GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

Foto Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events, Progressive collapse and explosions , Victor Gioncu, Politehnica University of Timisoara, 26-27 October 2007, Timisoara;
colapsul Terminalului 2E al Aeroportului International Charles de Gaulle din Paris, pe 23 mai 2004, o poriune din tavan s-a prbuit omornd patru persoane.

Petcana Ana Maria 43i

GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

1. INTRODUCERE
Fisuri, Crapaturi, Colaps sunt cuvinte pe care nici un architect, inginer sau constructor nu vrea sa le auda, dar care, cateodata, sunt titluri pe prima pagina a
ziarelor; cum a fost cazul colapsului unui terminal al Aeroportului International Charles de Gaulle din Paris. Terminalul 2E, cu un design ndrzne i spaii larg deschise,
a fost o extensie a aeroportului unde, pe 23 mai 2004, nu mult timp dup inaugurare, o poriune din tavan s-a prbuit omornd patru persoane. Alte trei persoane au fost
rnite n colaps. Terminalul 2E a fost inaugurat n 2003, dup unele ntrzieri n construcii i a fost proiectat de arhitectul francez Paul Andreu (cel care a proiectat si
Terminalul 3 al Aeroportului Internaional din Dubai, care s-a prbuit n timpul construciei). Anchete administrative i judiciare au fost demarate. n februarie 2005, au
fost publicate rezultatele anchetei, iar experii au aratat c nu a existat doar un singur defect, ci mai degrab o multitudine de cauze, datorate erorilor de proiectare, care
au condus la prabusirea acestuia. S-a constatat ca betonul acoperiului boltit nu a fost suficient de rezistent i a fost strpuns de stlpii metalici, iar structura era slaba
din cauza deschiderilor prea mari. Surse apropiate anchetei au dezvluit faptul c ntregul proces de construcie s-a derulat la limita admisa, pentru a reduce costurile.
Paul Andreu a dat vina pe constructor, ca nu a pregtit corect betonul armat.
Dar, a existat un alt cuvnt ngropat in aceste rapoarte: orgoliul. n descrierile terminalului - ultramodern, cu forme eliptice din beton, sticl i oel i design futurist,
jurnaliti au aratat ca Andreu, i inginerii si structurali sunt vinovaii principali n colaps. '' Cnd incidente ca acesta se ntmpla, presei i place traga aceasta morala - c
motivul pentru dezastru este acela ca arhitectul a vrut s fac ceva nou sau neobinuit,'' a declarat Terence Riley, curator sef de arhitectura si design la Muzeul de Arta
Moderna din Manhattan. El a adugat c, dup ce patru muncitori au fost ucii n prbuirea unui garaj la Casino Tropicana Resort din Atlantic City, o cldire cu un
design mult mai simplu dect a domnului Andreu,'' nimeni nu a acuzat arhitectul.''
Dei noile tehnologii sau strategii de design au dus uneori la probleme, rezultatele au fost rareori mortale. Caderea ferestrelor, in 1973, de la John Hancock Tower,
construit de IM Pei & Partners din Boston, a starnit o imensa atenie din partea presei, dar nu a a ucis pe nimeni. Iar cnd "Millennium Bridge din Londra, proiectat de
Foster & Partners, a nceput sa se balanseze, cu cei circa 2000 de pietoni aflati n traversarea lui, si a fost inchis la doua zile dup inaugurarea lui, din iunie 2000,
datorit fenomenului de rezonanta (cauzat de multimea de oameni) nimeni nu a fost rnit .
Cldiri proiectate de arhiteci cunoscuti, cum ar fi Santiago Calatrava, Frank Gehry i Rem Koolhaas, a crui Biblioteca Publica din Seattle a atras comentarii
entuziaste, fac publicul s atepte proiecte din ce in ce mai extravagante,la fiecare cldire nou de importanta majora. n acelai timp, inginerii care fac aceste modele
ctig o mai mare vizibilitate si reputatie. Cecil Balmond, un inginer care de multe ori lucreaz cu domnul Koolhaas, si-a publicat propria sa monografie. Tendina este,
probabil, cel mai bine exemplificat de Santiago Calatrava, arhitect instruit si ca inginer de rezistenta, ale crui cldiri sunt printre cele mai avangardiste. In ultimul timp
insa, au aparut tot felul de probleme, la lucrarile acestor arhitecti indrazneti si ale partenerilor ingineri. Proiectul lui Calatrava de acoperire a principalului Stadion Olimpic
din Atena, a devenit un simbol nefericit de disperare de a depi ntrzierile de construcie, pentru a fi gata la timp pentru Jocurile Olimpice. Prbuirea terminalului
domnului Andreu a crescut percepia c soluiile high-tech de design ar trebui sa fie ceva mai mult decat niste experimente costisitoare. In realitate, in cele mai multe
cazuri de colaps al cldirilor, acesta nu are nimic de-a face cu arhitectura inovatoare, a declarat Leslie Robertson, inginer ef al turnurilor World Trade Center.'' Cnd
apar probleme, de obicei cauza este la interfaa'' ntre arhiteci, ingineri i antreprenori, a spus el. Rareori se poate spune cu certitudine. Acesta este locul unde a fost
problema'', a adugat el. Jon Magnusson, presedinte si director executiv al Magnusson Klemeni Associates, o firma de inginerie structural din Seattle, spune ca de
vina ,'' Nu poate fi doar arhitectura'' si ca '' Fiecare inginer structural are o datorie'' - '' Daca arhitectura nu v permite s faceti ceva care trebuie s fie fcut pentru a
menine integritatea cldirii, atunci trebuie sa va opriti.'
Frank O. Gehry, referindu-se la procesul intentat de MIT pentru scurgeri, fisuri i probleme de drenaj de la Ray and Maria Stata Center, a spus:. " Aceste lucruri sunt
complicate i au implicat o mulime de oameni, i nu tii niciodat unde s-a gresit. O cldire are peste sapte miliarde de straturi intretesute. Sansele de a face ceva fara
greseala sunt mici."
a double
skin faadeau
building:
The sau
central
in Ulm,
Germany
Cei Example
mai multifor
experti
in constructii
investigat,
au library
trebuit sa
remedieze,
de-a lungul carierei, diferite erori de proiectare arhitecturala sau inginereasca. Multe
evenimente recente au aratat ca prevenirea avarierii, sau chiar prabusirii cladirilor trebuie s se fac pe o multitudine de fronturi, pentru a preveni defeciunile de
construcie si pentru a asigura sigurana. Inspecii efectuate recent, au aratat ca un numr foarte mare de eecuri sunt asociate patrunderii apei de ploaie prin
acoperiuri, ferestre, jgeaburi, etc, iar ptrunderea apei in interior, de multe ori conduce la mai multe daune din cauza propagarii umezelii i a mucegaiului decat colapsul
structural.
Petcana Ana Maria 43i

