Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU” BUCURESTI

Pagube datorate neglijenţei oamenilor


Blocul Wilson - Creditul Rural
şi alte cazuri din afara Romaniei

Greşeli în Proiectare, Execuţie, Exploatare


Profesor coordonator: prof.dr.arh. Ana-Maria DABIJA

stud.arh. Radu-Alex ANICA


Grupa 41B
Facultatea de Arhitectură
An Universitar 2013-2014
"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B

Prăbuşiri, avarii, pagube datorate neglijenţei oamenilor

Preambul
După cel de-al Doilea Război Mondial, în domeniul ştiinţei s-a afirmat şi
dovedit ulterior faptul că tehnologia va fi atât de avansată încât intr-un viitor apropiat
maşinile vor face toată treaba în locul oamenilor.
Folosindu-se toate descoperirile tehnologice avansate posibile din perioadele
respective, putem observa că în ultima jumătate de secol această afirmaţie nu este
departe de adevăr, deşi mai există totuşi sectoare în care este necesară prezenţa
oamenilor pentru anumite activităţi şi/sau îndatoriri pe care maşina nu le poate
executa, iar maşinile sunt tot manipulate de către om în procesele de creaţie,
menţinere sau intervenţie. Dacă omul este acea fiinţă care controlează aceste
acţiuni, inseamnă că tot omul este acela care are responsabilităţile respective pentru
acţiunile sale, iar oamenii care sunt implicaţi în domeniul arhitecturii, construcţiei,
ingineriei au de asemenea responsabilităţi.

Cine greşeşte? De ce?


În cadrul procesului complex de concepere- proiectare- construire- finisare-
finalizare a oricarei construcţii trebuie să se ţină cont de faptul că există un numar de
oameni, mai mic sau mai mare, care se ocupă de aceasta în fiecare din etapele sale.
De la conceptul imaginar, la proiectul pus pe calculator/hârtie, la procesul de
dezvoltare, până la finalitatea sa, construcţia trebuie sustinută de un anumit număr
de acţiuni ce pot reda corect sau nu intenţiile iniţiale.
Folosesc termenul "intenţii" deoarece ele sunt importante în abordarea şi
creaţia construcţiilor şi, de asemenea, în reprezentarea domeniului arhitecturii. Orice
proiectant, inginer, muncitor, proprietar şi beneficiar al unei clădiri trebuie să
inţeleagă că în cadrul intenţiilor lor există mai mult decât "intenţia de a face artă"
şi/sau "intenţia de a face profit". Orice intenţie nu se transformă în acţiune fără
responsabilitate şi orice intenţie, în mod normal, nu ar trebui aplicată fără a fi
susţinută de corectitudine şi interes faţă de sine şi, de asemenea, faţă de ceilalţi.
Orice lipsă de responsabilitate raportată la intenţiile amintite reprezintă dovadă de
ignoranţă, grabă sau indiferenţă, care pot determina pierderi, atât materiale, cât şi de
vieţi omeneşti.

"Din greşeli se invaţă. [...]


[...] Proverbul de mai sus nu este insă o scuză. [...]"1 Cine greseste? Proiectantul
care poate uita sau nu foloseste anumite materiale, sau le inlocuieşte în scopuri
"economice"? Constructorul care spune că execută ce e în desen, dar nu
intenţionează să se consulte cu proiectantul dacă observă ceva greşit sau neinţeles?
Beneficiarul, care poate hotărî o schimbare de ultim moment în timpul execuţiei unei
clădiri?
La fel ca o ţigară nestinsă care poate da foc unei păduri întregi, o simplă
"eroare banală" facută fără intenţie şi fără a se ţine cont de siguranţă poate avea
efecte devastatoare.
____________________
1Ana-Maria DABIJA, Radu PETROVICI, Anamaria MORTU - "Degradări ale anvelopantei clădirii"

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 2


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Cine plăteşte?
Dintotdeauna au existat legi care se aplică în cazul oricărei acţiuni privind atât
execuţia, cât şi menţinerea în funcţiune a unei clădiri, fapt ce aduce responsabilităţi
tuturor oamenilor implicaţi, in cadrul construcţiei, dar şi din afară. Astfel există este
constituit un sistem de ordine şi disciplină pentru o intreagă societate. Cu ajutorul
acestor legi ne putem da seama şi cine plăteşte:

Legea nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii

Art.29 –
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii
de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu
execuţia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit
obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de
10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată
durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistentă rezultate din
nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Art.31 –
Constituie infracţiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea
unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori
executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind
stabilitatea şi rezistenţa, dacă acestea ar putea produce una sau mai multe dintre
urmatoarele consecinţe:
 pierderi de vieţi omenesti,
 vătămare gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor
persoane,
 distrugerea totală sau parţială a construcţiei,
 distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante,
 ori alte consecinţe deosebit de grave.

