin conferinele
sale a nsemnat de fapt nceputul dialogului pe care
intelectualitatea romn l-a ntreinut cu publicul.

Dar marea lor dorin a fost s aib o cas proprie.

mplinirea acestui gnd din punct de vedere financiar s-

a putut realiza din momentul n care omul de cultur
Scarlat Rosetti a donat pentru construirea Ateneului
suma de 200 de mii de lei aur. Interesant c i-a scris
testamentul pe data de 9 aprilie 1870, n Joia Mare, an
n care Patele a czut n acele zile, exact ca i astzi.

Cldirea a nceput s prind contur la 26 octombrie

1886, cnd n prezena Regelui Carol I i a membrilor
fondatori ai societii s-a pus piatra de temelie a
Ateneului Romn.
Cu acel prilej n 1886 s-a ntocmit i un act de fundare
care a fost pus n fundaie i n acelai timp s-a nscris
acest document pe dou plci de marmur (2,75*3m)
fixate, n rotonda Ateneului, spre aducere aminte.

n furia sa de a distruge tot trecutul rii, regimul

comunist le-a nlturat brutal n anii 1950.

Astzi dup 65 de ani, am avut ansa s le descoperim

ntr-un subsol al Ateneului n bun parte deteriorate.
Sperm la un act de dreptate, de repunere pe locul lor
n msura posibilitii de restaurare. Iar pentru a
cunoate istoria acestui edificiu ncercm s o
prezentm.

Toat lumea tie c Ateneul s-a nscut din iniiativa

unor romni de suflet ajutai de generozitatea
publicului i c autorul proiectului este arhitectul
francez Albert Galleron. Puini tiu cum a fost lansat
aceast frumoas chemare: Dai un leu pentru
Ateneu!i mai puini tiu, ns, c la stabilirea
concepiei tehnico-funcionale i estetice a acestei
monumentale construcii un mare aport revine unor
personaliti ale arhitecturii i ingineriei romneti i c
edificiul a fost ridicat n mai puin de 16 luni, graie unei
serioase pregtiri tehnice i organizatorice a
specialitilor nostril.
Scarlat Rosetti face prima donaie

nfiinat n anul 1865, din iniiativa lui Constantin

Esarcu, Societatea Ateneul Romn se impune ca o
permanen n viaa cultural a rii.Perspectiva unui
local propriu al Ateneului s-a deschis o dat cu prima
donaie fcut de Scarlat Rosetti pentru facerea ntru
aceast capital a unei biblioteci publice, sugerndu-
se concurenilor s se orienteze n planurile lor dup
modelul noului Palat al Bibliotecii Imperiale din
Paris.Formalitile acestea au prelungit nceperea
construciei.Dup ncetarea din via a lui Scarlat
Rosetti, suma disponibil(200.000 lei aur) nu era
suficient pentru realizarea unui local n condiiile pe
care le gndise C. Esarcu, care dorea ca edificiul
destinat Artei i tiinei s fie monumental. n
asemenea condiii, pentru obinerea unor fonduri
suplimentare de cinci sute de mii lei se organizeaz o
loterie public, autorizat de guvern prin decizia
5859/30 aprilie 1885. n Nota nr. 487/16 octombrie
1885 a lui C. Esarcu, prezentat membrilor biroului
Ateneului, se arta:ara ntreag ntr-adevr, rspunde
cu simpatie la apelul ce am fcut de a se asocia cu noi
pentru o oper eminamente naional i particip cu o
bunvoin neobinuit la loteria ce am organizat n
vederea ndeplinirii acestui scop.

Balul de la Teatrul Naional

i ntr-adevr, Gazeta Buzului, de joi 12 decembrie

1885, face apel la toi aceia care doresc progresul
tiinei i al literelor, la toi aceia care iubesc ntinderea
luminei n aceast ars formeze un comitet, care s
strng un fond care s-l trimit Comitetului Ateneului
i a mai avea i sarcina de a vinde oarecare bilete ale
loteriei Ateneului; la Teatrul Naional se organizeaz un
bal n seara de 30 noiembrie 1885 n urma cruia se
cumpr 12.300 bilete a un leu. Tot atunci a fost lansat
chemarea DAI UN LEU PENTRU ATENEU

Tragerea loteriei a avut loc la 22 mai 1886 n Grdina

Cimigiu.Lozul cel mare era n valoare de 75.000 lei,
fiind semnat de Nicolae Kreulescu i Constantin
Esarcu.Imediat ce s-a dispus de fonduri, Societatea
Ateneul Romn cumpr, prin Convenia din 21 iunie
1886, de la Societatea Ecvestr Romn, locul din str.
Episcopiei 6, precum i materialul de crmid aflat n
temeliile sale i scndurile de mprejmuire a lui. Pe
aceste temelii pregtite pentru un circ cu manegiu de
cai, arat chiar arhitectul francez Galleron, a fost
nlat Palatul Ateneului Romn.