GRESELI DE PROIECTARE SI GRESELI DE EXECUTIE IN ARHITECTURA

Ce este un eec in constructii?
Unii ar putea susine c termenul de eec al unei cldiri se aplic numai la prabusiri majore ale intregii cladiri. Altii - n special inginerii, sunt de parere c un eec
inseamna orice component sau sistem care nu funcioneaz aa cum s-a intenionat. Aceast definiie mai larga, include probleme legate de performana acoperisurilor,
fatadelor, sistemelor mecanice, electrice, sanitare, structurale s.a.m.d. Din aceast perspectiv, o list de eecuri structurale i arhitecturale a construciei cuprinde:
eecuri structurale de toate tipurile, inclusiv cele provocate de catastrofe naturale;
probleme ale anvelopei cldirii asociate cu patrunderea apei sau umiditatii - (fatade, acoperisuri, hidroizolatii, jgeaburi, aspecte legate de etanseitate;
durabilitatea, deteriorarea, ntreinerea i repararea cldirilor noi i istorice;
erori de proiectare i de construcie, inclusiv cele care apar in timpul santierului;
constructii adiacente, ntreinerea infrastructurii;
structuri temporare inadecvat concepute, proiectate sau construite;
defecte ale materialelor;
eecuri asociate cu confuzii legate de proiectare i responsabilitatea in timpul construciei;
confort, performan i controlul sistemelor conform normelor europene;
probleme de costuri i de nerespectare a bugetelor.
Eecurile nu discrimineaz sau vizeaza proiecte specifice; cladiri, lucrari de mare sau mica dimensiune, cladiri publice de toate tipurile pot experimenta eecuri variate
asa cum s-a subliniat mai sus. Chiar i la un proiect mare, cel mai mic element poate duce la un eveniment neprevzut sau catastrofal. Acesta a fost cazul, n iulie 2006,
cnd eecul cimentarii unei ancore, a provocat prbuirea unui panou de beton din plafonul tunelului (Boston Big Dig), conducand la moartea unui om.

Invatam din greselile trecutului?

Cei mai multi arhitecti si ingineri invata din greselile lor din trecut i au tendina de a nu le repeta. De ce atunci eecuri similare continu s se ntmple? Un feedback
Google, nfiinat de M. Kevin Parfitt pentru a monitoriza eecurile din domeniu, ofera un flux constant de rapoarte referitoare la platforme i balcoane prbuite din cauza
designului necorespunztor, sau nentreinerii; colapsul n timpul construciei al unor structuri temporare, fixate inadecvat, n condiii de vnt relativ slab, i eecuri ale
faadelor de dimensiuni diferite, din aproape toate tipurile de materiale. Un factor important este procesul de "educaie continu". Ceea ce o persoan nva din aceste
erori este rareori transmis la alii. Educaia se adreseaz unui individ la un moment dat, n timp ce urmatoarea generaie de constructori si designeri nva tot din propriile
greeli. Instituional, unele dintre leciile nvate din eecuri i prbuiri majore au fost incluse n standarde de-a lungul anilor, dar chiar i atunci, originea leciei i
contextul intamplarilor sunt adesea pierdute, ceea ce face dificila aplicarea leciiei la situaii viitoare . Una dintre probleme este aceea c detaliile complete ale multor
exemple de eec i leciile nvate nu sunt fcute publice. Teama de invinuire, procese, de falimentul afacerii i de ruinarea reputaiei, sunt toate deseori citate ca motive
pentru pstrarea secretului. Este nevoie sa gsim o modalitate de a face cunoscute aceste lecii, prin metode mai cuprinztoare, prin rapoarte prinse in registrele de
nvmnt, sau prin forumuri pe site-uri publice. n SUA, s-a lansat un forum despre erorile de proiectare care au condus la catastrofe, care are scopul de a face publice
date extinse despre o serie de dezastre de mare amploare, care au fost investigate.