Fapta prevăzută în aliniamentul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 10 la


20 de ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul in care a avut drept urmare
 distrugerea totală sau parţială a construcţiei,
 moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori a sănătaţii uneia sau
mai multor persoane,
 distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante,
 ori alte consecinţe deosebit de grave.

2, Legea nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii,


http://www.euroavocatura.ro/legislatie/60/Legea_nr__10_1995,_privind_calitatea_in_constructii

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 3


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
BLOCUL WILSON - CREDITUL RURAL
(1935) Arhitect: State Balosin

“Blocul Wilson” sau “Creditul Rural” este un


imobil construit în anul 1935, înalt de 14 niveluri,
cu rol multiplu, având un numar de 120 de
apartamente, numeroase birouri de lucru, precum
şi spaţii comerciale aflate la parterul acestuia.
Clădirea este una din operele arhitectului
interbelic State Balosin şi este amplasată la
intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu
strada Dem. Dobrescu 13 (fosta strada Wilson, de
la care şi-a primit şi numele).
State Balosin (născut pe 16 noiembrie
1885, in Negoieşti, judeţul Mehedinţi şi decedat în
1953) a fost unul din arhitecţii români
reprezentativi ai arhitecturii interbelice şi a
proiectat unele dintre cele mai cunoscute clădiri
ale Bucureştiului. Printre acestea, se pot
recunoaşte “Creditul Minier”, imobilul “Pherekyde”
şi, respectiv, imobilul “Wilson” pe bulevardul
Nicolae Balcescu.
Blocul Wilson, din punctul de vedere al
aspectului, prezintă o arhitectură modernă în
combinaţie cu stilul art-deco folosit atât local cât şi
periodic, fiind un stil predominant bulevardului N.
Bălcescu şi unul din stilurile arhitecturale specifice
perioadei interbelice în România.
Expresivitatea este amplificată prin simetria
pe direcţie orizontală de-a lungul străzilor şi apoi,
la un moment dat, prin schimbarea direcţiei pe
verticală la colţul clădirii, folosindu-se dominanta
inaltă sub forma unui turn, acţionând ca punct de
localizare, cat şi ca zonă de observare.
Acest colt nu mai exista astazi din cauza
unor neglijente aparute in perioada postbelica.

____________________
Surse foto: http://wikimapia.org/15638810/ro/Blocul-Wilson-
1933

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 4


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Pentru forma structurii s-a luat în
considerare forma lotului disponibil ei, fiind una
de colţ şi luând o forma într-un unghi ascuţit
pastrându-se o distanţă de aproximativ 3-4 metri
faţă de limita de trotuar.
Din punct de vedere al structurii, pare a fi
diferită în interax, dar fiecare ochi de planşeu nu
depaşeşte mai mult de 7 metri. Structura clădirii
este de tip mixt, fiind formată atât din stalpi şi
grinzi, cât şi diafragme şi pereti structurali.
Aceste elemente structurale sunt din beton
armat, oferind o rezistenţă optimă clădirii, chiar
daca nu a fost construita dupa anumite norme si
condiţii antiseismice.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi după

În 1940 au fost o serie de cutremure, începând din luna iunie, cu magnitudini


cuprinse intre 4 şi 5 pe scara Richter. În octombrie a avut loc un cutremur de 6.5
magnitudine, iar pe 10 noiembrie în acelaşi an, un cutremur devastator de 7.7 pe
scara Richter, în urma căruia blocul a trecut cu succes testul rezistenţei la cutremur.
După al II-lea Razboi Mondial şi după instalarea mişcărilor socialiste în
România, a fost o perioadă de transformări. Spre încercarea de a face o nouă
imagine, s-au luat în considerare diverse metode drastice reprezentate prin
schimbări, demolări, intervenţii.
Blocul Wilson nu a facut excepţie de la această poveste. În anii ‘50, în urma
unor vizite la restaurantul aflat la parter, administratorii clădirii de la acea vreme au
avut impresia că intrarea respectivă din colţul clădirii “nu avea tocmai un aspect
minunat”. Prin urmare, fără să se ia în considerare nici o măsură de precauţie şi nici
o analiză structurală sau calcul, fără a se ţine seama de nici un fel de norme în
construcţii, s-a hotărât eliberarea intrarii şi spargerea pereţilor de la parterul din colţul
clădirii. Această acţiune a permis construirea unei măsti banale de intrare cu vitraj de
sticlă, dispus pe diagonală.
În urma acestor modificări, acest
colţ al blocului s-a incărcat gravitaţional
cel mai mult din toată structura,
porţiunea rămânând “în aer”, fiind practic
sprijinită în consolă la etajul 1. Deşi între
anii 60-70 s-ar fi auzit de anumite
crăpături sau uşoare avarieri de la
locatarii clădirii, tot nu s-a luat in
considerare situaţia, până la ceea ce
avea să urmeze.