Dup ce problema fondurilor i a locului a fost

rezolvat, comisia pentru executarea localului, spre a
urgenta lucrrile, a reinut anteproiectul prezentat de
arhitectul francez Albert Galleron. Pe acesta l supune
ns expertizei unei comisii formate din nume de
rezonan ale vieii noastre tehnice: arhitectul-inginer
Alexandru Orscu(1817-1894), primul director al colii
de conductori de poduri i osele (1851), primul
director al Direciei Lucrrilor Publice(1860), primul
preedinte al Societii Arhitecilor romni(1891-1894),
autorul localului vechii Universiti din Bucureti (1857-
1869), al hotelului Bulevard, arhitectul-inginer Ion
Mincu(1852-1912), personalitate de frunte a arhitecturii
romneti la rscrucea veacurilor XIX i XX, fondatorul
curentului cunoscut de specialiti sub denumirea de
neoromnesc, militant activ pentru o arhitectur
modern, inspirat din tradiiile romneti, autor al
Casei Lahovary, Bufetul din os. Kiseleff, coala
Central de fete (1890-1894);arhitectul-inginer
I.N.Socoloescu(1856-1924), unul din fondatorii colii
superioare de arhitectur din Bucureti(1892), redactor-
ef (1890-1894) al primei reviste romneti de
specialitate Analele de Arhitectur, autor al fostului
Palat de Justiie din Craiova(1890), azi Universitate,
Casa Ionescu Gion din Bucureti(1891), primriile din
Piteti i Clrai etc; inginerul arhitect Grigore Cerkez
(1850-1927), profesor la cola de poduri i osele i la
coala superioar de arhitectur, autor al Casei
Dissescu( azi Institutul de Istoria Artei), al Institutului de
arhitectur din Bucureti, autor al primei retaurri
moderne a unui monument istoric Biserica Sf. Nicolae
Domnesc din Curtea de Arge(1912) i inginerul N. Cucu
Starostescu(1851-1912), inginer-ef al Municipalitii
oraului Bucureti la sfritul veacului trecut, director al
Societii Romne de Construcii i Lucrri Publice,
autor al proiectului uzinelor Grozveti, podului de pe
Arge la Copceni.
Lumina s vie dinspre Nord

Raportul prezentat de comisia mai sus amintit, la 16

mai 1886, sublinia c a avut n vedere la cercetarea ce
a fcut anteproiectului s nu neglijeze nimic pentru
a se asigura att buna organizare a deosebitelor
servicii, ct i toate garaniile de confort , i mai cu
deosebire de siguran indispensabil oricrui edificiu
destinat a conine nu numai o mare aglomeraiune de
persoane, dar i nsemnate coleciuni de bogii literare
sau artistice, de asemenea prevenirea oricrui
incendiu sau chipul de a-I nimici efectele , precum i
s i se dea toat soliditatea cuvenit i s i se
imprime n cele mai mici detalii un caracter nalt de
seriozitate, justiie i raiune. S reinem cteva din
observaiile i recomandrile fcute.Astfel, analizndu
se partea constructibil a edificiului se subliniaz lipsa
calculelor care s poat justifica dac grosimea
actual a zidurilor de temelie ar putea s suporte fr
pericol greutatea construciilor viitoare i dac
dimensiunile zidurilor prevzute a susine cupola sunt
destul de puternice pentru a rezista greutii acesteia
i mpingerile laterale. Pentru realizarea ncperilor
bibliotecii destinate s adposteasc cri de valoare,
manuscrise preioase etc se arta c va trebui ca
prin alegerea materialelor ce au s intre n
construcie acestea s fie aprate n contra
incendiilor. n ceea ce privete luminatul la bibliotec
i muzeu, acesta se recomand a se face natural , iar la
muzeu , se cerea ca lumina s vie dinspre nord
pentru a feri obiectele expuse de reflexurile de lumin,
foarte vtmtoare pentru tablouri cu deosebire.

Aplicarea plafonului slii de spectacol imediat sub

acoperiul cupolei conform anteproiectului este
considerat greit. De aceea se cere a se reserve o
arecare distan ntre plafon i acoperiu , deoarece
spaiul este necesar pentru inspectarea la anumit
interval a arpantei acoperiului, pentru unele
reparaii pariale ale plafonului, ct i pentru instalarea
diferitelor aparate ce servesc la luminarea slii de
spectacol. Prin analiza fcut, comisia a ajuns la o serie
de concluzii ce au impus schimbri radical n
anteproiect.Acestea sunt cele care, n final, au condus
la realizarea unui edificiu funcional, esthetic i cu un
grad de durabilitate i siguran remarcabil, lucru din
plin confirmat de implacabilul arbitru ce este timpul cu
vicisitudinile sale.