2. JUSTIFICAREA TEMEI

Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany

Initial, am dorit ca tema proiectului meu sa fie despre greselile de proiectare ale unor arhitecti celebri, si am facut o documentare extensiva despre numeroase astfel
de cazuri dar, trecand la redactare, am ajuns la concluzia ca nu o sa reusesc dacat o trecere in revista superficiala a acestor lucrari, fara a putea sa aprofundez cu
adevarat nici una dintre ele. In final, m-am hotarat sa scriu despre proiectul lui Rem Koolhaas si OMA (Office for Metropolitan Architecture) de la Universitatea Cornwell,
pentru ca, in felul acesta am reusit sa gasesc si sa exemplific multe dintre subiectele abordate la curs si am considerat ca se muleaza mai bine pe specificul acestui curs.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

Jonathan Ochshorn este arhitect si profesor la Facultatea e Arhitectura de la Cornell, specialitile sale de predare sunt n domeniul tehnologiei de construcie i al
structurilor. nainte de aderarea la facultatea de la Cornell n 1988, a predat la City College din New York, n acelasi timp avand functia de director asociat al Centrului de
arhitectur City College, un centru de cercetare si consultanta tehnic din New York. Din 1976, el practica arhitectura si designul urban n New York i California.
Specializarea academica a lui J. Ochshorn este n inginerie structural (MIT) i design urban (MUP, City College din New York), precum i arhitectura (B. Arch., Cornell).
Este autor a numeroase lucrari de specialitate ca: Structural Elements for Architects and Builders (2010); "Approximate Derivation of Critical Buckling Load," Journal of
Architectural Engineering (Decembrie 2009), "Designing Building Failures," for the "Building Technology Educators' Symposium," University of Maryland (2006).
Universitatea Cornell are unul dintre cele mai vechi i mai respectate programe de arhitectur din Statele Unite ale Americii, cu discipline ce cuprind design
arhitectural, istoria arhitecturii i dezvoltare urban, teoria arhitecturii, tehnologie, i arhitectura peisagistica.
Rem Koolhaas si OMA au facut aceasta lucrare (Milstein Hall),
pentru Scoala de Arhitectura, de la Universitatea Cornell din New
York. Milstein Hall este pozitionat intre trei cladiri vechi si face
legatura intre acestea.

3. ERORI LA ELEMENTELE NESTRUCTURALE

In filmuletul de pe linkul de mai jos, profesorul J. Ochshorn
prezint numeroase exemple de elemente de construcie care au
fost construite de dou ori - adic, au fost construite, demolate i
reconstruite o consecinta a designului complex si a cercetarii
insuficiente.
http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructuralfailure.html
http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/fire9.html, 20.06.2014

Autorul spune ca, in timp ce la proiectarea elementelor

structurale exista norme impuse,
proiectarea elementelor
nestructurale nu are la baza studii probabilistice care sa determine
riscul aparitiei erorilor de proiectare. De aceea, spune el, cu cat
designul arhitectural este mai neobisnuit si mai extravagant, cu atat
interaciunea dintre materiale, sisteme, geometrii, condiii de
mediu, metodele de instalare, i aa mai departe, este mai greu de
testat sistematic sau de neles teoretic si, din acest motiv, se poate
afirma c riscul de eec arhitectural va crete. Detaliile
convenionale de construcie sunt deja testate si, n general este
cunoscuta rata de succes (sau nereuit) si exist cel puin o
nelegere informal a modului in care interactioneaza astfel de
sisteme n timp. Desigur, dac cineva are bugetul, timpul, i
expertiza, este cu siguran posibil sa fie redusa probabilitatea de
eec la proiectarea cldirilor complexe. Acest lucru necesita timp i
bani pentru a efectua activitati de cercetare, pentru a obtine de
documente complete n conformitate cu rezultatele cercetrii, i
pentru a angaja constructori care doresc i sunt capabili s
realizeze un astfel de proiect. In continuare, voi prezenta cateva
dintre cauzele aparitiei acestor erori.

Above: photograph is by Cornell University

Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

Deasupra: fotografii furnzate de Cornell University, sunt elemente de construcie care au fost construite de dou ori - adic, au fost construite, demolate i reconstruite.

Caracteristici ale complexitatii n construcii arhitecturale care cresc riscul aparitiei erorilor de proiectare:
- Atunci cand intr-o anumit lungime, suprafa, sau volum, numrul de elemente de construcie este neobinuit de mare, sau neobinuit de mic; apare o densitate
atipica a acestor elemente fata de normal. n general, creterea numrului de elemente de construcie crete probabilitatea de eec, deoarece la intersecia sau
interfaa acestor elemente apariia unei erori este mult mai probabila. Cu toate acestea, exist cazuri, n care reducerea numrului de elemente crete probabilitatea de
risc. De exemplu, un numr mai mic de panouri de faad neizolate nseamn c micarea termic a panourilor se concentreaz pe mai puine articulaii, astfel c
micarea comun este mai mare, facand posibila aparitia unei erori de etansare.
- Daca numrul diferitelor tipuri de elemente de construcie complexe este neobinuit de mare, detaliile de executie uzuale sunt distorsionate / rasucite / modificate - sau
pur i simplu inventate, fr existenta unui precedent - pentru a se potrivi unor geometrii neobinuite. n special atunci cand unghiul drept este evitat n favoarea unei
forme ndoite, curbate, sau a altor geometrii non-ortogonale, atunci modul de constructie convenional al zidurilor i acoperisurilor este abandonat n favoarea unor
abordari mai abstracte.
- Atunci cand materialele sunt utilizate n combinaii, sau n aplicaii pentru care nu au fost bine testate.
Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany
Ca rezultat al acestei particularitati, urmtoarele rezultate devin mai susceptibile:
- Micarea structural n cldiri cu geometrii "ciudate" este mai putin neleas i mai puin predictibila. Geometriile structurale complexe fac mai dificil coordonarea
interaciunii elementelor in cazul unor deplasari , sau mai dificil de estimat comportamentul fatadelor. O regula de baza este simplitatea in modelarea structurii - chiar
dac o cldire cu geometrie simpla este modelata inexact, simplitatea i uniformitatea structurii garanteaza ca si comportamentul partilor cu eventuale erori va
corespunde tendinelor comportamentale ale structurii reale.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