____________________
Surse foto:
http://wikimapia.org/15638810/ro/Blocul-Wilson-
1933

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 5


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B

Cutremurul din 1977


Printre clădirile grav avariate ale Bucureştiului se constată şi Blocul Wilson.
Aceasta a suferit datorită acţiunii schimbărilor precizate de la nivelul parterului. Din
cauza cutremurului, intregul colţ al clădirii s-a desprins din structura rămasă şi a
colapsat. Partea de observator de la ultimele 2 etaje s-a spulberat complet, iar ceea
ce a rămas din colţ s-a nivelat la sol, stând încă în picioare “sprijinit” de restul clădirii.
Presiunea exercitată asupra colţului în jur de 20 de ani şi cutremurul insuşi
sunt cauzele principale ale cedării acestuia. Consola, intr-un mod de neaşteptat, a
ţinut colţul stabil atâta timp datorită geniului arhitectului State Balosin, insă neglijenţa
şi practic “moftul” unor “şefi comunişti” a cauzat cedarea sa. Norocul a fost că nimeni
nu a fost omorât în urma evenimentului, insă cei care aveau apartamente acolo au
rămas de la 140 de metri pătraţi cu numai 60 de metri pătraţi fiecare, iar restaurantul
a fost complet prabuşit sub greutatea colţului.
Efectul degradării s-a extins şi înspre restul clădirii şi în urma acestora s-a
încercat o refacere a acestei parţi a clădirii, la fel ca şi a celorlalte clădiri afectate, şi
în urma instaurării unei noi legislaţii de construire ce
condiţiona rezistenţa la un alt posibil eveniment
seismic cu magnitudine de 7 grade.

Rezultatul
În urma refacerii, s-au folosit spaţiile rămase,
cărora li s-a dat utilitate de garsoniere, iar parterul a
rămas cu destinaţie de spaţiu comercial.
Deşi aspectul nu este unul satisfăcător, s-a
reuşit... oarecum asimilarea acestuia restului clădirii
şi, prin calcanele false amplasate s-a putut recreea
într-un fel anume verticalitatea pe care a avut-o
cândva. Din punct de vedere structural, însă, în urma
refacerii s-a considerat necesară şi respaţializarea
clădirii în jurul fostului turn.

Sursa foto:
http://rezistenta.net/2009/01/posta-mare-si-blocul-wilson-ieri-si-azi.html

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 6


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B

În cadrul aparentelor calcane se află o structură din stâlpi de beton armat şi


acoperirea acestora este executată cu plăci de pereţi prefabricate. Vulnerabilitatea
stâlpilor apare la acţiunea flexibilităţii combinate cu slaba calitate a materialului
folosit, aceasta fiind o problema la un viitor cutremur mare.
Lucrarea de reparaţie a fost până la urmă una "de mântuială", fapt ce a dus la
numeroase reclamaţii despre fisurări, efecte de imbolnăvire în cadrul spaţiilor
interioare. Aceastea nu au fost niciodată preluate de către autorităţile responsabile.
În ultimii ani clădirea a fost în consolidare, mare parte a apartamentelor fiind goale,
părăsite, evacuate, parterul ramânând funcţional, chiar dacă refacerea acestuia fiind
anterior facută intr-un mod neglijent.
Ca şi alte clădiri bucureştene din aceeaşi generaţie, Blocul Wilson ar putea fi
socotit ca având o vulnerabilitate crescută, fiind prezente principalele cauze care
influenţează în timp caracterul evolutiv al acesteia şi anume:

 acumularea degradărilor din solicitarile seismice succesive, fiecare şoc sever


producând degradarea într-o mai mică sau mai mare măsură a rezistenţei şi
rigidităţii construcţiilor.

 lipsa sau calitatea necorespunzatoare a lucrarilor de reparaţie.

 producerea în timp a unor degradări prin modificari necontrolate ale structurii


şi ale componentelor nestructurale, precum şi uzura în timp sau din cauze
accidentale ale materialelor de construcţie.