La 26 octombrie 1886, se pune piatra

fundamental

Fr ndoial, exist o sum de date tehnice cuprinse n

documentele cercetate, care susin aceast nou
perspectiv. Fapt este c, la 24 mai 1886, arhitectul
Galleron se angajeaz a-i reface proiectul pe baza
recomandrilor naintate de comisia de expertiz
romn.

Pentru nu a mai ntrzia lucrrile, comisia pentru

executarea palatului se ntrunete la 20 iunie 1886 :

-numirea arhitectului C.Bicoianu ca architect diriginte;

-darea n licitaie numai a construciei de rou la care

sunt invitai:Societatea de Construcii, ing. Cuarida i
ing. C.Olnescu, arh. I.Socolescu i Dobre Nicolau.
Lucrrile de rou au fost date spre execuie
antreprenorului Dobre Nicolau, din Bucureti, str. tirbei
Vod 116, ce ofertasecu un sczmnt de 5 lei la sut
sub deviz

-cu care se ncheie contract la 1 iulie1886. n contractul

ncheiat se preciza c antreprenorul are obligatia de a
conduce lucrrile cu cea mai mare activitate pentru
a le termina la terminul stabilit.n privina materialelor ,
se specifica sarcina serviciului de arhitectur al
Ateneului Romn de a pune la dispoziia
constructorului toat pietrria ce va trebui ca s se
aeze de-odat cu ridicarea zidriilor pe unde va cere
trebuin, toate grinzile de fer cu lungimile esacte
dup locuri, toate coloanele de font sau fier i orice va
trebui n construcie afar de cele prevzute n seria
de preuri care a servit la licitaie, se va da la timp
asemenea i nvelitoarea .

Ca anex la contract gsim i seria de preuri pe baza

creia antreprenorul Dobre Nicolau se angaja la 27
iunie 1886 s execute lucrrile.

Pentru a se putea ataca lucrrile la 1 septembrie 1886,

Albert Galleron prezint o parte din completrile
solicitate i un memoriu n care arat c pentru a
conserva la edificiu un aspect monumental se aplic
adesea i cu mare succes sistemele de a ntrebuina
osatura metalic pe zidrie, subliniind mai departe
caceast osatur constituie un ansamblu foarte solid
i indicat n particular rilor supuse la cutremure de
pmnt . Primria oraului Bucureti elibereaz
autorizaia de construcie nr.140 din octombrie 1886. n
aceste condiii, la 26 octombrie 1886, ora 2 dup-
amiaz s-a pus piatra fundamental a Palatului
Ateneului. Cldirea Ateneului s-a realizat n dou
etape.n prima, situat ntre 1886-1889 s-a zidit
cldirea propriziu-zis, corpul principal, deasupra creia
s-a ridicat cupola.n cea de-a dou etap, 1893-1897,
s-a adugat o anex lipit n spatele edificiului. Dei
este bine cunoscut mprirea interioar, reamintim
c, prin patruscri ncolcite , se ajunge la sala
mare de conferine i concerte, ncperea de
cpetenie a edificiului cu un diametru de 28,5m i
nlime 16 m. Sala are deasupra un plafon suspendat
prin intermediul unor tirani(bare de oel) de arpanta
metalic a cupolei. arpanta acestei cupole,
remarcabil prin form i simplicitatea construciei,
precum i prin elegan i uurina sa, este executat
din oel moale. Ea este alctuit din 20 cpriori dispui
radial, inel de nchidere central i inele de ncingere .

Cpriorii sunt alctuii dintr-o inim de tabl i dou

cornier formnd o seciune T. Ei reazem la partea
superioar pe inelul de nchidere i la cea inferioar pe
zid. Diametrul interior al cupolei este de 29.16 m, iar
nlimea de 13 metri. Greutatea arpantei, mpreun
cu cadrele ferestrelor, este de 42.000 kg, ceea ce
nseamn 63kg/m2 suprafa de nvelit.

Proiectul i construcia au fost fcute de firma Beuchelt

din Grunberg- specializat n poduri i construcii
metalice, cu care se ncheie un contract la 9 februarie
1887. Contractul prevedea la punctual 11 c firma va
rspunde de furnitur timp de 2 ani de la recepiea
provizorie .