- Jonciunile (intersecii), de materiale sau sisteme care se abat de la normele stabilite. Desenele si specificatiile arhitecturale nu pot aborda ntreaga gam de situatii
prezente n interiorul cldirii, n special n manifestrile lor tridimensionale. Constructorii aplica cunotine convenionale n situaii neconvenionale. Combinatiile de
materiale netestate pot sa interacioneze n moduri imprevizibile. Strategiile de baz pentru inchideri continue si etanse sunt mult mai susceptibile de a fi nclcate:
membrane cu discontinuitati, sau strapunse ntr-un mod accidental; cu cat suprafata este ma complexa cu atat sunt mai multe sanse sa apara discontinuiti n
hidroizolatii, izolatii termice, bariera de vapori sau in alte materiale.
Redundana - beneficiul repetitiei elementelor nestructurale (ca si in cazul demonstrat deja al elementelor structurale) este o solutie care scade riscul aparitiei unor erori.
De exemplu, folosind dou membrane la acoperisul terasa, in loc de una, nu numai ca se reduce riscul de eec n jumtate dar, presupunnd c eecul fiecarei
membrane este independent de eecul celeilalte, atunci pobabilitatea aparitiei unor probleme scade si mai mult.
Neglijenta si multumirea de sine - in afar de cauzele mentionate mai sus - complexitatea cldirilor, sau lipsa lor de detalii redundante, cldirile sufera adesea de erori
structurale din cauza neglijentei arhitectilor sau a neatentiei acestora la considerente funcionale. O parte din aceasta deriva tot din complexitatea cldirilor lor, din moment
ce astfel de cldiri necesit o atenie mai mare la detaliere. Acest lucru nseamn mai mult timp, bani, i expertiz tehnica in faza de proiectare, in loc sa considere ca
aceste detalii vor fi rezolvate oarecum pe parcurs, la fata locului. Datoria arhitectului este aceea de a proiecta cladiri care au in afara calitatilor estetice , asigurata si
siguranta locuirii, predictibilitatea comportamentului in conditii dificile sau neasteptate si confortul pentru beneficiari, utilizatori, etc
Peter Eisenman , profesor de Design si Teoria Arhitecturii la Yale School of Architecture spune intr-un recent interviu: Nu stiu nici un arhitect care sa nu aiba
probleme la proiectarea cladirilor importante El a citat un comentariu pe care Frank Lloyd Wright se pare ca l-a fcut atunci cnd un client a sunat sa se s plnga de
faptul c are scurgeri la casa: Vrei s spui c ai lsat cldirea mea afar n ploaie?. titi vreun arhitect care nu a avut nici o problema", continua domnul Eisenman
"Frank, Rem toti au avut ",. a spus el, referindu-se la Frank Gehry i Rem Koolhaas " Wright, Corbu, Mies. Uitati-va la Mies i Casa Farnsworth - probleme enorme .
O strategie bazat pe performan ofer mai multa libertate in ceea ce priveste designul neconventional, deoarece acest tip de proiectare poate fi fcut cu investiii
suficiente de timp i resurse. n cele din urm, un architect are destul de multe de pierdut in urma neglijentei. Aceast discuie nu este menita s sugereze c arhitectura
trebuie sa sacrifice calitatile sale expresive n scopul reducerii riscului de eec, ci se refera la faptul ca, intr-un proiect de arhitectura, nu ar trebui sa fie primordial designul,
in detrimentul sigurantei, ci normal ar fi sa porneasca de la baze rationale, iar adaugarea elementelor expresive sa nu impieteze asupra sigurantei.
Multitudinea erorilor nestructurale n proiectul Milstein Hall de la Universitatea Cornell din Ithaca, NY, (proiectat de AMN i Rem Koolhaas) este un exemplu clasic al
unei cldiri cu particularitati complexe, la care, pentru detalierea tehnica i performana nestructurala nu s-a acordat atentia cuvenita. Caietul de sarcini a fost facut i s-au
semnat contracte de construcie, fr s fi existat o abordare clar i cuprinztoare asupra detaliilor critice de construcie.
Desi recent ocupat (ncepnd din toamna anului 2011), Milstein Hall prezinta deja numeroase erori nestructurale, cum sunt infiltrarea apei de ploaie prin elementele
anvelopei, fisuri extinse ale plcilor de beton, pete pe finisajele peretilor de beton din cauza folosirii unor compusi organici volatili, patarea pardoselilor din beton aparent
din cauza de contactului prematur cu panourile de protecie din placaj, corpuri de iluminat exterior crpate sau nefunctionale.
Avnd n vedere secretul din jurul procesului de construcie - criza actuala, panica beneficiarilor, intrunirile rapide pentru a negocia remedierea anumitor probleme, i
modificarile pe parcurs care nsoesc invariabil astfel de proiecte complexe, toate aceste probleme nu sunt fcute publice deci aceste defecte i erori imediat vizibile n
Milstein Hall reprezint doar o mic parte de incidentele reale care au aparut pe parcurs.
Se pune totusi intrebarea daca Milstein Hall poate fi considerata o cladire extravaganta"? Spre deosebire de alte cladiri cu modele de construcie, care se abat evident,
de la normele
construcie
tradiionale
(formelibrary
curbate,
meshuri,
unghiuri neconventionale), Milstein Hall este, cel puin n parte, proiectat cu o gril
Examplegeometrice
for a doublede
skin
faade building:
The central
in Ulm,
Germany
ortogonal regulata de coloane, cadre rigide, grinzi, iar anvelopa din sticl i piatr, are un perete cortina foarte costisitor, dar altfel convenional. Este adevrat c
geometria nivelului inferior este mult mai complexa, formata dintr-un beton armat dublu-curbat i cadrul "convenional" ortogonal de oel este mai aparte datorita consolelor
sale mari, fermelor cadru - rigid i ranforsarilor atipice pentru cresterea rezistentei laterale. Ca rezultat atat al particularitatii de proiectare, cat i lipsei de atenie la
detaliere, numeroase erori nestructurale (sau chiar structurale), pot fi identificate cu usurinta.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