Modificarile aduse structurii iniţiale a clădirii analizate pentru a amenaja la


parter spaţii mai mari, prin desfacerea unor pereţi interiori, acumularea degradărilor
din solicitările seismice, precum şi calitatea necorespunzatoare a lucrărilor de
reabilitare au dus la sporirea vulnerabilităţii clădirii exitente.

Blocul Wilson este un monument istoric important, rezistând mai multor


şocuri, atat naturale, cât şi umane, şi reprezintă o lecţie din care toti arhitecţii şi
inginerii ar trebui să învăţăm, deoarece neglijenţa poate afecta, răni şi chiar ucide.
Trebuie să avem în vedere toate acestea, înainte de a hotărî ce adaosuri sau
schimbări se doresc întreprinse. În cazul de faţă, structura, rezistenţa şi fundaţia,
deci nevoia de siguranţă, ar trebui să fie prioritare înainte de decoraţiuni, ornamente
şi alte posibile modificări.

Afirmaţia de acum mai bine de o sută de ani a artistului german Heinrich Zille
(1855-1929), citat de multe ori de către specialiştii arhitecţi, cum că doar “cu o
locuinţă poţi ucide un om la fel ca şi cu un topor”, s-a dovedit în timp extrem de
adevărată şi nu trebuie să o uităm atunci când proiectăm sau ajungem să punem în
execuţie proiecte de arhitectură.

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 7


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Alte cazuri din afara României

John Hancock Tower


Boston, MA, SUA
Această clădire reprezintă una din cele mai
reprezentative clădiri de tip zgârie-nori din Boston.
Clădirea a fost un pas inovativ pentru arhitectură cu
tratarea de sticlă a faţadelor, sitemele devenind din ce în
ce mai avansate şi mai performante.
Aceasta insă a fost şi problema sa. În urma unor
neglijenţe ale tâmplariei folosite şi a intenţiei de a folosi
panele de sticlă cât mai subţiri, acestea au început
efectiv să cadă in stradă. Panelele, deşi subţiri, erau
totuşi de dimensiuni mari, ceea ce le facea să aibă
aproape 250 de kilograme fiecare.
Viteza de cădere ale acestora era estimată în jur
de 70 de km/h şi astfel poliţia a evacuat străzile vecine
pentru a se asigura că nu păţeşte nimeni nimic.
Toate cele 10344 de bucăţi care au căzut au fost
înlocuite la un cost de 5-7 milioane de dolari. Până la
terminarea acestora, golurile au fost înlocuite cu panele
de lemn, purtând astfel până în 1973 numele de "Palatul
de Placaj" (Plywood Palace).
____________________
Surse foto: http://www.freepatentsonline.com/6581354-0-large.jpg
https://c2.staticflickr.com/8/7037/6956625931_ed501f4403_z.jpg
http://s3.amazonaws.com/data.tumblr.com/tumblr_lbig4h8Jcg1qzpyn
do1_1280.jpg

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 8


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Alte cazuri din afara României
Ronan Point Apartment Building
Londra, Anglia
Acesta reprezintă un caz de
clădire construită în grabă şi cu
indiferenţă. Compus numai din
prefabricate ţinute în şuruburi, a fost
făcut într-o asemenea manieră încât
controlul tehnic de calitate lipsea complet
în timpul construcţiei sale.
În anul 1968 într-unul din
apartamentele clădirii s-a produs o
explozie. Maniera construirii fără de
interes a fost imediat vizibilă, având în
vedere că explozia de la etajul 18 a
reuşit să dărâme întreg colţul până la
nivel maxim, de la parter până la etajul
22. Rezultatul a fost uciderea a 4 oameni
din cauza neglijenţei atât a arhitecţilor,
cât şi a oamenilor implicaţi în ridicarea
clădirii.
După o inspecţie asupra pagubei,
s-a descoperit că, pe lângă faptul că
imobilul a fost construit în grabă,
şuruburile nu erau strânse bine, fapt ce
cauza de la bun început instabilitate în
cadrul panelelor de prefabricate, iar
multe goluri în loc să fie umplute cu
beton, erau umplute cu gunoaie şi ziare.
Mai mult, panelele nu erau de cea
mai bună calitate, astfel că imobilul nu
era considerat bun împotriva vânturilor.
Aceasta insemnă că dacă panelele
cedau, presiunea vantului intra în clădire
şi putea duce la prabuşirea sa.
In 1986 s-a votat că acest imobil,
precum şi alte clădiri similare să fie
demolate şi înlocuite cu imobile de mai
bună calitate, ce respectă regulamentele
aplicate în legi ale construcţiilor.
____________________
Surse foto: http://failedarchitecture.com/wp-
content/uploads/2011/04/original-830x1137.jpg
https://failures.wikispaces.com/file/view/3Hali.jpg/
101263331/445x344/3Hali.jpg
http://mixstuff.ru/wp-
content/uploads/2013/06/136.jpg