Al Odobescu- ncntat de miatra urzeazl a

acoperiului

Inginerul proiectant a fost I. Schwalbach. Deoarece s-a

presupus c tencuiala, mpreun cu decoraia
plafonului, ar putea s crape prin dilataia acestor
bare(tirani), s-a afectutat un calcul ( la 1886!), innd
cond de influena temperaturii asupra deformaiilor i
eforturilor produse n aceste bare, concluziile fiind
confirmate ulterior de realitate. Confecia metalic a
cupolei sosete n ar n a doua jumtate a lunii mai.
Montajul cupolei ncepe n iunie 1887 i se termin n
luna noiembrie.

Despre acest montaj se exprim foarte plastic Al

Odobescu n anul 1888/14 februarie: Acoperiurile au
fost ncheiate numai din fier i din zinc si foarte nimerit
s-au potrivit n miastra lor urseal ca s rabde i gerul
iernii i aria verii, cci fie spus- junele arhitect
dirigente mi-a comunicat curioasa informaie c ntre
cele 30 de grade de cldur din iulie trecut cnd s-a
aezat nvelitoarea domului i cele 28 de grade sub zero
de acum vreo lun, adic n nemaipomenita la noi
preumblare a mercurului termometric pe un spaiu de
58 de grade, fierria Ateneului s-a dilatat numai cu 12
cm. Cupola central, acoperit cu zinc, se termin cu
un coronament ornamental din care rsare tripodul care
amintete de o capodoper a arhitecturii greceti
monumetul choragic al lui Lysicrat ( denumit i
felinarul lui Demostene), simboliznd premiul ce se
acorda nvingtorilor eleni din luptele poetice, de
oratorie i artistice.

Storck autorul scrilor

Pentru lucrrile de finisaje exterioare i interioare s-au

folosit materiale de cea mai bun calitate, iar execuia a
fost ncredinat unor meteri i artiti pricepui. S
reinem doar c execuia celor patru scri de marmur
de Carrara a fost contractat cu sculptorul C. Storck ,
cruia i s-a cerut, totui, ca nainte de nceperea
lucrrilor s depun o mic prob de scar lucrat
gata
Lucrrile de stuc pentru imitaia marmurei la coloanele
rotondei centrale sunt opera frailor Axerio din Slnic
Prahova (ce aveau i o reputat fabric de ipsos),
pentru care li s-a conferit medalia Crucea de cavaler.

Lucrrile au fost executate ntr-un ritm foarte alert,

astfel c, la 10 noiembrie 1887, erau terminate lucrrile
de zidrie, acoperi, tencuieli, nchideri laterale,
tmplrie ferestre, geamuri, lucrri ce se ridicau la
valoarea de 513. 797, 52 de lei.

Inaugurarea

La 14 februarie 1888, ora 8,.30 seara, ciclul de

conferine anunale s-a deschis n noul local, ntr-o sal
mic de la parter, cci sala cea mare nu era nc
terminat n interior. Monumentualul edificiu a suferit
mari avarii n urma bombardamentelor aviaiei germane
din 1944. Refacerea cldirii s-a fcut pe baza
generozitii publicului romn care a rspuns i de
aceast dat la apelul public lansat de comitetul
Ateneului, prin care se spunea c se dorete ca
grandioasa construcie s renasc prin aceeai dragoste
a publicului, a crui nlare spiritual este nsi
raiunea existenei sale.

Lucrrile de proiectare i refacere a construciei

avariate au fost executate sub conducera ilustrului
nostru constructor, cel care a fost inginerul Emil Prager.
n Fondul Ateneului Romn de la Direcia General a
Arhivelor Statului, n dosarul 5/1944, se pstreaz pe
131 de pagini ( fila 17 fila 138) numele celor ce au
subscris pentru repararea locaului. S reinem cteva
nume- Dimitrie Pompeiu 7.000, profesor Dragomir
Hurmuzescu 30.000 lei, Ioan Jalea 10.000 lei, Ion N
2.000 lei, Iacovache Noica 1.000 lei, Ion N. Solacolu
5.000 ,. Constantin Chiriescu 10.000 lei, inginer I.S.
Antoniu 500 lei, Horia Hulubei 20.000 , D. Hagiescu
1.000 lei, clasa a VII- a B Liceul lazr, clasa a 5-a B
Liceul Lazr 6.200, eleve clasa I Carmen Silva 3.350 lei.

Cutremurul din 4 martie 1977 a produs o serie de avarii

ce au fost n scurt timp remediate. Cutremurul din
august 1986 i cel din luna mai 1990 au produs fisuri n
pilatrii de zidrie (deasupra inelului de rigidizare) i n
zidria portant a slii de concerte, n zona portalului de
intrare, afecnd fresca interioar.

Iat, pe scurt, cteva date privind construcia Ateneului

Romn. Generaiei noastre i revine nobila misiune de a
restaura i conserva acest edificiu pentru a-l transmite
viitorimii.