Controlul termic si controlul apei
- Impermeabilitatea anvelopei cladirii i controlul fluxului de cldur (energie) sunt cerine de baz la proiectarea construciei. Designul architectural trebuie sa tina cont de
acesti factori, iar atunci cand interesul este concentrat pe partea formala, pentru a obtine un design extravagant, in detrimentul functionalului, rezultatul este ntotdeauna
deprimant att pentru architect cat si pentru beneficiar.
- In fotografiile de mai jos se pot observa erorile de etanseitate si de izolare termica. (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014

Termoizolatia decupata in jurul consolelor

Detalii corecte - detasarea consolelor de fixare permite continuitatea izolatiei termice

Pierderi de caldura in dreptul bolarzilor

- Fixarea panourilor de piatra, bazate pe detalii aprobate, a fost executata cu diferente considerabile fata de detaliile stabilite prin contract - cu consecine nedorite, ce au
cauzat aparitia puntilor termice i a pierderilor de cldur. n mod specific, consolele metalice de fixare utilizate (pentru a sprijini piatra) sunt practic continue si ntrerup
panourile termoizolante rigide, ducand la aparitia unei punti termice (figura 1), fiind un loc propice pentru pierderea sau acumularea de cldur. Consolele ar fi trebuit
detasate de perete pentru a permite continuitatea izolatiei.
- Bolarzii au fost instalati deasupra zonelor subterane, nclzite din Milstein Hall, pentru a separa zona pietonala de zonele de circulaie pentru vehicule situate direct
deasupra acestor spaii nclzite. n mod inexplicabil, acesti bolarzi nu sunt atasati de trotuarele de beton pe care sunt pozitionati, ci de partea structurala din beton armat
a subsolului incalzit. Din acest motiv, in dreptul lor se ntrerupe continuitatea ambelor straturi de impermeabilizare (hidroizolatia) i de izolare termica.

Detaliu de proiectare

(http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014, rosturi seismice ntre Milstein Hall i cldirile existente

- Rosturile seismice ntre Milstein Hall i cldirile adiacente par s nu fie proiectate pentru a permite micarea seismic n toate direciile posibile. Seciunea detaliat
transversal a articulaiei seismice din documentele
proiectare
arat building:
o conexiunei
flexibila,library
care se
ntinde
pe aproximativ 13 cm, permind astfel ca tronsoanele sa
Example for ade
double
skin faade
The central
in Ulm,
Germany
se miste independent fara sa se loveasca intre ele.. Cu toate acestea, in realitate, se pare ca nu exista libertate de miscare pe cele dou direcii ortogonale.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

- Articulaiile seismice nu au fost umplute cu izolaie aa cum se arat n detaliul de mai sus,nici altfel protejate mpotriva intruziunii vaporilor de apa din spaiul de jos.
- In cazul "burdufurilorseismice verticale care separ peretele cortin de la Milstein Hall de pereii de zidrie de Sibley Hall i Rand Hall, etanarea ntre cele dou cldiri
nu este deosebit de riguroas . Toate acestea - burdufurile verticale i rosturile orizontale neizolate si neetanse - duc la formarea de punti termice semnificative n jurul
perimetrului unde Milstein Hall vine n contact cu cldirile adiacente. Aceast pierdere de caldura nu este att de mult rezultatul ansamblurilor fr materiale izolante, ci
mai degrab datorit conductivitatii ridicate a prinderlor metalice i al discontinuitii barierei de aer in aceste puncte critice.
(http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure2.html) 20.06.2014

Zona adiacenta galeriei de la parter

Fatada de la parter, dinspre gradina
Pasajul dintre Milstein Hall si Sibley Hall Fatada altui pasaj intre cele doua cladiri
- Probabilitatea aparitiei infiltratiilor la imbinari, creste foarte mult atunci cand etanseizarea punctelor critice se face numai folosind substante de etanare. Numeroase
probeme au aparut la aceasta constructie, atat la acoperisuri, cat si la peretii cortina. Si in subsolul cladirii au fost infiltratii, chiar si dupa ce cladirea a fost data in folosinta.
sticla

Structura beton

Hidroizolatie
acoperis
Placa beton

slit

montant

.
Problema, infiltratii prin placa de beton

Detaliul de executie al fatadei de sticla Solutia gasita - o improvizatie

- Intreaga fatada de sticla de la parterul cladirii, dinspre gradina, a fost scoasa in 2012, dupa ce cladirea a fost data in folosinta. S-a facut un slit orizontal in placa de beton,
deasupra montantilor si a fost inserat un jgheab din otel, pentru a conduce apa afara. Aceasta rezolvare este doar o improvizatie, nu este solutia corecta care ar fi trebuit
Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany
data prin proiectarea atenta a detaliului respectiv, pentru ca apa inca penetreaza placa de beton, iar noua insertie metalica creeaza o punte termica.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

Depozite albe in placa de beton

si in jurul montantilor de aluminiu

Un lucrator creeaza mai multe prototipuri pt Probabilitatea de intersecii neglijente, chiar

intersectia peretelui de sticla de la lobby, la elemente din aluminiu drepte, crete
cnd intersectiile nu sunt in unghi drept
imagini furnizate de J. Ochshorn, ian. 2012