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 9


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Alte cazuri din afara României
Sampong Department Store
Coreea de Sud, Seoul
Iniţial s-a intenţionat să fie
clădire de birouri de 4 niveluri, dar
preşedintele clădirii a hotărât, în
timpul ridicării acesteia, să i se
adauge încă un nivel şi să facă
din el un magazin universal.
Pentru a obţine aşa ceva, a oferit
mită, aceasta fiind acceptata.
Din această cauză, un
numar considerabil de coloane de
suport au fost scoase pentru a
pune lifturi, iar pentru a asigura
aerisirea şi a nu deranja aspectul,
s-a hotărât că sistemul de aer
condiţionat să fie amplasat pe
acoperiş.
Toate acestea au dus la o
încărcare de 4 ori mai mare decât
cea estimată în calculele din
proiect.
Deşi preşedintele a fost
avertizat de pericole, prin
ignoranţă şi indiferenţă, decizia a
rămas aceeaşi, iar imobilul a fost
terminat avand 5 nivele.
Dupa 5 ani de zile, în
1995, Magazinul a cedat din
cauza supraâncărcării. Aceasta a
fost urmarea degradării de pe
parcurs a rezistenţei şi, mai ales
datorită neglijenţei oamenilor
implicaţi în această schimbare.
Ca rezultat s-au consemnat 502
morţi şi 937 răniţi grav.
După acest eveniment,
legile de investigare în Coreea de
Sud au fost intărite pentru a
asigura inlăturarea totalâ a
metodelor de manipulare în
scopuri rele, iar persoanele în
cauză au fost condamnate la
închisoare pentru neglijenţă şi omor prin imprudenţă.

surse foto: http://brivbridis.lv/browse/files/brivbridis_lv/sampoong_dprt_str_01.jpg


https://failures.wikispaces.com/file/view/sfsd.jpg/130366879/424x418/sfsd.jpg
http://cfile2.uf.tistory.com/image/2307D6425290F26021D115

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 10


"Pagube datorate neglijentei oamenilor. Blocul Wilson - Creditul Rural. Alte cazuri din afara Romaniei"
Radu-Alex ANICA 41B
Bibliografie

Ana-Maria DABIJA, Radu PETROVICI, Anamaria MORTU - "Degradări ale


anvelopantei clădirii", Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2010

Mircea CRIŞAN - "Statica Formelor Construite", Editura Universitatea "Ion Mincu",


Bucureşti 2010

Victor POPESCU "Calitatea şi siguranţa construcţiilor", Editura Tehnică, Bucureşti,


1987

Radu PETROVICI – Protecţia localităţilor împotriva riscurilor naturale şi antropice,


Capitolul VI: Evaluarea vulnerabilităţii şi riscului elementelor expuse hazardurilor
naturale si antropice, Editura Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2007

Webografie

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/blocuri-cu-bulina-care-n-au-bulina-49805.html
http://wikimapia.org/15638810/ro/Blocul-Wilson-1933
http://en.wikipedia.org/wiki/John_Hancock_Tower
http://en.wikipedia.org/wiki/Ronan_Point
http://en.wikipedia.org/wiki/Sampoong_Department_Store_collapse
http://www.isc-
web.ro/sites/default/files/lege/LEGEA%20NR.%2010%20DIN%201995.pdf
http://www.buildersmagazine.ro/noutati/extern/articol-5-unbelievable-mistakes-made-
in-constructions
http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/may/16/newsid_2514000/2514277.st
m
http://students.seattleu.edu/watanab5/web/Sampoong%20Powerpoint.ppt
http://matdl.org/failurecases/Building_Collapse_Cases/Sampoong_Superstore

Greseli in Proiectare, Executie, Exploatare 11

S-ar putea să vă placă și