Lamele late de parchet de frasin, s-au

curbat datorita diferentelor dintre
contractie si dilatatie pe cele doua fete

Detalii neglijente sau disfuncionale

- In Designing Building Failures (lucrare a lui J. Ochshorn} sunt prezentate cateva erori, provocate de neglijenta arhitectilor in ceea ce priveste detaliile de executie.
Trebuie subliniat faptul c astfel de probleme nu sunt inevitabile, chiar i n cldiri complexe, sau cu particularitati deosebite. Exist totui, o probabilitate mai mare ca
astfel de probleme sa apara atunci cnd cldirile sunt mai complexe i, pentru a le evita, trebuie acordat mai mult atenie n fazele de proiectare i construcie. Prin
analogie cu tehnicile "defensive de conducere", utilizate pentru a reduce numarul accidentelor auto, arhitecii ar trebui s foloseasc ntotdeauna tehnici de detaliere
defensiv", pentru a reduce riscul aparitiei unor detalii neglijente sau disfuncionale.
- Cu cat cldirile devin mai complexe, apar geometrii complicate si alaturari de material diferite, care trebuie tratate cu mai multa atentie. Anticiparea problemelor nseamn
nelegerea arhitecturii ca pe un lucru dinamic, mai degrab dect ca pe un obiect static cldirile trebuie privite ca niste incinte create pentru a fi locuite, mai mult dect
niste exponate facute pentru a fi fotografiate.
- Intr-o cladire complexa totul e in miscare, elementele se dilata si se contracta datorita schimbarilor de temperatura si umiditate, iar apa, vaporii, curentii de aer cald,
transforma incinta cladirii intr-un laborator virtual, unde au loc diverse transformari fizico-chimice. Detalierea defensiva inseamna ca orice schimbare neasteptata trebuie
sa poata fi anticipata.
- Acest proiect, cu prea multe erori, este un exemplu de lipsa a detalierii defensive : alarmele au fost plasate n unele dintre uile bariera de incendiu, instalate ntre
Milstein Hall i Sibley Hall - ideea a fost ca aceste alarme sa se declanseze atunci cnd uile stau deschise pentru o perioad prea lung de timp. Din pcate, alarmele au
pornit prea des, uneori de mai multe ori pe zi, i sunt uor de confundat cu alarmele reale de incendiu. Ocupanii cldirii, auzind aceste alarme regulat, nu mai
reactioneaza la ele, aceast lucru punand toat lumea n pericol, deoarece o alarm de incendiu real, nu mai este neleas ca un apel serios pentru evacuare.
- Detaliile racordarii peretelui cortina cu placa de acoperire s-au facut la fata locului, nu au fost niciodat documentate n mod adecvat pentru cele dou imbinari similare,
dar diferite de la sud-est i sud-vest unde geamurile sunt nclinate la nivelul solului. Geamul de la colul de sud-vest,unde se afla amfiteatrul (cu necesitati acustice mai
mari), este mult mai gros dect geamul de la colul de sud-vest care inchide holul de intrare. Lucrtorii au fost vzuti ncurcand detaliile pe santier.
- Exist multe modaliti de a caracteriza erorile nestructurale intr-o cladire. Una dintre cauze se datoreaza diferenei dintre proiectare si executie. Desenele i realitatea
sunt diferite, dar aceast diferen este deseori ignorata la proiectarea cldirilor. Multe produse sunt fabricate ca profile extrudate (aluminiu, de exemplu), laminate sau
turnate n elemente drepte. n unele cazuri, aceste elemente pot fi indoite (gips-carton i oel laminat), dar n multe cazuri, elementele de construcie fabricate n seciuni
drepte nu pot fi uor de reconfigurat n geometrii curbate. Chiar i interseciile de elemente drepte, care nu sunt n unghi drept pot cauza probleme. Ambele situatii se
Example
for ade
double
skin faade
building:
library
Ulm,
Germany
intalnesc la Milstein Hall. Balustrada curba
de sticl
la scara
care leag
holulThe
de central
studiourile
de in
nivel
superior
este un exemplu de detaliu de construcie neglijent
rezultat din utilizarea profillor drepte - n aplicaii curbe. Incinta de separare dintre studiourile de la nivelul superior si sala de jos este un caz de detaliu rezolvat la fata
locului, insuficient gandit si pregatit. Rezultatele sunt pe masura.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

Imbinari neglijente, facute cu profile de aluminiu curbate pe loc si Conversatiile din punctul A pot fi Cea mai slab verig este usa de sticla a amfiteatrului care,
nu ofer nici o izolare acustic la zgomotele de pe coridor
lipite intre ele, la balustrada curba, in locul unei garnituri curbe, auzite in punctul B
proiectata dupa sablon,( imagini de J. Ochshorn, ianuarie 2012).
- Arcuirea podelelor de lemn, (vezi foto pag anterioara), apare datorita diferentelor de contractie si dilatatie pe cele doua fete ale lamelei, pentru ca fibrele nu sunt perfect
paralele cu laturile lamelei, iar lemnul lucreaza mai mult tangential, decat radial. Chiar daca fibrele ar fi perfect paralele in sectiunea lamelei, umiditatea este intotdeauna
mai mare pe fata inferioara, care e in contact cu placa de beton de dedesubt, si variaza in functie de conditiile atmosferice atunci cand etansarea nu este perfecta, cum e
cazul la acest proiect. Mai mult decat atat, placile late sunt mult mai susceptibile sa lucreze in timp.
- In studioul de la etajul superior au existat serioase probleme acustice, datorate suprafetelor dure, reflectante, dar au fost n parte reabilitate prin placarea tavanului cu
panouri acustice, dar din cauza suprafetelor dure din beton folosit atat pentru pardoseala , cat si pentru tavan apare un timp de reverberatie inadecvat mare, iar geometria
dublu-curbat a plafonului creeaz efecte nedorite, ca ecouri si efecte similare cu cele din galeriile de soapte.

(http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure3.html) 25.06.2014

- Fotografiile de mai sus arata diverse erori la proiectarea sistemului de iluminat. Astfel, in studio, pe peretele de vest este imposibil sa fie utilizata proiecia digital n zilele
senine, dup-amiaza trziu sau seara devreme, din cauza soarelui ce coboara la apus ; au fost, de asemenea, raportate probleme de orbire din cauza luminatoarelor,
precum i nivelurile de iluminare excesive din timpul noptii. n general, sistemele de iluminat par a se confrunta cu probleme: studioul este iluminat permanent, chiar i
atunci cnd este neocupat; corpurile de iluminat ncastrate la exterior, ntre Milstein Hall i Sibley Hall nu au putut fi aprinse in timpul receptiei din august 2013, la
inaugurarea cladirii.
- Au aparut o serie de pete, pe pereii Milstein Hall i pe dalele de podea (posibil cauzate de placile de protecie din lemn, care au fost plasate pe placa de beton nainte de a
fi complet uscata). n cazul pereilor de beton, petele au rezultat din combinarea a doua substante volatile cu care au fost tratate cofrajele de lemn.
Detalii periculoase
Example
forviata
a double
skin faade
building:
library
in Ulm,
Germanypare s fie punerea accentului pe forma, pe latura
De ce arhitectii creeaza cldiri care ar putea
pune
oamenilor
in pericol?
nThe
celecentral
mai multe
cazuri,
rspunsul
estetica si o lipsa de concentrare corespunztoare pe functionalitate si pe modul de executie al unor elemente de construcie, care pot provoca daune. La cladirile
avangardiste, apar invariabil elemente care sunt originale, nou-concepute, i netestate. Combinarea acestor doua elemente (noul si focusul pe formal) creste probabilitatea de
pericol.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

(http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.html) 28.06.2014

fig4 riscuri pentru skateboarderi

fig. 1 erori de proictare la acoperis fig. 2 riscuri la trecerea camioanelor fig3 riscuri la apritia incendiilor
Acoperisurile in consola, nu au parapet, care sa opreasca alunecarea zapezii, si astfel, prezint un pericol pentru masini si pietoni. Mai mult, sunt o serie de factori lasati
complet la mana hazardului, cum sunt cantitatea i consistena de zpezii, direcia vnturilor dominante, aparitia turturilor etc. (fig. 1)
Camioanele lovesc poduri tot timpul, chiar poduri cu inaltime mai mare decat cea a Milstein Hall. (fig. 2)
In cazul ipotetic al unui incendiu la cladirea aflata vis--vis de Milstein Hall, capacitatea de interventie a utlajelor de stingere a incendiilor este mult limitata de constrangerile
de spatiu, limitand posibilitatea utilizarii unor echipamente cu scar rotativ sau telescopica. (fig3)
Domul este proiectat special pentru a incuraja folosirea acestui spatiu de utilizatorii de skateboard, funcie ce corespunde cu dorinele utilizatorilor. Caracteristicile formale
incurajeaza utilizarea skateboard-ului, n timp ce consultantii de management al riscului interzic aceasta practica deoarece, datorita unor detalii de constructie crete
probabilitatea de accidentare - att pentru skateboarderi cat i pentru cldirea n sine. (fig. 4)
Bordurile exterioare trebuie marcate cu indicii vizibile, cu diferite culori si texturi care identific tranziia intre zonele cu diferenta de nivel. Aceste elemente de tranziie includ
bordurile de beton deschise la culoare, benzi de iarb verde (de multe ori cu arbori), granit de culoare gri (sau beton), borduri, si strazi asfaltate de culoare nchis. La
Milstein Hall, ntre zona pavata n aer liber deasupra spaiul galeriei i docul de ncrcare nu exista nici unul dintre elementele tipice mentionate si nu exist nici o schimbare
semnificativ n culoare sau textur ntre "pietonal" i zona de circulatie rutiera), iar diferenta de nivel ntre cele dou suprafee variaza de la 0 la 20 de centimetri. Datorit
orientrii nord-sud, nu exist nici mcar umbre create de schimbarea de altitudine, dup-amiaza sau seara, facand acest loc foarte periculos.
Intr-un video (http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure4.html), J. Ochshorn prezint discontinuiti de elevatie slab marcate .
Exist numeroase cazuri n Milstein Hall, unde discontinuiti verticale mai mari de 30 de centimetri n suprafa orizontala, creeaza riscuri pentru pietoni sau copii.

Detalii periculoase
- Pentru a face extinderea pe inaltime, pe structura metalica, stalpii de oel au fost fixati de fundatiile de beton armat prin plci de oel (Figura 5). Pentru a proteja acesti stalpi
de oel, impotriva coroziunii, documentele de construcie arat un detaliu destul de vag, fr o mare specificitate sau precizie, iar detaliile reale de pe santier, nu par s
ofere o protecie sistematic fa de ptrunderea apei. Dincolo de caracterul inadecvat al detaliilor, un aspect mai ingrijorator este ngroparea stalpilor de otel sub nivelul
solului, unde coroziunea poate aprea n numeroase moduri, care nu au fost anticipate n timpul procesului de proiectare. De exemplu, umiditatea subterana poate
ptrunde prin cele mai mici fisuri din membrana cauciucata, apoi condenseaz pe suprafaa de oel rece (mai rece n timpul iernii dect solul din jurul sau, deoarece coloana
din otel face o punte termic perfect cu mediul exterior rece). Deoarece aceste evenimente apar n subteran, nu este posibil s se urmareasca aparitia unei probleme
acum, sau in timp.
- Spre deosebire de cladirile cu o mare de redundan structurala, Milstein Hall se bazeaz pe doar cteva coloane enorme pentru a rezista att la ncrcrile gravitaionale
cat i la forele laterale: orice slbiciune la o singur coloan ar putea avea consecine catastrofale.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

(a)

(b)

(c)

(d)

fig. 5 erori de proictare la conexiunea dintre stalpii de metal si fundatii - http://www.ochshorndesign.com/cornell/writings/milstein-critique/nonstructural-failure5.html; 29.06.2014

Fisuri
- Betonul are o tendinta de a se fisura, pur i simplu pentru c se micoreaz atunci cnd se usuca. n cazul n care betonul este impiedicat sa se contracte, fisurile se
accentueaza. Pe de alt parte, dac nu exita motive care sa impiedice contractia, daca sunt prevazute rosturi, sau daca este corespunztor armat, aparitia fisurilor poate fi
controlata. La placa de beton de pe acoperisul Milstein Hall au aparut crapaturi mari, nu numai la colturile fr rosturi, dar i in camp.
- Urmatoarele fotografii arata numeroase crapaturi aparute in placile de beton, din diverse motive.

Betonul armat de la placa superioar Fisuri in placa de beton armat in jurul stalpilor, unde Fisuri n zidul de crmid al Sibley Hall datorita Seciunea arat zona excavata n faa zidurilor de fundaie,
cu posibilitatea de rotaie a fundaiei noi (n albastru),
are fisuri extinse (foto de J. Ochshorn) articulatiile nu au fost corect detaliate sau construite sapaturilor pt. construirea fundaiilor Milstein Hall
provocnd fisurarea pereilor de rigidizare ai Sibley Hall
Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany (rou) - site-ul AAP, 27 august 2013)

- Nu s-a facut nici un studiu oficial despre aparitia acestor fisuri in zidrie dar, o explicaie plauzibil este c fundaiile sunt insuficient fixate si la construtia Milstein Hall au
fost vibraii excesive la forare. Fundatiile vechi de la Sibley Hall au fost consolidate prin crearea unui nou zid din beton armat sub fundaia de mic adncime existenta. Cu
toate acestea, nu au fost facute legaturi pentru a mpiedica deplasarea lateral a acestui nou zid de fundare.
Petcana Ana Maria 43i

MILSTEIN HALL AT CORNELL UNIVERSITY - DESIGNED BY REM KOOLHAAS AND OMA

4. CONCLUZII
Exemplele de erori de mentenanta, de protectie impotriva incendiilor sunt foarte multe in studiul facut de profesorul Ochshorrn si ar putea face obiectul altei lucrari similare. In
urma acestui studiu pot trage urmatoarele concluzii:
- La proiectarea unei cladiri trebuie acordata atentie egala atat partii formale, cat si celei functionale;
- Trebuie sa existe o colaborare foarte stransa intre toti cei responsabili, implicati in proiect: architect, ingineri de rezistenta,diversi speclisti si costructori; si ar trebui stabilita
clar responsabilitatea fiecaruia si efectuata o urmarire de santier riguroasa pe parcursul desfasurarii lucrarii;
- Pentru cladiri complexe este nevoie de studii atente, de cercetare si in general este bine sa se mearga pe solutii cunoscute si verificate, iar atunci cand exista rezolvari
atipice, noi, acestea trebuie sa fie suficient testate;
- Este necesara elaborarea unor detalii de executie adecvate si bine facute, care sa nu lase loc de interpretare;
- Atunci cand ceva nu se potriveste conform proiectului, nu sunt recomandate solutiile facute la fata locului, fara verificarea cauzelor.
- Ar trebui ca toate aceste studii sau investigatii facute in urma aparitiei unor evenimente , sau probleme nefericite, sa fie facute publice, asfel incat sa devina utile in
prevenirea unor situatii similare.
Dalai Lama a spus odat, "Dac pierzi, nu pierde lectia." Acest sfat atemporal este valabil i pentru arhitectura.

5. BIBLIOGRAFIE
- The Architectural Blame Game, Hawthorne, Christopher, New York Times, ProQuest document ID: 432755783
http://search.proquest.com/docview/432755783?accountid=15533
- Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events, Progressive collapse and explosions, Victor Gioncu, Politehnica University of Timisoara, 26-27 October 2007
Timisoara
- Why Buildings Fail: Are We Learning From Our Mistakes? - M. Kevin Parfitt - Department of Architectural Engineering, The Pennsylvania State University, University Park,
ISSN 2075-5309 , www.mdpi.com/journal/buildings/
- http://aap.cornell.edu/people/jonathan-ochshorn;
- http://www.ochshorndesign.com/cornell/ - Cornell University - Critique of Milstein Hall, Jonathan Ochshorn, 2012
- OMA/Rem Koolhaas presents plans for Cornell College of Architecture, Art and Planning's Milstein Hall, Al Bawaba [London] 24 Sep 2006, ProQuest document ID
194833745, http://search.proquest.com/docview/194833745?accountid=15533
- A World-Famous Architect Goes Home to Cornell, Pogrebin, Robin. New York Times, Late Edition (East Coast) [New York, N.Y] 19 Sep 2006: E.1, ProQuest
aadocument ID 433401220, http://search.proquest.com/docview/433401220?accountid=15533,
- The pragmatic architect, Learning from Failure, Part 1 - Editor: Frank Buschmann, Siemens Corporate Technology, frank.buschmann@siemens.com
- Architecture Review; Store Design May Be Bold, but It Doesn't Fit Quite Right; Rem Koolhaas' concept for a Prada showroom tends toward gestures that are over the
top, Ouroussoff , Nicolai, Los Angeles Times [Los Angeles, Calif] 18 Jan 2002;
Example for a double skin faade building: The central library in Ulm, Germany
Petcana Ana Maria 43i